1,123 matches
-
Că mi-am destrămat căsnicia pentru a mă dărui cu totul acestuia, care mi-a promis încă de atunci că mă ia de soție... - Vă rog să mă iertați, n-am vrut să vă jignesc, dar, am înțeles că amantul pomenit are soție, copii...chiar și un nepot... - Violeta!..o admonestă Maria. - Las-o, tanti, să mă judece! Toată lumea mă judecă. Dar lumea nu știe că l-am iubit și-l iubesc încă. Asta sunt, o pătimașă! De fapt, el a
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
fără iubiții aceea ce nu mai sunt pentru că s-au despărțit și despărțirea-i ca moartea nu-i mai vezi nu-i mai auzi nu-i mai simți pe iubiții neiubiți neuitați nedoriți neveniți neplecați ce de iubiți așa mult pomeniți.... așa mult despărțiți...... asa mult redoriți... ................................................... de azed anghel zamfir dan Referință Bibliografică: extras din memoria despărțirii / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan
EXTRAS DIN MEMORIA DESPĂRŢIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343199_a_344528]
-
am întors ,eu tot copil,Simțeam mirosul de trotil,Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine,Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând,Si pruncii încă intrebandDe frații și de tații lorCe dorm uitați sub vreun razorSau pomeniți de câte-un om.Am cunoscut acestea euSi rog să deie DumnezeuLa mării lumii gânduri bune,Să n-aiba dor să se răzbune,Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi,Să n-aveți parte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
semnează o înțelegere și schimbă documentele parafate, în fața camerelor de televiziune. Restul călătoriei a decurs banal, am reușit să mai ațipim din când în când, nimic special. Mult timp după călătoria respectivă, mai povesteam prietenilor cum la trei zile după pomenitul zbor, m-am trezit acasă cu domnul Costas, cum m-a îmbrățișat și și-a depus valizele în salon, cum a cerut a doua zi să-i fac rost de componente și cum în a treia zi a preparat personal
SCHIŢE UMORISTICE (78) – ZBOR AUSTRAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378942_a_380271]
-
în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Duium de timp s-a scurs de-atunci... În Zilele Babei să se fi întâmplat?! Da, cum îți spun, copile! Erai de-o șchioapă. Să fi împlinit în primăvara pomenită patru-cinci ani. Sigur cinci! Mi te lăsaseră de cu seară ai tăi în grijă. Se duceau la oborul de la Novaci. Gândeau să li se lumineze acolo. Tată-tău își dorea grozav un cârlan de un an-doi, cât de scump ar
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturile găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Atunci am promis, că voi apela, când mă voi întoarce la Chișinău la D-ul Valeriu Matei, președintele Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” să ajute pământeinii noștri prin a dona câteva costume naționale pentru ansamblul vocal “Crenguța» de pe lângă cenaclul sus pomenit, dar numai cu vorba am rămas...Mă simt vinovat, că n-am insistat de ajuns și având probleme de sănătate a rămas această problemă pe planul doi, dar promit să reiau acțiunile. În viziunea mea, ICR Chișinău acordă o mare
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats- o filoZofie a votului? Limba romani nu
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
vrednicului logofăt spiritual al ținutului Râmnicului - Noului Severin, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
vrednicului logofăt spiritual al ținutului Râmnicului - Noului Severin, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
un scut, În calea năvălirilor a celor mulți și osândiți, Gândind că vor lua glia pentru a fi trecuți În cărțile istorice, că ei ni-s tată și ni-s mamă, Pentru a fi consemnați ca cei dintâi veniți și pomeniți. Credeți că vom mai putea fi un întreg? În lumea asta, în care toți și toate pier, Dormind de veci, acel tainic somn stingher! MERGI MAI DEPARTE ! Pustiul inimii din tine îl vei afla într-o zi, Când dorul s-
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Doamnele, soția și sora dumneaei, erau oarbe sau semioarbe, încercând să ne servească dulciuri de casă și pahare de apă. În vreme ce doctorul Nicolae Radu ajuta cele două doamne, la problemele domestice, profesorul și cu mine comentam cele scrise în articolele pomenite. Cuprinsul acestora este următorul: ,,subordonându-și întreaga viziune matematică și filosofică ideii străvechi a identității și unității mișcării materiale, a corpurilor Universului, Octav Onicescu releva în Cuvânt Înainte, la a sa Mecanica invarintivă și cosmologia (Ed. Academiei Române, 1974): ,,Descoperirile astronomice
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
secțiuni care descriu, așa cum spuneam, drumul spre porțile dorului și vorbim mereu despre porți și nu despre starea ca atare pentru că în carte este explicit gândul că dorul nu poate fi exprimat și trecut în cuvinte ci poate fi doar pomenit, invocat, deoarece esența lui este personală și incomunicabilă, având legătură cu sufletul fiecăruia și identitatea acestuia. După secțiunea „Dincolo de trecut, înapoi în viitor” din care am citat anterior gânduri care dezvoltă o filosofie poetică a dorului în relație cu timpul
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
anume? -Vezi moneda asta de argint? spuse Maydan. E a ta dacă îți aduci aminte ce ai văzut în ziua aceea. -Păi să mă gândesc, se încrunta hangiul. Au fost tot felul de prăpădiți pe aici care nici nu merită pomeniți, dar dacă îmi aduc bine aminte a fost aici un grup de studenți cu profesorul lor și au sărbătorit ceva, cu mult vin și mâncare din belșug. În rest v-am spus...niște prăpădiți și sărăntoci -Erau greci studenții? -Păi
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
instantă de bani, indiferent prin ce mijloace, dar nu și prin muncă cinstită, pot să obțină tot ce doresc. Astfel, tinerii sunt îndepărtați de viața culturală, care nici prin mijloacele mass-media nu este suficient mediatizată, evenimentele culturale fiind foarte rar pomenite și atunci, deficitar. Se urmăresc foarte mult aparențele, neglijându-se esența, conținutul. Nu se investește în cultură și educație, considerându-se pierdere de timp, datorită interesului scăzut al tinerilor, însă, nu ne gândim că acest interes trebuie stimulat, educat, dezvoltat
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
care nu-i cunosc pe teme politice din cauză că, la noi, cultura politică este încă în tranziție: între comunism - în care toată lumea tăcea și o cultură politică democratică - în care lumea poate să vorbească liber”. Dar, când se dă acea mult pomenita „spagă”, ea se dă în mod discret, politicos, atunci gestul mârlănesc este exclus din formulă; cel care dă și cel care primește, devin protocolari. Sigur că spiritul critic trebuie să existe, dar, în lipsa unei clarități a situației, cu atât mai
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
preocupat de viața pastoral - misionară de astăzi” (p. 6). În altă ordine de idei, Părintele Vicar Dr. Ionel Popescu afirmă și ne amintește că “În anul 1994 a fost reînființată Episcopia Caransebeșului și, anul următor, la stăruința vrednicului și pururea pomenitului Episcop Emilian Birdaș, a fost reluată publicarea/tipărirea revistei eparhiale “Foaia Diecezană”. O parte din materialele volumului de față au apărut, așadar, în această prestigioasă publicației bisericească, iar o altă parte, în revista “Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei, înființată la începutul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
cele 111 Poezii, selectate din întregul meu parcurs liric. Și, încă mai exact, aș zice, dar, fiind fatalmente subiectiv, n-ar fi cu totul exclus să mă înșel, mă reprezintă poezia În tăcere. Ea deschide, în chip de Prolog, antologia pomenită. Poate fi găsită, deci, cu ușurință. (3). Interviu telefonic, 6 noiembrie 2013 NOTE: (1) „O adâncă scrutare a sensului transcendenței - uneori inseparabil unit cu lecțiile misticii occidentale - își dă mâna, în această poezie, cu o viguroasă căutare metafizică (“metafizică, nu
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
canoane, Cu pruncii ei curați și drepți . Bogat, bunicul ascultat, Bogată-i țara cu pământ, Bogat și omul neîntinat, Cel împlinit prin legământ. Bogat e omul omenos, Bogat, cel care e iubit, Bogat e sufletul frumos, Ce va fi veșnic pomenit. BĂRBAT ROMÂN ! Bărbat român ai înfruntat, De-a lungul vieții milenare, Pe toți străinii ce-au călcat Pământul pentru încercare. Tu ai purtat cu râvnă hramul, Te-a răscolit amarul plin, Ai apărat casa și neamul, De vitregitul lor destin
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, ființă incompletă acum, mutilată de o viziune grosolan (și fals) antropocentristă. Toate evoluând, inexorabil, spre reabilitarea (timidă) ce încheie și pecetluiește discursul, reabilitare ce se suprapune, iarăși simbolic, precum în cazul celor două modele pomenite anterior, demolării ghetoului. Nadia contemplă ce se petrece, cuprinsă de o emoție nedeslușită, de o presimțire: “Nadia intrase pe poarta imaginară a ghetoului cu o oarecare reținere. Nostalgii, un pic de părere de rău, nerăbdare și frică de viitor... - Hristos
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
ale lui Martie, în zilele Babei, am voie să mă joc cu soarele, vântul, ploaia, zăpada, cu viața și moartea oamenilor... Cine-i curajos ca tine ajunge să capete ce crede că i se cuvine... Cum astăzi începe numărătoarea zilelor pomenite, iată urmarea. Deschide ochii! se auzi porunca vie. Cu mintea eliberată de teamă, la fel ca în clipa în care își luase avânt de pe marginea prăpastiei, se supuse îndemnului. Deschise la timp ochii pentru a vedea fantastica explozie a unui
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la Miazănoapte cu acea parte a SARAMȚIEI europene, care se întinde de la muntele CARPATOS pînă la cotitura pomenită a fluviului TYRAS - care, după ce s-a spus, se află la gradele 480 38’ - la apus cu iazygii metanasi de lângă râul TIBISCOS până la la miazănoapte cu acea parte a fluviului DANUBIUS care merge de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]