61,812 matches
-
șapte bătături. Păi, la o așa Constituție, nici nu mă mir că un președinte cu mersul apăsat riscă în fiecare moment să spargă ditamai coșul cu ouă! În realitate, Băsescu nu face decât ceea ce a promis în campanie, obținând votul popular pentru asta: încearcă să fie un președinte puternic. Deocamdată, n-am observat să fie deraiat spre autoritarism sau cine știe ce ilegalități de tipul celor prezente în faimoasele stenograme guvernamentale. Pur și simplu, se opintește să scoată din nămol mașinăria înțepenită a
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
un lucru, și alta babei de la Vaslui sau Năsăud pe care casa stă să se prăbușească. Așadar, singurul om aflat cu adevărat sub presiunea timpului e Traian Băsescu. El are nevoie de rezultate nu doar spectaculoase, ci și imediate. Simpatia populară în creștere ar putea să se evapore încă mai repede decât o va fi dobândit. Presiunea extraordinară asupra lui îl va determina să împingă la limită nu doar prerogativele oficiale și legale, ci și pe cele umane. Nu exclud ivirea
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
Forum: abrevierile CD, mp3), "situația politică din RÎMÎ" (= Republica Moldova, A. Bodiu, Bulevardul eroilor, 2004, p. 228). Oscilația în rostire se observă și în cazul modernului SMS (scurt mesaj telefonic, abreviere din "Short Message Service"): forma semese (sistemul DOOM) pare mai populară și mai adaptată, forma esemes mai cultă și mai străină; trebuie să observăm că, efectiv, prima e mai aproape de obișnuințele de pronunțare românești, de structura tip a silabei (în mod normal consoana se grupează cu silaba următoare, pentru esemes pronunțarea
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
nu ezită să propună transcrieri ale formei orale: semese(u) ("ți-am dat un semese direct pe Atomic!", fanclub.ro; "i-a transmis un semeseu directoarea", ziarul 21.go.ro), esemes și mai ales - printr-o amuzantă localizare, cu fonetism popular, - iesemes: "nu-mi răspunzi la iesemes..." (aberatii.ro). Ideea orwelliană după care răspîndirea siglelor ar corespunde unei utopii negative a artificialului în limbă pare întrucîtva contrazisă: acronimia e la fel de imprevizibilă ca multe alte fenomene ale limbii naturale.
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Târgu-Mureș, 2003, p. 45). Din cele 200 de pagini ale manualului ciparian de Poetică, aproape trei sferturi cuprind exemplificări docte, citate în original din literatura universală, mărturie scrisă a poliglotului Cipariu. Ultimele 40 de pagini aduc și exemple din lirica populară românească, dar și din poeți români ca Dosoftei, Teodor Corbea și pașoptiștii prezenți în Epigonii, D. Bolitineanu, Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Mureșanu și Alecsandri. Lui Eminescu i-a plăcut desigur precizarea lui Cipariu despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
care le-a recondiționat în anii tranziției. Or, în perioada de început a puterii sale, Ion Iliescu a fost susținut la scenă deschisă de revoluționari care, din convingere sau din interes, au susținut că el e reprezentantul legitim al mișcării populare care l-a dat jos pe Ceaușescu. Așa că la sfîrșitul ultimului său mandat, dl Iliescu le-a dat răsplată de fidelitate celor care i-au stat alături în materie de revoluție. De ce s-a brevetat însă dl Iliescu și pe
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
tendința spre teoretizare: "urăturile se dovedesc a fi momente de mare intensitate ale manifestării unui spirit umanist, care te lansează pe orbita noului an într-o dispoziție de bun augur" (Săptămîna 28 dec. 1973, 3). Unul dintre fenomenele de "cultură populară" specifice vremii și dispărute între timp era publicarea de almanahuri. Cele din anii 60-70 ofereau o intensă tematizare a revelionului (plăcinte cu răvașe, rochia de revelion, șampania, machiajul, ornarea mesei, bucăți umoristice), probabil gîndită să pună în umbră sărbătorirea privată
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
posibilități, dar cred că orice vorbitor va fi de acord că cinsprezece mii e mult mai probabil, pentru a exprima convenționalizat exagerarea, decît douăsprezece mii sau decît, de pildă, treizeci și cinci de mii. Mai exact, frecvențe mari înregistrează numeralul cu forma populară cinșpe: "i-am dat ăluia cinșpe mii de picioare în cap" (Evenimentul zilei = EZ 3823, 2004, 3); "au pus ăștia poza ta de cinșpe mii de ori " (itiplac.ro). Contrastul dintre aparenta precizie a cifrei și faptele sau obiectele numărate
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
mii de reviste", forum.pixelrage.ro), șaișpe ("au scos un muzical de succes acu' șaișpe mii de ani ", computergames.ro), șaptișpe sau șaptîșpe ("păi sunt șaptișpe mii de feluri de cutii", daciaclub.ro). în genere, par să fie preferate formele populare bisilabice și fără oscilații și complicații de pronunție (ceea ce ar explica popularitatea mai redusă de care se bucură trisilabicele, mai ales cu variații de pronunțare - șaptîșpe/șapteșpe, optîșpe/optușpe, nouășpe/nooșpe - și de acord - douășpe/dooșpe). Nu e însă de
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
casa în care se făcea foc). E cert că ultima denumire stârnește cel mai mult imaginația și provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal: taxa pe fum, pe imaterial și insesizabil. Conotațiile și etimologia populară contribuie la păstrarea în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
bună... o să ia taxă și pe fumărit (pe țeava de eșapament)" (daciaclub.ro). Și tiparul derivativ tipic este folosit, parodic, pentru imaginarea unor noi forme de impozitare, ca în următoarele propuneri, care încep cu "taxa de cutremur" - "să-i spunem, popular, Ťcutremuritulť", continuînd cu "taxa de ploaie, popular, Ťploieritulť"; "taxa de inundație, popular, Ťapăritulť", pînă la "taxa de noapte - Ťpromiscuitulť" (Academia Cațavencu, 37, 1999, 11).
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
pe țeava de eșapament)" (daciaclub.ro). Și tiparul derivativ tipic este folosit, parodic, pentru imaginarea unor noi forme de impozitare, ca în următoarele propuneri, care încep cu "taxa de cutremur" - "să-i spunem, popular, Ťcutremuritulť", continuînd cu "taxa de ploaie, popular, Ťploieritulť"; "taxa de inundație, popular, Ťapăritulť", pînă la "taxa de noapte - Ťpromiscuitulť" (Academia Cațavencu, 37, 1999, 11).
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
ro). Și tiparul derivativ tipic este folosit, parodic, pentru imaginarea unor noi forme de impozitare, ca în următoarele propuneri, care încep cu "taxa de cutremur" - "să-i spunem, popular, Ťcutremuritulť", continuînd cu "taxa de ploaie, popular, Ťploieritulť"; "taxa de inundație, popular, Ťapăritulť", pînă la "taxa de noapte - Ťpromiscuitulť" (Academia Cațavencu, 37, 1999, 11).
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
poate un înger. Am norocul de a avea o prietenă care citește absolut tot ce scriu, e exact cititorul în care poți avea încredere totală. Să vă dau un exemplu: scriam "Zîmbete în Washington Square", un roman de dragoste destul de popular printre altele și pentru că a cîștigat un premiu literar în America, scrisesem o parte din el și i-am trimis cîteva pagini. Iar ea mi-a spus: "E un roman bun, ar putea merge în mai multe direcții; scenele de
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
a întâmplat la 28 noiembrie. Ar fi însă o tragedie națională ca această mentalitate de învinși încă înainte de a intra pe teren să persiste. Și probabil că ea va deveni modelul comportamental al viitorilor ani. O vorbă iresponsabilă, dar extrem de populară, afirmă că slaba prezență la vot a românilor e un semn de normalitate, că nici în democrațiile stabile prezența la urne nu depășește cincizeci-cincizeci și cinci la sută din electorat. Tehnic vorbind, lucrurile stau așa. Numai că în acea lume
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
convins nici măcar pe dl. Cristian Tudor Popescu, necum pe Traian Băsescu. În lipsa unor explicații convingătoare din partea BEC este dreptul domnului Băsescu să creadă că alegerile au fost fraudate. Iar denunțarea a ceea ce domnia sa consideră a fi o falsificare a voinței populare este un act cel puțin la fel de responsabil ca și o eventuală prezervare a unei foarte bune imagini externe, întemeiată însă, ca pe vremea lui Ceaușescu, pe un fals mai mult sau mai puțin grosolan. Pentru Corneliu Vadim Tudor și Cristian
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
muzica totală (ori globalismul sonor actual) nu mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea nu e decît sămînță de muzică savantă. Care germinează, crește și, la un moment dat, moare. Și aceasta pentru că nu există o fatalitate exterioară, ci doar una interioară: vine o vreme cînd componistica muzicală descoperă că este
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
la modernizarea culturii române, la profesionalizarea și eliberarea ei de provincialism, este tratat, practic, ca un infractor. O întreagă bibliotecă Eminescu devine prohibită: Poezii (complete), ed. îngrijită de prof. A.D. Xenopol, Iași, Ed. Frații Șaraga, 1893; Opere complete. I. Literatură populară, București, Ed. Minerva, 1902; Poezii postume, București, Ed. Minerva, 1902; Scrieri politice și literare. Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste, vol. I (18701877), ed. critică, introducere de Ion Scurtu, București, Institutul de arte grafice și editură Minerva, 1905
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
ed. îngrijită de Gh. Chirițescu, Iași, Ed. Athanasie D. Gheorghiu, 1941; Bucovina și Basarabia, studiu istorico-politic prezentat de prof. I. Crețu, București, 1941; Opera politică, vol. I-II, ed. îngrijită de prof. I. Crețu, București, Ed. Cugetarea - Georgescu-Delafras, 1941; Poeme populare, ed. îngrijită de Ion Pillat, București, Ed. Cartea Românească, 1942; Opere, vol. III, ediția Perpessicius, Fundația Regele Mihai, 1944; Literatură populară, ed. comentată de d. Murărașu, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, an de apariție nemenționat; Poeme, ed. îngrijită de Ion Pillat
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
București, 1941; Opera politică, vol. I-II, ed. îngrijită de prof. I. Crețu, București, Ed. Cugetarea - Georgescu-Delafras, 1941; Poeme populare, ed. îngrijită de Ion Pillat, București, Ed. Cartea Românească, 1942; Opere, vol. III, ediția Perpessicius, Fundația Regele Mihai, 1944; Literatură populară, ed. comentată de d. Murărașu, Craiova, Ed. Scrisul Românesc, an de apariție nemenționat; Poeme, ed. îngrijită de Ion Pillat, București, Ed. Cartea Românească, 1944; România și panslavismul, studii și articole, București, 1944; Poezii, ed. îngrijită de Alex. Calorian, București, Ed.
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Petrescu). Eliberarea Cehoslovaciei, la care a contribuit și armata română (peste 66.000 de soldați români au căzut sau au fost răniți pe teritoriul Slovaciei și Cehiei), a deschis un nou capitol în relațiile culturale dintre țările noastre: regimurile "democrației populare" susțineau cunoașterea reciprocă într-un mod organizat și masiv. După 1948, din motive ideologice accentul se pune pe actualitate: la scurt timp după apariția romanului tezist al lui M. Sadoveanu, Mitrea Cocor este publicat și la Bratislava, în limba slovacă
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
fapt ce îi permite întotdeauna găsirea unor poteci mai puțin sau deloc umblate și realizarea de asociații adesea surprinzătoare, dar revelatorii, de fiecare dată, impecabil argumentate. A devenit loc comun în studiile de specialitate referirea la rădăcinile balcanice ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
sau deloc umblate și realizarea de asociații adesea surprinzătoare, dar revelatorii, de fiecare dată, impecabil argumentate. A devenit loc comun în studiile de specialitate referirea la rădăcinile balcanice ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
în studiile de specialitate referirea la rădăcinile balcanice ale culturii populare românești. Se știe, multe dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura amănuntului, firul invizibil legînd între ele două poezii populare provine din incidența unor mitologii surori, implicînd ceea ce am putea numi o anume idee despre întemeiere: cele două nuclee - moartea știută, pe de o parte, și seninătatea acceptării ei, pe de altă parte - conferă, într-adevăr, celor două balade un
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]