4,582 matches
-
cu acțiune antivirală sunt relativ puține și cu utilizare limitată. Blasticidina S (sulfat de blasticidină) are acțiune asupra virusurilor mozaicului tutunului aplicat la răsat. Produsul fiind foarte toxic pentru om s-a renunțat la folosirea lui. Alginații de sodiu sunt polimeri naturali ce se extrag din alge. Astfel produsul Mosanon 80 % se aplică împotriva mozaicului tutunului în concentrație de 1 %. Dodecil benzen, sulfat de calciu cu denumirea comercială de Emultim se aplică în doză de 0,25 -1 % în tratarea răsadurilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o celulă specială , obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl, uscată și analizată. Pentru probe lichide și gazoase se folosesc celule din materiale transparente IR ca NaCl, KBr
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
o celulă specială , obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl, uscată și analizată. Pentru probe lichide și gazoase se folosesc celule din materiale transparente IR ca NaCl, KBr
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin absorbția la suprafața particulelor. STUDIUL COLOIZILOR MOLECULARI (SOLUȚII DE COMPUȘI MACROMOLECULARI) Soluțiile compușilor macromoleculari (polimeri) sunt sisteme disperse în care componentele sunt dispersate la nivel molecular. Acestea prezintă proprietățile generale ale soluțiilor: omogenitate (existența unei singure faze), stabilitate termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la nivel molecular. Acestea prezintă proprietățile generale ale soluțiilor: omogenitate (existența unei singure faze), stabilitate termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea spontană, afinitate între componente; în plus, soluțiile de polimeri au și trăsături specifice, care le deosebesc de soluțiile micromoleculare: dizolvarea este precedată de îmbibare; difuzia macromoleculelor este lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
le deosebesc de soluțiile micromoleculare: dizolvarea este precedată de îmbibare; difuzia macromoleculelor este lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile moleculelor solventului și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea moleculelor solventului în polimer și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile. Aceste proprietăți specifice apar din cauza diferențelor dintre dimensiunile moleculelor solventului și solvitului. Dizolvarea polimerilor este precedată de îmbibare. Îmbibarea (sau umflarea) reprezintă pătrunderea moleculelor solventului în polimer și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și este însoțită de creșterea masei și volumului acestuia. Fenomenul de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de umflare trebuie diferențiat de absorbția de lichide și vapori în corpurile solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
solide poroase, care constă în umplerea golurilor sau porilor acestora fără modificare de volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din acest motiv, moleculele de lichid pătrund în corp și se repartizează în acesta cu o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din acest motiv, moleculele de lichid pătrund în corp și se repartizează în acesta cu o viteză mult mai mare decât aceea a moleculelor polimerului, când acesta trece în soluție. Gelurile provin din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
datorează faptului că moleculele de solvent pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din acest motiv, moleculele de lichid pătrund în corp și se repartizează în acesta cu o viteză mult mai mare decât aceea a moleculelor polimerului, când acesta trece în soluție. Gelurile provin din soluții de coloizi macromoleculari în care particulele fazei dispersate se angrenează într-un fel sau altul, formând o structură spațială continuă, un agregat fără fluiditate, cu însușiri care le apropie de un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electric. Valoarea pH-ului la care sarcina netă este nulă se numește punct de sarcină zero (p.s.z.). În consecință, în aceste domenii de pH sistemele disperse vor prezenta proprietăți specifice, ca de exemplu solubilitate minimă (coloizi moleculari - soluții de polimeri), coagulare maximă și deci stabilitate minimă și adsorbție maximă a substanțelor tensioactive. Din aceasta rezultă și importanța practică a determinării densității de sarcină, implicit a punctului izoelectric (p.i.) sau a punctului de sarcină zero (p.s.z.) al particulelor unui
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pe durata administrării. Determinarea timpului de sedimentare: într-un cilindru gradat de 100 mL se introduce suspensia de cercetat, omogenizată (până la semn). Se determină la intervale de 15 minute înălțimea la care se află depozitul. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE A MACROMOLECULELOR (POLIMERILOR) PRIN METODA VÂSCOZIMETRICĂ Considerații teoretice Vâscozitatea este proprietatea lichidelor de a opune rezistență în timpul scurgerii, la alunecarea a două straturi plan paralele învecinate. Vâscozitatea sau frecarea internă se manifestă la curgerea lichidelor și/sau la introducerea unui corp solid în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100 mL solvent); * vâscozitatea intrinsecă Relația (201) ne sugerează faptul că se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută sub
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se poate determina vâscozitatea intrinsecă [η] a unei soluții (sistem solvent - polimer) prin extrapolarea dreptei care se obține prin reprezentarea grafică a vâscozității reduse în funcție de concentrație (figura 41). Determinându-se vâscozitatea intrinsecă [η] se poate afla masa moleculară a unui polimer: Kuhn, Mark Houwink și Sacurada au dat o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M) a macromoleculei și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dat o relație cunoscută sub denumirea de ecuația KMHS care arată legătura dintre masa moleculară (M) a macromoleculei și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt două constante pentru un anumit sistem polimer - solvent. În tabelul din anexa 14 sunt redate valorile constantelor a și K pentru o serie de polimeri. În cazul polimerilor nefracționați, relația (202) conduce la o masă moleculară medie vâscozimetrică: unde: Mi - masa moleculară a fracțiunii i; ci - concentrația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și vâscozitatea intrinsecă [η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt două constante pentru un anumit sistem polimer - solvent. În tabelul din anexa 14 sunt redate valorile constantelor a și K pentru o serie de polimeri. În cazul polimerilor nefracționați, relația (202) conduce la o masă moleculară medie vâscozimetrică: unde: Mi - masa moleculară a fracțiunii i; ci - concentrația fracțiunii i. Masa vâscozimetrică medie este egală cu masa medie gravimetrică numai când a = 1; din tabelul din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
η] prin relația (202): ý · 0$ (202) în care: a și K sunt două constante pentru un anumit sistem polimer - solvent. În tabelul din anexa 14 sunt redate valorile constantelor a și K pentru o serie de polimeri. În cazul polimerilor nefracționați, relația (202) conduce la o masă moleculară medie vâscozimetrică: unde: Mi - masa moleculară a fracțiunii i; ci - concentrația fracțiunii i. Masa vâscozimetrică medie este egală cu masa medie gravimetrică numai când a = 1; din tabelul din anexa 14 se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o dreaptă similară cu cea din figura 41. Se determină din grafic valoarea vâscozității intrinsece [η]. Se înlocuiesc în relația (202) valorile [η], K și a: Utilizându-se calculul logaritmic (tabelul din anexa 16) se va determina masa moleculară a polimerului (M). Datele experimentale obținute se înscriu în tabelul 36. ADSORBȚIA LA INTERFAȚA LICHID-GAZ: ADSORBȚIA ALCOOLULUI BUTILIC LA LIMITA DE SEPARAȚIE SOLUȚIE APOASĂ - AER Considerații teoretice Fenomenul de adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM), urmând aceeași logică, există 22 de reacții elementare de propagare. DAM este utilizat de obicei ca agent reticulant pentru copolimeri de tip vinilic ș912ț. Încorporarea DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]