448 matches
-
Ca admirator dintotdeauna al Americii, Iorga nu a încetat niciodată să-și exprime cu emfază recunoștința față de Președintele Wilson pentru principiul autodeterminării al acestuia, care făcuse posibilă înfăptuirea României Mari. Înainte de plecarea lui Iorga, în cea mai bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga a prezentat prompt o "notă de plată" pînă la ultimul bănuț: cheltuielile erau suportate de americanii de origine română care îl invitaseră 214. În cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
României (București, 1927). A scris apoi Scurtă istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul pregătit de Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București, 1928). În sfîrșit, asistăm la o tristă slăbire a credinței lui Iorga în posibilitatea democrației de tip
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga pentru armeni în timpul Conferinței de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga în perioada aceasta ilustrează dezgustul său față de politicianism și de Suprafanar menținute în viață de un proces pseudodemocratic și de partidele democratice, așa cum demonstrează el în Din originile politicianismului român (București, 1928). În sfîrșit, asistăm la o tristă slăbire a credinței lui Iorga în posibilitatea democrației de tip occidental de a rezolva problemele României. Deși își va păstra pînă la urmă respectul față de democrație, Iorga a început să înțeleagă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de fiul său. Acest lucru era pentru el "un articol de credință". Pentru mulți membri ai guvernului de la București, prințul Carol era cel "nedreptățit" (adică de către Camarilă). Poporul român era ultimul care afla adevărul. Oamenii erau profund promonarhiști și naivi: politicianismul secolului al XX-lea era de neconceput pentru ei; dorind din tot sufletul întoarcerea lui Carol, românul din clasele sociale de mijloc se aștepta la o salvare ca-n povești care să repare relele guvernării proaste a liberalilor și să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
democrația în România? Poporul român nu era pregătit pentru democrație. Nu exista nici o tradiție democrată, ci mai curînd o tradiție pe linia dictatului lui Proudhon: poporul român reacționa mai mult la realitățile puterii decît la orice "contract social". Carol și politicianismul au înțeles acest lucru. Rezultatul a fost performanța pseudoconstituționalismului românesc. Tineretul nu numai că nu înțelegea democrația, dar mulți tineri, mai ales cei educați, identificau exercitarea acesteia cu regimul politic. Ignorat, tineretul s-a întors împotriva acestui regim politic, căutînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generalului Antonescu (care avea un mare respect față de Maniu, în ciuda diferențelor politice) au fost cele care îi vor asigura lui Iorga o înmormîntare creștinească 21. În 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplicînd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridică deloc deasupra celui scris de Cernăianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, și nu numai atît. Regele Carol trebuie să fi fost încîntat de toate acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Constantin Argetoianu a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele și reconcilierile lui cu acesta reflectă regretabila labilitate a personalității lui Iorga. Cultura României era de sorginte bizantină, ca și cultura ei politică 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga îl numea disprețuitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr-o tabără în alta și eterne "realinieri", însoțite de intrigi și complicități rareori motivate de idealuri, ci de conveniență. Dacă Iorga făcea politică, participînd deci la acest proces
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ulterioare) nu este ușor să condamnăm ideile Legiunii. Măcar dacă toți legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Moța sau a ardeleanului Ion Banea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democrație, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau "programe de partid". Legiunea era antisemită, dar Codreanu nu-i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasistă. Antisemitismul lui Codreanu era însă patetic, purtînd toate semnele antisemitismului fără rasismul lui Hitler. În viziunea lor alb-negru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Istorie Universală o tînără evreică italiancă. Voia să o ajute, dar această tînără evreică italiancă, cu psihologia și spiritul ei occidental, s-a decis plină de mîndrie să nu-i accepte oferta. În atmosfera de isterie a toamnei lui 1937, politicianismul l-a făcut pe Iorga să-și pună semnătura la sfîrșitul unor articole care n-ar fi trebuit să fie scrise. În a doua jumătate a anului 1937, în timpul acestui "Curcubeu al Axei", jurnalismul lui Iorga are ca trăsătură esențială
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pierduse o mare parte a simțului perspectivei și al proporției. Iorga nu reușea să facă distincție între ceea ce se afla pe plan secundar și ceea ce era esențial. Și-a permis să fie dus de val, nefiind în stare să delimiteze politicianismul de onoare sau pur și simplu față de moralitate, încercînd să țină cont în primul și în ultimul rînd de România, Iorga a făcut cîteva compromisuri neplăcute. Proces în cadrul căruia te poți inevitabil compromite, chiar dacă respecți "Legea supremă" a lui Eminescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
București, 1925, p. 27 57 Cu sensul de "politichie", în care politica le aducea profituri celor care se angajau în ea 58 Vezi lucrările lui E. Lovinescu asupra Societății "Junimea" și cele ale ideologului mișcării, Constantin Rădulescu-Motru, Cultura română și Politicianismul (București, 1904), p. 156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribuții la studierea curentului, București, 1966, p. 43 60 Rădulescu-Motru, op. cit., p. 144 61 Se poate vedea cum a ajuns acest "realism naționalist" propovăduit de Iorga în cadrul "Luptei literare" să se apropie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
învățămîntului este datat din 26 martie 1907. BARSR, Corespondența lui Nicolae Iorga (1907), vol. 63, Document 42. Scrisoarea de avertisment a profesorului Cuza ("Ai grijă, nu ieși din casă singur") trimisă lui Iorga pe 17 martie 1907, prezintă detaliat "Teroarea politicianismului". În BARSR, Corespondența lui N. Iorga,1907, vezi vol. 64-69 189 BARSR, Corespondența lui N. Iorga,1907, vezi vol. 64-69 190 Ibidem, vol. 65, Document 115 și vol. 68, Document 89 191 Scrisoare către N. Iorga, p. 623 192 O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința și ne-a învrednicit să învingem toate durerile sufletești și trupești. Credința și rugăciunea nu au putut fi învinse, căci aceste două virtuți sunt mai presus de orice aspirație pământească. Politicianismul de totdeauna a dorit exterminarea Mișcării Legionare, mai puțin Iuliu Maniu, George Brătianu, Vaida Voevod și Ionel I. C. Brătianu. În plus, sceleratul rege Carol al II-lea anulează Constituția din 1922 și introduce dictatura personală pentru a se năpusti asupra
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă pentru creduli. Am sărit în ajutorul tău, Țara mea! Am dat alarmă pretutindeni precum și în munți, am mobilizat luptători
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a săvârșit fapte infamante. Singura vină a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, Neamul Românesc și credința creștină, în contrast cu opoziția ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Legionarii puși sub scutul Arhanghelului dreptății, Mihail, respectau cuvântul dat și era o constanță la toți, ca și noblețea cu care și-au iertat torționarii. Nu pot uita cuvintele Părintelui Justin Pîrvu: „De iertat, i-am iertat de mult
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui Marcel Olinescu, făcând parte dintr-un ciclu intitulat Luceafărul, compus din 12
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori, tablă de materii etc. Trăsătura definitorie a tuturor schițelor este Înaltul grad de concentrare a expresiei. I. L. Caragiale pune mare accent pe dialog
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 129) În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate și egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin, 1904, Cultura română și politicianismul, Editura Socec, București. Rădulescu-Motru, Constantin, 1932, Vocația. Factor hotărâtor în cultura popoarelor, Editura Casei Școalelor, București. Rostas, Zoltan, 2000, Monografia ca utopie. Interviuri cu H.H. Stahl, Editura Paideia, București. Rostas, Zoltan, 2001, O istorie orală a Școlii sociologice de la București
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru împlinirea acestui deziderat final ținea de domeniul patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]