1,103 matches
-
disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai delicate și mai originale chiar decât cele ale abatelui napolitan pentru a populariza adevăruri. A știut să înveșmânteze demonstrațiile economice într-o stofă solidă și totodată ușoară, durabilă și lejeră. El a avut arta de a le face agreabile, în timp ce maeștrii nu au știut decât să le facă strălucitoare. El este de asemenea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în timp. Violența nu este întotdeauna un fenomen izolat, imprevizibil, accidental. Cel puțin o parte a violenței și delincvenței se construiește, iar acestea se construiesc în stabilitate și continuitate (Debarbieux și Blaya, 2000). Incivilități incivilitate Noțiunea de incivilitate a fost popularizată în Franța acum vreo zece ani, pornind de la traducerea unor texte de căpătâi, precum celebra Broken Windows de Wilson și Kelling (1982), și prin lucrările și sintezele lui Roché (1993) și Lagrange (1995). Termenul a devenit foarte repede un laitmotiv
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Spania, Partidul Laburist în Marea Britanie, PS în Franța și SPD în Germania au încercat să-și adapteze ideologiile la aceste noi realități neoliberale în timp ce păstrau cel puțin câteva dintre principiile bunăstării. Acest lucru a devenit cunoscut ca "A Treia Cale", popularizată într-o carte cu același titlu, scrisă de Anthony Giddens, un sociolog care a avut o influență importantă asupra reformei politice pe această temă a lui Tony Blair.34 Este adevărat că abordarea "neoliberală" și versiunile modificate ale celei de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pus în gând propășirea culturală a satului și a țării. A fost un excelent răspânditor al cuvântului științific, atât la catedră, cât și în rândul marelui public, propagând opinii, principii de care a fost călăuzită în viața sa de dascăl: popularizând rolul școlii ca instituție și factor de educație, prezentând frumusețea și menirea profesiei de educator, sau modelul dascălului și relația acestuia cu comunitatea sătească. Cu patos și dăruire, depăna gândurile despre mijloacele educării elevilor în spiritul adevărului, cinstei și dreptății
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat de Ioan V. Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cununie”, „Cultul religios la sate”, „Basarabia nu se rusifică” - de Radu S. Dragnea, poezii și cugetări după Anton Pann, poezii semnate Gh. Din Moldova, extrase d in revista de folclor „Ion Creangă” (Poveste despre Cuza Vodă - de Tudor Pamfilie), se populariza „Colecția de poezii „A lbastru” în curs de apariție și broșura „La arme” de George Tuto veanu. În afara proprietarului în ziar mai semnau: M. Antonescu, Neculai Mihail, N. Teodorescu, Virgil Gabrielescu, Iancu Ciolan, I.G Ciorescu - Bogdana, D. Voiculescu, Neculai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte la organizarea împreună cu revista « Clubul » și „Asociația artiștilor fotografi din R.P.R.” în perioada 1 iunie 1963 - 1 iulie 1964, în 4 etape, a unui concurs de fotografii cu următoarele teme: imagini de producție, fotografia portret, fotografie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Calendar de buzunar pe 1906, apare la tipografia Cațafany, scrie I. Antonovici în lucrarea „Tipografiile..." * Calendar de perete pe 1884... Calendar de perete pe 1884... și următorii ani (1886, 1894 1897) în trei colori, apare la tipografia Cațafany și era popularizat în „Paloda" din 25 decembrie 1893. * Calendarul nostru pe 1918 Un fel de almanah literar. A apărut în clocotul zilelor în care se consuma tragedia războiului. „Sufletul acestui „Calendar” a fost G. Tutoveanu, susținut cu cald entuzi asm de Al.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr. 56 Iași. * Lumina Lumina Costești-Tutova „Am primit la redacție revistele și ziarele... (Din Glasul nostru nr.20-22, 15 septembrie-15 octombrie 1932). Lumina Costești - Tutova : director Preot Ioan D. Leon, Costești, județul Tutova scria revista „Documente răzășești” în octombrie 1932, popularizând ziarul și revistele primite la redacție. 365 Lumina Lumina, foaie pentru îndrumarea religioasă și culturală a sătenilor, redactată de un comitet, director preotul Ioan D. Leon, avea redacția și administrația la parohia Costești, județul Tutova, Eparhia Hușilor, apărea o dată pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui în lupta pentru redeșteptarea națională. * Revista România Financiară Apărea la Bârlad în 1916, dispunea de o editură care a finanțat și difuzat „Calendarul Financiar” pe 1916, realizat la Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Revista România financiară, în dorința de a populariza unele chestiuni de ordin fiscal, a hotărât a scoate în editarea sa Biblioteca Financiară. În acest scop a apărut primul număr din această bibliotecă tratând sub toate formele chestiunea perceptorilor fiscali și a Agenților de urmărire. Numerele viitoare vor trata
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar caii Apocalipsei rup zăbala. Poezia îl recomandă iar susținerile sunt ale multora... Poezie de suflet creează și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
studioul" într-o sală de ședinte la Automoment,vis-a-vis de actuala Casa Armatei. Prima EMISIUNE (cu casetă pe stația Bârlad) a fost pe 24 decembrie între orele 6.30-8.00 ! Jumătate din Vaslui era cu televizorul deschis pentru că toți am popularizat evenimentul! Primul an TV.V. a fost un an tare greu, și la 13 aprilie 1991, dacă nu era Luminița Lăzărescu la montaj și-ar fi încetat activitatea. Evident dușmanii, lipsa fondurilor, intuiția că televiziunea va fi o forță în politică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lucrează și azi în presă. Din cei vreo 200 de "presari" din județ, 180 au trecut pe la noi... 2) Aici, pe lângă TVV și Unison au venit mai toți oamenii de cultură și adevărații specialiști pentru a publica sau a fi popularizați. S-au lansat mulți scriitori, au fost încurajați aproape toți autorii, care, au tipărit circa 300 de volume. 3) Au intrat în direct la TV.V. sau la radio toate talentele locale de la grădinițe la consacrați; și destui din afara județului. 4
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Editura Mușatinii, Sfânta Mănăstire Putna, 2003, p. 17). 191 Relatarea aparține unui elev de clasa a VI-a de la Grupul Școlar "Dumitru Mangeron" din Iași și datează din 6 ianuarie 2004. Ea trimite la cunoscuta legendă a "stejarului din Borzești", popularizată de Eusebiu Camilar. 192 După cum susținea o elevă de clasa a VII-a, de la aceeași școală "Dumitru Mangeron". 193 Așa scrie un elev de clasa din clasa a VIII-a A, de la școala "Mangeron". 194 Nici nu ar fi ușor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Neagoe, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 16-17). 84 Această politică de rememorare a războiului a fost confirmată și prin crearea unei comisii militare naționale, care urma să îi desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ei sunt foarte diferiți. Nu există un corp de doctrină riguros constituit, ci mai degrabă un amalgam, din care iradiază un anumit număr de teme și de teze care s-au infiltrat în rețelele culturale de distribuție și s-au popularizat. ,,Producătorii de valori" sunt urmați de "transmițători", cei care răspândesc ideile și sunt deja actori: ziariști, artiști, oameni de teatru și cinema, membri ai clerului, cercetători, profesori...O anumită influență au avut și broșuri ca Micul carnet roșu al elevului
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sugerează că legile moralei nu sunt general valabile. Două persoane pot stabili o linie de conduită independentă de cea a restului oamenilor și a societății. Adăugăm: au dreptul să fie diferite dacă acționează altfel decât majoritatea. Triunghiul amoros a fost popularizat de vodevil: soția, amantul și încornoratul. Primii sunt persoanele "care își dau consimțământul"; cel de-al treilea nu este consultat, totul se în-tâmplă pe la spatele său, este subiectul amuzamentului general. Am citit în 2004 povestea "canibalului din Rotenburg". Acesta ucisese
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fete și nu numai, pe un fond muzical adecvat și în vogă, aceștia putând fi sensibilizați pentru practicarea gimnasticii aerobice și ulterior, pe tot parcursul vieții, ca un mijloc ideal de conservare a tinereții și frumuseții. Mass-media ar trebui să popularizeze mai mult această formă de mișcare, să colaboreze în acest sens numai cu persoane specializate și totodată să ofere informații pertinente despre importanța și efectele gimnasticii aerobice. Trebuie avut în vedere că desfășurarea acestei activități nu poate fi realizată corespunzător
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
păstrat forma și înțelesul până în 1968, când medicul american Kenneth Cooper îl utilizează prima dată ca substantiv, pentru a desemna ansamblul formelor de practicare a exercițiilor fizice în regim aerob. Ulterior, sub această formă, instructorii de dans și fitness îl popularizează prin programe înregistrate pe casete video și emisiuni TV. Nivelul interesului manifestat în SUA pentru aerobic a fost atât de mare încât s-au înființat chiar și instituții de cercetare specializate în aerobic. Sistemul de lucru folosit de Cooper urmărea
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
schimburi de informații, idei și experiență pe teme de interes comun pentru Parlamentul European, raportat la parlamentele naționale; se întărește cooperarea existentă între servicii de cercetare și documentare ale parlamentelor membre în toate domeniile de informare; se culeg, schimbă și popularizează rezultatele studiilor efectuate de serviciile parlamentare. Consolidarea rolului parlamentelor naționale este unul din elementele semnificative ale noii concepții instituționale asumată de Uniunea Europeană odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Noul articol 12 din Tratatul Uniunii Europene instituie pentru parlamentele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
decât G . Râ nzescu, cel care în 1912, împreună cu V.G.Buțureanu, scoteau revista „Zori de ziuă”, iar în 1924 1927 la București, îm preună cu N.N. Vasiliu, G.V.Botez și alții scoseseră revista culturală lunară „Țara de Jos”, care a popularizat mult „Acade mia Bârlădeană.” Coperta revistei Academia Bârlădeană, ediție nouă Cu fii satului ACADEMIA BÂRLĂDEANĂ la Priponești - 2008 (Prima parte a fost publicată în revista “Aca dem ia Bârlădeană” nr.33/2008 sub semnătura „Cronicar”) În ziua de 8 noiembrie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru popor aceasta trebuia să dispară odată cu venirea societății fără clase și cu sfârșitul alienării. Nu e surprinzător că sociologia, însăși un produs al iluminării, ar trebui să aibă tradiție lungă a scepticismului față de religie spune Karl Marx. Ideea religiei popularizată de către Karl Marx ca o forță de înstrăinare și ideea lui Sigmund Freud pe puterea iluzionară continuă să umbrească relevanța socială perpetuă a religiei." (Dillon, ed., 2003, p. 6). Pentru Emile Durkheim religia trebuia să fie înlocuită printr-un fel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
au petrecut lucrurile după Trianon! A fost un moment jenant pentru bieții unguri, iar guvernanții și mai apoi istoricii români, ca niște veritabili domni, ca niște adevărați boieri, ca niște buni vecini, ca niște oameni adevărați, sau abținut să-l popularizeze, să-l mediatizeze și să-l comenteze! Nu au făcut caz și nici măcar haz! Căci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil ne-prietenilor noștri dinspre vest! Așa ar trebui oare procedat și în continuare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu această condiție. Refuză și din demnitate, și din prudență, și-ar recunoaște implicit vinovăția și s-ar expune unui nou proces. Soția lui e disperată. Urmărită, prigonită"21. Simpla consemnare în jurnal nu-i suficientă, de aceea încearcă să popularizeze cazul, să-l aducă în atenția presei occidentale. Mass-media occidentală nu are voie să intre în România fără aprobări speciale, iar motivele sunt lesne de înțeles. Totuși, există mici excepții, precum cel al jurnalistului francez Bernard Poulet, cunoscut în țară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Amintim aici de renumitul articol "Cățeaua" a lui Ion Lăncrănjan, o parabolă plină de insulte: "Cățeaua aceasta e o simplă și cam abjectă sterpăciune sterpăciune fiziologică, sterpăciune filozofică, sterpăciune ideologică"144. Polemicile deschise cu revista "Luceafărul" au calitatea de a populariza activitatea din exil, prin simplu fapt că o aduce în atenția publicului din țară. Obiectivitatea și răceala de care dă dovadă scriitoarea contrazic atacurile. Invectivele vin din România și nu invers, iar ascultătorul învață în timp să se detașeze de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]