785 matches
-
buget... Interesantă este și soția polițaiului; ea nu apare pe scenă, dar Pristanda îi enunță filozofia de viață în monologul său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a talentului caragialian se întâlnește în O scrisoare pierdută, o adevărată comedie de moravuri, o valoroasă satiră politicosocială. Analiza personajelor este făcută cu lux de amănunte. Gherea afirmă că Cetățeanul turmentat e unicul om adevărat cinstit din toată piesa, că polițaiul Ghiță Pristanda, servil, corupt de șefii lui, instrument docil al prefectului Tipătescu, este iarăși una dintre cele mai fericite creațiuni ale lui Caragiale. Eroii comediilor caragialiene sunt oameni nou-născuți, cu individualitate și caracter propriu. Sunt atât de vii, de bine
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
uitat în darea de seamă nici simțul umorului cu care se pare că acest om fusese dotat. Iată ce stil a folosit în continuarea acestui important document: „...Comandamentul Sovietic mă admite și în ziua de 26 august 1944, sunt numit Polițai al orașului”. Cuvântul „polițai” era chiar și pe atunci un arhaism și însemna, de fapt, comandantul Poliției. Semnele de întrebare și deruta de care fusese cuprins la luarea în primire a „slujbei”, sunt descrise astfel: „Cu ce să fac poliție
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
seamă nici simțul umorului cu care se pare că acest om fusese dotat. Iată ce stil a folosit în continuarea acestui important document: „...Comandamentul Sovietic mă admite și în ziua de 26 august 1944, sunt numit Polițai al orașului”. Cuvântul „polițai” era chiar și pe atunci un arhaism și însemna, de fapt, comandantul Poliției. Semnele de întrebare și deruta de care fusese cuprins la luarea în primire a „slujbei”, sunt descrise astfel: „Cu ce să fac poliție? Pun o bandă la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comandantul Poliției. Semnele de întrebare și deruta de care fusese cuprins la luarea în primire a „slujbei”, sunt descrise astfel: „Cu ce să fac poliție? Pun o bandă la mână și mă reped în mahala. Dau veste că sunt numit Polițai al orașului. Mint, spunând mahalagiilor că am la dispoziție o gardă enormă de soldați înarmați până-n dinți, cine va fi prins că fură va fi împușcat de Comandamentul Sovietic (subl.ns.)”. Se pare că diversiunea pusă la cale de către Zainea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Weinfeld: „... orașul se afla presărat pe străzi cu cadavre de oameni și animale (subl.ns.), care lăsate pe loc ar fi devenit focare de infecții”. După cum s-a putut remarca, aceleași imagini terifiante le evocaseră atât noul edil-șef, precum și „polițaiul” Buhuși. Ce măsuri organizatorice și profilactice luase acest medic, vom afla în continuare citând din document: „...cu concursul neprecupețit al D-lor medici și farmaciști din oraș, am împărțit orașul în 6 părți și 6 echipe formate fiecare din câte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
grave de omor sau viol erau extrem de rare. În timpul cercetărilor, Poliția Bacău avea obligația de a asigura suspecților hrană și condiții minime de cazare. Costurile zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei invenții epocale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost mărit numărul ventilatoarelor, iar accesul spre cabină se realiza pe o scară de fier”. Cu totul altele au fost datele problemei în cazul cinematografului administrat de Clotilda Averescu. Aici, membrii echipei de inspecție - formată din șeful secției de pompieri, polițaiul orașului și un delegat din partea Primăriei - s-au grăbit să ofere avizul favorabil - „(...) cinematograful Clasic îndeplinește toate condițiile cerute de Regulament”. Nici nu putea să fie altfel, atâta timp cât, în acea perioadă, președintele subcomisiei teatrale a orașului era chiar primarul averescan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau să primească autorizația de funcționare din partea primăriei. Pe lângă aceasta, „proprietarul trebuia să prezinte polițaiului actele de bună conduită, iar oamenii din serviciul său trebuiau să aibă manuale de muncă”. Evident, fiecare loc ocupat în timpul acestor manifestări, aducea la bugetul comunal „cuvenita taxă”. Zilele de târg ofereau particularilor posibilitatea de a-și pune în practică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pământ negru, într-o semicurbă cu prelungire până în ograda primarului. Lostopanele se micoșoraseră din ce în ce mai mult și se pierdeau în niște vagi urme de noroi. La vreo douăzeci de metri de la locul faptei, se afla cârciuma. La umbra unui nuc secular, polițaiul comunei, un țâr în uniformă, bea scârbit o bere leșietică. Se descălțase de piciorul stâng, căci îl deranja cumplit o bătătură mai veche, pe care cu cât o tăia mai des, cu atât mai dihai creștea la loc, ba chiar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu cât o tăia mai des, cu atât mai dihai creștea la loc, ba chiar, i se părea suferindului că se făcea tot mai mare. Și durea al naibii de rău. Pantoful cel vinovat zăcea neputiincios mai încolo, pe o râlă, iar polițaiul, descheiat la bluză până la buric, se uita chiorâș la gaura ciorapului de la degetul cel mare de la piciorul cu bătătură și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că-i profilează cât de cât talia și care, deasemenea, se chinuia să rupă și ea ambalajul altei înghețate de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prins în Prut un somn de treizeci și opt de kile. Așa pește mai zic și eu! - Da' știți una și mai și? Casierul de la primărie a fugit cu toți banii și i-a pierdut la ruletă, la oraș. Și polițaiul nostru, în loc să-l caute, se vaită de o bătătură. - Și acu', întreabă altul, ce-o să facă biata femeie? - Care femeie? - Păi, Ilinca din deal...Ce-o să facă? Nu știu. Burta fetei crește și mă-sa se vaită că n-are
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
toate - m-au salvat. I-am parat lovitura cu stânga, iar cu dreapta iam trimis un pumn direct în mutră. Plin de sânge, scuipă câțiva dinți pe podea și se lăsă moale pe scaun. Vatmanul oprise vagonul, a venit un polițai și ne-a dat jos pe toți trei. I-am relatat întâmplarea de la capăt, care n-a durat mai mult de câteva secunde, ne-a luat declarații, după care pe mine m-a lăsat să-mi văd de treburi iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
s-a făcut din pricină că ne bântuia tare holera, de care și eu am zăcut multă vreme și satul au fost cam periorisit"308 (golit de locuitori). La 12/24 decembrie 1848, orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a holerii, spre îngrijirea de îngroparea morților și curățirea satelor molipsite", nejucând nici un alt rol în timpul revoluției; la "tacrirul" ce i s-a luat, la 8/29 februarie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a holerii, spre îngrijirea de îngroparea morților și curățirea satelor molipsite", nejucând nici un alt rol în timpul revoluției; la "tacrirul" ce i s-a luat, la 8/29 februarie 1849, însuși polițaiul declara că a fost orânduit, chiar înaintea izbucnirii revoluției, de către maghistratul orașului "și de orășani de a îngriji întru cele ce să atingea de boala holerii"; și după venirea la putere a Guvernului provizoriu, confirmat în postul său, s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
este oferită de memoriul înaintat, în martie 1866, de către măturătorii care cereau majorarea lefii: "Am fost buni în timpul holerei [din 1865], când pre toată ziua eram cu măturile în mâini și cu usturoriul în căciulă, și eram forțați de domnul polițai și de domnii doctori în așa timpuri periculoase, când cadavrurile oamenilor se transportau pe toate ulițele și tăți lăcuitorii orășeni erau închiși în casele lor, numai noi măturătorii eram pe ulițe și căram". Atrage atenția informația că măturătorii purtau sub
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ipoteze care nu există. Nu era așa? Nu era, Sandule, nimic nu mai e cum a fost! Constituția mamii lor!!!! E rândul lui Sandu să verse băutura pe pantaloni, dar râde și mai cere o sticlă. E grav, prieteni dragi. Polițaii intră-n grevă, minerii intră-n mină numai prin amintiri, udrea intră-n mercedes, constituția intră-n revizie. Suntem servis, bă, nu țară! Punem pariu că iar se supără bozgorii și bâzâie pe la ue? Da` tot stat unitar rămânem, aci
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
e un tânăr mișto. Înalt cam de unu optzeci, păr castaniu cu cărare Într-o parte, o mustață puțintel prea lungă și neîngrijită, care Îl face să pară un picuț cam prost, un nas mare, coroiat și ochi alunecoși. Un polițai get-beget șabia a Început să joaciun rol mai activ la masoni. Asta era de fapt o treabă de caraliu În uniformă ordinară, da ne aflam În zonă și mai pierdeam vremea. Unul dintre motto-urile mele despre slujbă e: mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
două posturi de inspector În departament și narmai exista o atmosferă casta pântre băieții haioși. Dar eu: opt ani pierduți. Ce credeau că făceam În Sydney În tot timpuăsta? Mă jucam diambătatu, fir-ar a dracu? Nu contează munca de polițai În străinătate, conform regulilor lor tâmpite. Și din cauza ei, ea care nici nu știe ce vrea. Edinburgh Carole: vreausă fiu acolo lângă mama. Sydney Carole: io namstare, miidor de sorămea. Soră-sa: singurul lucru care-mi lipsește de la ea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
unudin proiectele ieide Cercetașă care lingencur cioroi. O pierdere de timp ca naiba! se văicărește Peter Inglis, cercetându-mă cu privirea. — Uite cinel ține, ca curu, zic eu, Împuțita aia de fufă! Ce mama măsii știe ea despre munca de polițai? Mă uit la Ray Lennox. Îi cam dă târcoale curviștinei ăleia sonate. Pare puțin vinovat și Încearcă să schimbe subiectul. Nuștu cumosă rezolvăm crimasta dacă tresă mergem la cursuri, dă el din umeri. — O aiureală de rahat, cade de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cazuăsta stând la discuții cu fufe, dar e decizia lor, ridic eu din umeri. — Toal vrea doar să se scoată În fața puțoilor din comitetu poliției, toți ticăloșii ăia din forum, se plânge Peter Inglis. Inglis e prea schilod pentru un polițai de peste treizeci de ani. I-a căzut victimă Împuțitei de SIDA, dacă măntrebi pe mine. — Io mi-aș păstra calmu și le-aș da puțoilor drumu din laț suficiensă se spânzure cu iel, Încuviințez eu din cap. Mai Încolo Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Sunt multe pizde excitate, să-mi bag pula. În orașuăsta, În orice rahat de oraș. Peste tot În lumea largă, fac un gest amplu cu brațele, tot ce tresă știi ie unsă cauți. Ia-mă pe mine, sunt detectiv. Sunt polițai. Un bun polițist știe Întotdeauna unde să caute. Și sunt bun la slujba mea. Poate că nus cel mai bun polițai din lume, Îi spun eu, așteptându-l să Încuviințeze empatic din cap, Înainte de a strecura o chestie extrem de serioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un gest amplu cu brațele, tot ce tresă știi ie unsă cauți. Ia-mă pe mine, sunt detectiv. Sunt polițai. Un bun polițist știe Întotdeauna unde să caute. Și sunt bun la slujba mea. Poate că nus cel mai bun polițai din lume, Îi spun eu, așteptându-l să Încuviințeze empatic din cap, Înainte de a strecura o chestie extrem de serioasă, dar cu siguranță că-s unudintre ei. Fiincă al naibii să fiu dacă nu sunt. Păi, trebuie să spun că abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
angajeazăn poliție n programul ăsta rapid pentru licențiați și câștigă aproape la fel de mulți mardei Împuțiți ca tine sau ca mine, care nedăm peste cap Încercânsăi oprim pe șmenari săsomoarentreiei! N-o vezi nici trecând pe lângun Împuțit de birou fărun polițai lângă ea care s-o Însoțească peste tot! Apoi scrie un document tâmpit de strategie căcăcioasă care spune: „fiți amabili cu cioroii, cu poponarii și cu fufele ca mine“ și toată lumea o ia În barbă. Apoi aduc o pipiță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]