2,765 matches
-
ale esteticii unei expoziții, iar pentru aceasta, sensul simbolic vădit didactic pe care îl încorporează în genere expozițiile face loc preferinței pentru narațiunea sentimentaului liber. Vrânceancă din Panciu, artista Georgeta Constantiniu a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic București. Autodidact pasionat de artele vizuale statuate în interioritatea sa și perpetuate deopotrivă în lucrări de pictură pe care le realizeză cu prolificitate afișată în mod tăcut în exterior dar sporită zi cu zi și atrasă în conștiință, în 2007
UNIVERS PE SIMEZE, PLĂSMUIT DE ARISTA GEORGETA CONSTANTINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371940_a_373269]
-
o cunoaște. Cu voia dumneavoastră, dragi prieteni, am să-i fac o scurtă prezentare, atât cât este suficient, dar necesar. Georgeta Minodora Resteman s-a născut în Săcuieu, județul Cluj, în ziua de 24 august 1960. Este absolventă a Institutului Politehnic București, Facultatea Utilaje și ingineria Proceselor Chimice (1979 - 1984) și a cursurilor postuniversitare Relații Economice Internaționale - Import - Export - Marketing (1991 - 1992). Este deținătoarea unui Brevet de turism (2005). În activitatea publicistică și culturală a debutat în anul 2009 pe rețeaua
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
mă omoară fin... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. ---------------------------------------------------------------------------- Renata VEREJANU poetă română, din Republica Moldova; 1966 școala medie Verejeni, jud. Soroca; 1970, Facultatea de Ingineri-Economiști-Institutului Politehnic Chișinău; activază la Ministerul de finanțe; 1974-1980 Institutul de Literatură Maxim Gorki, Moscova. Lucrarea de teză, volumul de poeme, „Până la dragoste”, Ed. Molodaia Gvardia, Moscova și obține Premiul literar unional Maxim Gorki, 1983; 1998-2002 doctorand, Facultatea de Litere Univ. București
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
RENATEI VEREJANU, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. CURRICULUM VITAE Nume și prenume: Verejanu Renata Născută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița, Domiciliu: or.Chișinău, R.Moldova Studii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM și Universitatea Tehnică, 1966-1972 Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova,1974-1980 Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-2002 2002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, Franța Activități: Ministerul de Finanțe din R.Moldova, Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
președinte Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă”, Redactor șef, Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și ... Citește mai mult CURRICULUM VITAENume și prenume: Verejanu RenataNăscută - s.Verejeni, județul Soroca, azi raionul Ocnița,Domiciliu: or.Chișinău, R.MoldovaStudii: Facultatea de Ingineri-Economiști a Institutului Politehnic, azi ASEM și Universitatea Tehnică, 1966-1972Institutul de Literatură „Maxim Gorki”, din Moscova,1974-1980Doctorantura la Universitatea București, Facultatea de Litere, 1998-20022002-2010 stagieri la Consiliul Europei, Strasbourg, FranțaActivități:Ministerul de Finanțe din R.Moldova,Ministerul Ameleorărilor și Gospodăriei Apelor din Moldova,Uniunera
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
loc în Sala Mare a Primăriei Municipiului Turda și intrarea va fi liberă. Helene Pflitsch, este prozatoare de limbă română născută în comuna Mihai Viteazu, județul Cluj. A urmat cursurile Liceului teoretic nr. 2 din Turda apoi cele ale Institutului Politehnic Cluj, secția TCM- subingineri. În 2009 s-a stabilit în Germania unde locuiește în prezent. Cărți publicate: ”Dezrădăcinare sau un nou început”- roman (Ed. Sympoesium, Iași, 2012), „Scripta Manent”- antologie de proză (Ed. ANAMAROL, București, 2013), „Jurnalul șefei mele”- proză
HELENE PFLITSCH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347029_a_348358]
-
în orașul acela de provincie se știa că nevasta preotului este coană preoteasa, iar soția doctorului doamna doctor. Fără comisie, examinatori și atestate. Dacă trecem peste aceste amănunte, vom constata că atât tovarășa academiciana cât și tânăra absolventa a institutului politehnic erau îndreptățite să se considere „profesor, doctor, inginer". Și cum trebuie totuși să fim drepți, în urma unei analize exigente, vom afirma că una dintre cele două doamne purta aceste titluri absolut pe nemeritate. Ne referim, desigur, la Diana care o
SCHIŢE UMORISTICE (23) – PERSONAJE IMPORTANTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377034_a_378363]
-
Școala Populară de și Meserii Bacău (Secția Pictură). 1994: Facultatea de Teologie Ortodoxă (MA) a Universității din București. 2007: Master în Management Educațional Universitatea din București, 2012: Master în Consilierea în managementul carierei în domeniul profesional și tehnic (COC) (Institutul Politehnic din Bucuresti - Facultatea de IMST) Începând din 2012 a primit calificarea în calitate de consultant în carieră, dat de GCDF (Global Career Development Facilitator) Statele Unite ale Americii. 2011-2013: Frecventează Salonul Artelor „Boema 33” din București și cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
încep", editata de Editură Coresi din București. http://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/606-8798-27-1/Stefan-Kellner Cumva-trebuie-sa-incep-Proza-scurta.html Puțin despre mine: Născut: în 1953 la Reșița. Studii preuniversitare: Fost elev al Colegiul Național Traian Doda Caransebeș. Studii universitare: Facultatea de Electrotehnica, Institutul Politehnic „Traian Vuia“, Timișoara. Profesie: inginer electrotehnic. http://hector 47.webnode.ro/ Referință Bibliografica: Ștefan Kellner / Ștefan Kellner : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefan Kellner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STEFAN KELLNER de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376540_a_377869]
-
la 13 ianuarie 1866 la Florica, reședința Brătienilor de lângă Pitești. Inginer, om politic, liberal convins, deputat, minstru român, președintele Partidului Național Liberal, Dinu Brătianu a fost al doilea fiu al lui Ion Brătianu, fondatorul regatului României. Studiile făcute la Școala Politehnică din București și apoi la Institutul de Mine din Paris, educația și tradiția liberală din familie, l-au propulsat în sfera politicului și astfel, între anii 1910-1938 a fost în mod permanent deputat în parlament, reprezentând Partidul Național Liberal, la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
povestesc în continuare despre alte personalități științifice ,înspirându-mă din valorosul volum primit direct din mâna autorului. Deci, astăzi despre George C.Moisil, ilustrul frate al renumitului matematician Grigore Moisil, a fost profesor de fizică și șef de catedră la Institulul Politehnic din București, autor al unor cursuri universitare și tratate de fizică teoretică, și al unor cărți de popularizare a fizicii. Dar în afară de astea toate, George Moisil era un mare om de cultură generală umanistă, cu un simț al umorului prea
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
și ape- este cel mai frumos ! Și tot frumoasă a fost și copilăria mea , pe vremea când eram stăpâna timpului, a soarelui, a zilelor și a vintului! Am facut liceul la Titu (1971-1976 ) iar la București am urmat cursurile facultății Politehnice.(1976-1981). În ultimii 20 de ani am descoperit ca menirea și bucuria mea profesională este lucru cu cifrele. Și am avut capacitatea de a ma reprofila, fiind acum contabil. Dar din primii ani de școală știam ca-undeva , ascusa în mintea
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
și ape- este cel mai frumos ! Și tot frumoasă a fost și copilăria mea , pe vremea când eram stăpâna timpului, a soarelui, a zilelor și a vintului! Am facut liceul la Titu (1971-1976 ) iar la București am urmat cursurile facultății Politehnice.(1976-1981).În ultimii 20 de ani am descoperit ca menirea și bucuria mea profesională este lucru cu cifrele. Și am avut capacitatea de a ma reprofila, fiind acum contabil.Dar din primii ani de școală știam ca-undeva , ascusa în mintea
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
Școala Populară de și Meserii Bacău (Secția Pictură). 1994: Facultatea de Teologie Ortodoxă (MA) a Universității din București. 2007: Master în Management Educațional Universitatea din București, 2012: Master în Consilierea în managementul carierei în domeniul profesional și tehnic (COC) (Institutul Politehnic din Bucuresti - Facultatea de IMST) Începând din 2012 a primit calificarea în calitate de consultant în carieră, dat de GCDF (Global Career Development Facilitator) Statele Unite ale Americii. 2011-2013: Frecventează Salonul Artelor „Boema 33” din București și cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
directori la drumurile de fier sau că n-avem oameni cu cunoștințe tecnice. Din contra, îi avem, daca nu într-un număr foarte mare, dar totuși. Avem o sumă de tineri cari au studiat c-un succes strălucit la institutele politehnice ale străinătății, cari au luat parte la construirea de căi ferate în străinătate și cari desigur, cu apuntamente mult, cu mult mai modeste decât acele ce le ia fără pudoare un cârciocar veninos ca d. Stătescu pentru o treabă ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
directori la drumurile de fier sau că n-avem oameni cu cunoștințe tecnice. Din contra, îi avem, daca nu într-un număr foarte mare, dar totuși. Avem o sumă de tineri cari au studiat c-un succes strălucit la institutele politehnice ale străinătății, cari au luat parte la construirea de căi ferate în străinătate și cari desigur, cu apuntamente mult, cu mult mai modeste decât acele ce le ia fără pudoare un cârciocar veninos ca d. Stătescu pentru o treabă ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
menită a fi moștenirea dinastiei sale și între viitorul poporului care locuiește în această țară. [ 10 decembrie 1880] {EminescuOpXI 440} GAMBETTA ÎN ȘTIINȚĂ ȘI POLITICĂ Mai zilele trecute s-a serbat la Paris jubileul de cincizeci de ani al Asociațiunii Politehnice. Cu această ocaziune Gambetta a ținut un discurs din care credem că este bine să reproducem pasajele mai remarcabile. Sala Sorbonnei a fost plină de lume; erau față foarte multe dame. Oratorul a fost primit cu aplauze frenetice. Luând cuvântul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
credem că este bine să reproducem pasajele mai remarcabile. Sala Sorbonnei a fost plină de lume; erau față foarte multe dame. Oratorul a fost primit cu aplauze frenetice. Luând cuvântul, Gambetta a zis că viitorul Franței depinde de la știință. Institutul Politehnic este una din creațiunile cele mai bune ale celor din urmă cincizeci de ani. Din istoria acestei instituțiuni se vede că oameni, în afară de orice ambiții, de orice pasiuni, urmăresc cu energie o țintă fixă - de-a lumina pe toată lumea. În fața
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o serie de deficiențe: - Organizarea diferențiată a concursului de admitere a făcut ca în același an de studii să intre studenți cu două categorii de medii. Spre exemplu, la concursul din anul 1961/62, la facultatea de electronică a Institutului Politehnic București bursierii întreprinderilor și Sfaturilor Populare au fost primiți până la media 5,89, iar restul studenților până la media 7,83, la Facultatea de Medicină din Cluj bursierii au intrat până la media 6,42, iar ceilalți până la media 7,85. Din cauză că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la nivelul întregului centru universitar. Trecând peste faptul că majoritatea covârșitoare a titularilor acestui curs, cadre didactice ori cercetători, au profitat de ocazie pentru a optimiza cunoașterea istoriei patriei (mai puțin sau deloc istoria partidului) de către studenții facultăților neumaniste (științe, politehnice, economice, medicină, agronomie), momentul rămâne de referință și în biografia lui Leonid Boicu, pentru că l-a apropiat pentru a doua oară în viață, până la implicare de această dată, de activitatea didactică și de catedră. Fiind cel dintâi solicitat pentru asemenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector la Facultatea de Ziaristică din București, visiting professor la Universitatea din New Delhi (1977-1979, 1981-1984), director al Bibliotecii Institutului Politehnic din București (1984-1987) și director al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I. C. Petrescu” (din 1988). A debutat ca poet în „Luceafărul” (1961). A folosit, în publicistică, pseudonimele Gh. Miloșești și Gh. Grigorescu, iar în India, Horace Gage. Și-a luat doctoratul în
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București și își susține licența la Cluj, în 1964. Profesor de liceu la Ploiești și la Cluj, asistent, apoi șef de lucrări la Secția de arhitectură și la Secția electronică a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca (1973-1985), expune totodată lucrări de pictură în numeroase expoziții colective și personale. Debutează cu versuri în revista „Steaua” (1963) și editorial, cu volumul de versuri Chiron sau Răni permanente (1997). Pentru A., poezia este, înainte de orice, o polifonie
ANTONIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
În decembrie 1970 la Gdansk. Pe 14, docherii din port protesteaz... Împotriva decretului de creștere a prețurilor, lor al...turîndu-li-se femei și numeroși tineri. Acest cortegiu improvizat Încearc... f...r... succes s...-i atrag... de partea lui pe elevii Școlii Politehnice și pe angajații postului de radio. Inc...ier...rile cu poliția și jafurile ritmeaz... sfîrșitul zilei și ziua urm...toare. Abia miercuri, 16 decembrie, muncitorii de pe șantierele navale au reușit s... aleag... un comitet de grev.... PÎn... pe 18 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
1958, București), prozatoare și autoare de teatru. Este fiica Olimpiei Comăneanu, economistă, și a lui Gheorghe Comăneanu, inginer; s-a căsătorit cu scriitorul Hanibal Stănciulescu. Urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (promoția 1978) și își continuă studiile (1978-1983) la Institutul Politehnic din același oraș (Facultatea de Mecanică, secția mașini termice). Participă la activitatea cenaclurilor Junimea și Cenaclul de Luni, ale Universității din București. Debutul cu proză are loc în 1990, în „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”; în același an
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
Eminescu” din București, pe care o frecventează în 1950 și 1951. Lucrează ani de zile la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, apoi la Combinatul Industria Sârmei din Câmpia Turzii și în cele din urmă se înscrie la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj, după terminarea căreia își va exersa profesia în câteva uzine clujene. Cu toate că începutul adolescentin fusese promițător, C. părea că a abandonat preocupările literare și nu mai publică decât sporadic. Abia după 1989 începe să-și adune scrierile în
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]