2,423 matches
-
adus chiar marele clarinetist al timpului, Iliuță Rudăreanu! Biata Marieta era atât de emoționată! Și Mira se gândi că emoția îi venea nu doar din cele reamintite, ci și din faptul că ea, nepoata, ținuse minte nunta, bucurând-o cu pomenirea desfășurării ei. Însemna mult pentru Marieta faptul că nu se găsea singură acum, tocmai în ceasul recuperării sale, că cineva retrăia, alături de ea, clipe care contau mult în lupta cu boala, cu depresia inerentă vârstei și situației sale. Se vedea
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginita acolo, în lăcașurile Sale cele cerești, în lumina cea neinserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografica: Împlinirea a patru ani de la săvârșirea din această viață a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Serafim Mân de la Mănăstirea Rohia - Maramureș (1935 - 2013)... / Stelian Gomboș : Confluente
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
pentru mulți o revelație. După mărturia ofițierilor englezi din armata lui Denikin, se va lansa o ediție populară adresată „tuturor soldaților care știau carte“, menită să susțină moralul și așa labil al ostașilor, și, totodată, un gest de pioșenie Întru pomenirea sufletului muceniței Aleksandra Fiodorovna. Strînși În jurul focului, soldații se aciuiau pe lîngă ofițerii care citeau cu o voce gravă prorocirile din Conspirație. În pauza dintre două cuvinte se auzea doar foșnetul fulgilor mari, iar uneori, ca de la mari depărtări, nechezatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și în stânga acestui deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste Imaș, sus în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni, pentru pomenire și mulțumire). Tureatca (loc strâmt între dealuri - acum zona e împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fântâna aflată pe imașul satului Slobozia, săpată și pietruită puțin după anul 1950. Îmi amintescă că a fost 216 sfințită de preotul Ion Păvăluță, sfințire la care a participat tot satul. Fântâna de pe imaș a fost și este pomana spre pomenire a familiei Vasilaș și ar trebui să-i poarte numele celui care a făcut-o: moș Vasile Vasilaș (Costănoiu), Fântâna lui Costănoiu. După ce s-a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la toți cei care au fost la înmormântare, se coceau împletituri speciale, numite capete, sub forma unei cruci. În aceste capete se înfigeau bețișoare în care se puneau mere, prune, nuci, portocale etc. care țineau loc de „pomul vieții”, până la pomenirea de 40 de zile, când se ridica panaghia și se făcea „pom” mare,încărcat cu de toate. Tot atunci se dădea de pomană: pat, plapumă, scaun, masă, haine. Pomenirea se făcea la jumătate de an, la un an, iar la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prune, nuci, portocale etc. care țineau loc de „pomul vieții”, până la pomenirea de 40 de zile, când se ridica panaghia și se făcea „pom” mare,încărcat cu de toate. Tot atunci se dădea de pomană: pat, plapumă, scaun, masă, haine. Pomenirea se făcea la jumătate de an, la un an, iar la șapte ani se dezgropa. Se făcea slujbă și se sfințea mormântul și scheletul, considerându-se că mortul și-a dobândit odihna de veci. Acestea erau obiceiurile la mort pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obiceiurile la mort pe care unii locuitori din Filipeni le țin și acum, cu tot scenariul, cu cele 12 punți pentru cele 12 vămi ale văzduhului, cu bani aruncați peste mormânt și în mormânt, cu toate obiceiurile, și pomenile,și pomenirile. Acum se practică și un ritual simplificat; din lipsă de timp, din cauza depărtării, cei veniți de departe săși înmormânteze pe cei dragi, facă totul „întrun drum”. Așa s-a ajunsă ca „pomul” care se făcea și se mai face la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu mine nu sîntem prieteni. — Ba sîntem, Însă tu Încă nu ți-ai dat seama de asta. Nu te Învinuiesc, cu atîtea lucruri pe cap. Ca prietena ta, Clara. Pentru o astfel de femeie, oricine Își poate pierde bunul-simț. Pomenirea Clarei Îmi Îngheță sîngele-n vine. Ce știți dumneavoastră despre Clara? — Aș Îndrăzni să spun că știu mai multe decît tine și că s-ar cădea s-o uiți, deși știu că n-ai s-o faci. Am avut și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
așa mai departe . Făcuse o pauză. — Și cred că a auzit că ai fost sărutată. La aceste cuvinte, pumnișorul lui Isabelle se strânsese sub mantoul de blană. Era obișnuită să fie urmărită În maniera aceasta de trecutul ei disperat, dar pomenirea lui stârnea În ea, fără greș, un sentiment de ciudă. Cu toate acestea, Într-un oraș străin o asemenea reputație avea avantajele ei. Era o „exaltată“, nu? Ei bine, vor vedea ei. De la fereastră, Isabelle urmărea cum cade zăpada În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu sâc Din Isarlîk! IN MEMORIAM 1 Primăvară belalie Cu nopți reci de echinox, Vii și treci Și-nvii, stafie, Pe răpusul câine Fox! Fox frumos Cu dinți oțele Și preț mare La cățele, Fox nebun Scurt de coadă Stihuri pentru pomenirea unui câine cu numele nemțesc, e drept (dăruit autorului de un prieten franc). Crescut însă la Isarlîk. Fuge-n lume, Se înnoadă! Primăvară belalie, Insomnii de echinox, Dimineți, lăsați să vie Cum venea, băiatul Fox: Capul, cafeniu pătat, Cu miros
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
apelând din nou la sursele fabulosului magic, despre o femeie-liliac, conjurând stelele cu pumnul făcut masor spre a-și întoarce iubitul devenit strigoi ( modelul ei e Pena Corcodușa din Craii de Curtea-Veche). În fine, în In memoriam sunt stihuri întru pomenirea unui câine, Fox, dăruit și crescut la Isarlîk, cetate utopică prin care putem înțelege și Bucureștii. Alexandru PIRU CUPRINS Notă asupra ediției ............................................................... 3 Tabel cronologic ................................................................... 4 VERSURI DUPĂ MELCI (1921) SECOL ............................. 27 DUPĂ MELCI ................... 10 MARGINI DE SEARĂ ...... 28 STEAUA
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Italia, care a mers în locul dânsei la o expoziție din Parma. Și nu în cele din urmă, Oana, mezina, căsătorită cu un preot în Botiza, care lucrează alături de mama și care știe absolut totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri ale adevăratei arte. Informații
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
maici Zamfira - Prahova, la 1 august anul 1978 (așadar, cu puțin timp în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vrednicului de pomenire și amintire ori vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
filiația duhovnicească se constituie a fi un criteriu indispensabil în vederea realizării și desăvârșirii unei relații duhovnicești, bazată pe încredere, deschidere și dragoste reciprocă, ziditoare și mult folositoare!... În acest fel stând lucrurile, apreciat fiind în mod deosebit de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, Părintele Gavriil Stoica a fost toată viața drept ca bradul (și la propriu și la figurat), cu o voce baritonală, tunătoare, intrasingent dar totuși cald și cât se poate de uman în toate deciziile pe care le lua
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre concepția și viziunea Părintelui Arhimandrit Gavriil Stoica cu privire la Părintele duhovnicesc și importanța acestuia în viața creștinului... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 956, Anul III
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
ploaia când stătea, Soarele se arătă, Marama neagră purta, Privirea i se-ntrista, Când pe mire îl vedea... Lângă trunchiul meu plângea, Și două lumânări lua, Cruce sfântă le-a făcut Și-apoi mi le-a răsucit - Să fie de pomenire!... Pentru mireasă și mire. De la soare le-a aprins Și de durere s-a stins, Și de durere s-a stins.” Referință Bibliografica: MIREASĂ DE LA NĂMOLOASA / Marin Voican Ghioroiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie
MIREASA DE LA NAMOLOASA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364492_a_365821]
-
cetățean de onoare al municipiului Rădăuți. Ierarh misionar și cărturar, harnic și darnic, mărturisitor și pilduitor, PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, după o lungă și grea suferință, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Înmormântarea sa a avut loc în ziua Zămislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Mănăstirea Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Preasfinția Sa. Sluba de înmormântare a PS
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă cu șapte ani, în primele minute ale sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, trecea în lumea veșniciei vrednicul de pomenire Episcop Gherasim Putneanul. Drept urmare, la mormântul său de la Mănăstirea Cămârzani din județul Suceava a fost oficiată, sâmbătă - 03 decembrie anul 2011, slujba Parastasului de către Înaltpreasfințitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți, pentru vrednicul de pomenire episcop
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
de pomenire Episcop Gherasim Putneanul. Drept urmare, la mormântul său de la Mănăstirea Cămârzani din județul Suceava a fost oficiată, sâmbătă - 03 decembrie anul 2011, slujba Parastasului de către Înaltpreasfințitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, alături de un sobor de preoți, pentru vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Vlădica Gherasim, numit și „Bunicul de la Bogdana“, a văzut lumina zilei, după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: In memoriam - Episcopul Gherasim Putneanul... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
și fetița sa de șapte ani. Mai avusese loc un semn cu vreo două luni înainte, când a făcut o slujbă în incinta Cetății Sarmizegetuza Regia și unde au slujit doi preoți, deși nu solicitaseră decât unul. În timpul slujbei de pomenire a început o ploaie torențială, cu grindină. Preoții au continuat. Și când s-a sfârșit slujba a încetat și ploaia. Semnificația ei a fost interpretată ca o mulțumire a strămoșilor, un semn al zeilor! Iar nouă, pentru lumina adusă la
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
apologetul limbii române pentru frații de dincolo și de dincoace de Prut - Grigore Vieru - cel care s-a săvârșit în urma unui năprasnic accident în apropiere de Chișinău, la întoarcerea de la comemorarea “Luceafărului poeziei românești” la Cahul - în ziua sa de pomenire a 159 de ani de la nașterea sa în această lume, adică la 15 Ianuarie 2009. Așadar, Grigore Vieru s-a săvârșit atunci când se afla în misiunea sa nobilă - de mărturisitor și apărător al culturii, civilizației, spiritualității și mai ales, al
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
a spiritualității noastre autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce rămânem convinși de faptul că: noi, locului ne ținem, cum am fost, așa rămânem!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea și amintirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României.
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
și activitatea Înaltpreasfinției sale atât de prodigioasă, care s-a desfășurat pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, avându-l permanent în cinstirea și prețuirea mea!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu multă prețuire și recunoștință, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României. Referință Bibliografică: In Memoriam - Trecerea și împlinirea unui an de la nașterea cea veșnică a Mitropolitului Bartolomeu Anania / Stelian Gomboș : Confluențe Literare
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]