956 matches
-
Alupei (canotaj, 2 vâsle categ. ușoară); Georgeta Andrunache și Viorica Susanu (canotaj, 2 rame); Rodica Florea, Viorica Susanu, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Liliana Gafencu, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Ignat, Elena Georgescu (canotaj 8+1); Monica Roșu (gimastică, sărituri); Cătălina Ponor (gimnastică, bârnă și sol); Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu (gimnastică, echipe); Camelia Potec (înot - 200 m liber). Beijing 2008 - Alina Dumitru (judo, categ. 48 kg); Georgeta Andrunache și Viorica Susanu (canotaj, dublu rame
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Georgeta Andrunache și Viorica Susanu (canotaj, 2 rame); Rodica Florea, Viorica Susanu, Aurica Bărăscu, Ioana Papuc, Liliana Gafencu, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Ignat, Elena Georgescu (canotaj 8+1); Monica Roșu (gimastică, sărituri); Cătălina Ponor (gimnastică, bârnă și sol); Cătălina Ponor, Monica Roșu, Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu (gimnastică, echipe); Camelia Potec (înot - 200 m liber). Beijing 2008 - Alina Dumitru (judo, categ. 48 kg); Georgeta Andrunache și Viorica Susanu (canotaj, dublu rame); Sandra Izbașa (gimnastică, sol); Constantina Tomescu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt ei din negura inimei!/ Furnalele brațelor mele/ Le umplu cerul cu stelele,/ Cu fumul tămâiei de aur/ Din pacostea vieții-mi de faur...// Mi-a murit în pragul iernii.../ Simt frica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunt evaluate, decât În cel mai bun caz, În indicatorii fizici. Ne adresăm În acest cadru Întrebarea: dacă referitor la un anumit peisaj cum ar fi de plidă cel al Cheilor DÎmbovicioarei, a lacurilor glaciare din Retezat, sau a Cetăților Ponorului din Apuseni, pentru a le stabili calitățile și valoarea, este de ajuns doar o apreciere superficială, senzorială? După părerea noastră și În acest cadru ar putea fi aplicată o parte din sistemul de indicatori de evaluare a avuției naționale. Resursele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ar fi cele ale DÎmbovicioarei, Cernei, Ghimbav-Rucăr, Sohodolului, Gilortului etc.; a neasemuitelor figuri zoomorfe din Bucegi, Făgăraș și Mehedinți; a splendidelor lacuri glaciare din Retezat, Făgăraș, Parîng etc.; a numeroaselor monumente ale naturii cum ar fi: Rezervația de liliac de la Ponoare, rezervația complexă BÎlea, Pădurea Borovăț, Pădurea de castani comestibili Polovragi, etc., a unei faune deosebite, cum rar mai poate fi Întîlnită În altă parte a Europei, ce poate fi apreciată ca o podoabă de mare preț a Carpaților cum ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul Peșterii” - Balta, Cheile Topolniței cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor - Îl constituie peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor - Îl constituie peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale naturii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna Isverna (Mehedinți); Bistrița (cu două
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
RÎșnov (Brașov) etc. Un rol tot mai important În special În cadrul turismului tematic Îl ocupă rezervațiile arheologice complexe, care pe raza Carpaților Meridionali se găsesc În număr de peste 9 centre. Important de reținut, sunt cele de la: Cetățeni (Argeș); Sat Ohaba Ponor - comuna Pui (așezare din epoca paleolitică și neolitică); satul Valea Lupului - Baru (Villa Rustica), SÎntămăria Orlea (ruinele thermelor romane); sat Cucuiuș-Beriu, ca și cetățile feudale din satele Cucuiuș și Sibieșel din aceeași comună și În special Sarmizegetusa (Hunedoara), locul istoric
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare cum ar fi cele de la: Bumbești Jiu (1812-1818) (județul Gorj); satul Galați (sec. XVI) și satul Ponor (sec. XVIII) - Comuna Pui, Baru, Satul Chitid - Boșorod, SÎntămăria Orlea (patru biserici - monumente), RÎul de Mori (trei biserici: Clopotiva, Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1812-1818) (județul Gorj); satul Galați (sec. XVI) și satul Ponor (sec. XVIII) - Comuna Pui, Baru, Satul Chitid - Boșorod, SÎntămăria Orlea (patru biserici - monumente), RÎul de Mori (trei biserici: Clopotiva, Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante fresce interioare, Cisnădioara (1223), Cisnădie, Gura RÎului (sec. XVIII, cu pictură), Rășinari (1750, cu pictură originală), Turnu Roșu (1653, ctitor Matei Basarab) (jud. Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
anume: Albeștii de Muscel (județul Argeș); Padeș, Peștișani (Hobița - 2, Boasca, Boroșteni, Gureni și Pestișani) (județul Gorj); Bărbăteni (sec. XIX) - Lupeni și Petroșani (sec. XVIII) (județul Hunedoara); Costești (1835) Comuna Balta, Baia de Aramă, Isverna (3, În satele Isverna, Drăgești, Turtubata) și Ponoarele (1763) (județul Mehedinți); Poiana Sibiului, (județul Sibiu); Ciunget - Voineasa (cu pictură sec. XIX), Malaia (sec. XIX), Brezoi (1801), Copăceni - Racoviță, Mălăceni - Perișani (sec.XVIII), Marița - Vaideeni, Grămești - Costești (1664-1666), Stoenești (3, din sec. XVIII) și Băile Olănești (Horia) (județul VÎlcea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monumente ale eroilor pentru 1916-1918, Sarmizegetusa - sat Zeicani - Buzduganu lui Iancu de Hunedoara, Vulcan - pentru 1916-1918, (Județul Hunedoara); Baia de Aramă, Obelisc al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu - 1877 și 1916-1919, Ponoarele, satul Gărbăneasa - 1913 și 19161919 și Șovarna, satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Balta - case și porți de lemn, Baia de Aramă - case de lemn, Cireșu - case vechi, Godeanu - case și porți sub formă rotundă din piatră, Ilovița - porți și prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice (crucile din cimitir acoperite), Podeni - case țărănești tradiționale, Ponoarele - șapte mori de lemn și case țărănești, Sovarna - porți de lemn (Mehedinți); Porumbacu de Jos - case specifice Țării Oltului, Rășinari - mobilier pictat, RÎu Sadului - case de lemn foarte frumoase, (Sibiu); Horezu - satul Ursani - arta cioplitului În lemn, Vaideeni - casa de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie - Cireșari (iunie), CÎrțișoara - Întîlnire pe Transfăgărășan (24 august), Jina de Sus pe muntele Jina (ultima duminică din iulie), Săliște - Întîlnirea junilor (ultima săptămînă din decembrie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești, Berislăvești, Horezu, Călimănești și Olănești (VÎlcea). CÎntecul popular românesc prin acuratețea și frumusețea lui melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult apreciat de turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
agroturistice cu numeroase pensiuni rurale șiagroturistice: Șugag (Alba); Arefu, Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cabana IEFS. PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec, dedicat eroilor din 1916-1918, În satul Lonca; - cabanele Lunca Florii și Voievodul; PUI. - așezare din epoca paleolitică și neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]