1,427 matches
-
la rezultatele așteptate: acceptarea costurilor inevitabile. Unele măsuri de diminuare a costurilor sociale luate de guvernarea din 1992-1996 au fost taxate ca fiind demagogice, cu efecte negative grave asupra procesului de tranziție. Ele au fost considerate a reprezenta expresia unui populism care a paralizat procesul de schimbări, fiind responsabile de crizele tranziției. Pe atunci s-a forjat expresia care descria patternul ezitant al tranziției stop and go. Explicarea neacceptării de către populație a costurilor schimbării invocată de ideologia tranziției a fost următoarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mari, ci estimate a fi inutile, în sensul că ele nu mai erau percepute a duce la o schimbare de succes în viitor. Într-o a doua etapă, s-a cristalizat o altă schemă atitudinală. Ceea ce era taxat ca fiind populism de inspirație mai degrabă comunistă începe să devină o dimensiune strategică obligatorie. Accelerarea reformei nu poate fi realizată printr-o morală intransigentă de tip kantian, ci pe baza unei morale pragmatice care acordă o anumită atenție suportabilității sociale. O expresie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
bunuri de consum; respectarea cu strictețe a drepturilor salariaților, ca, de exemplu, plata orelor suplimentare; reducerea săptămânii de lucru; dreptul de circulație a tuturor cetățenilor în afara granițelor, restricții de mutare între localitățile țării. Unele măsuri s-au plasat la limita populismului, dar au fost larg acceptate: angajarea în 1990 în întreprinderile de stat a tuturor celor care nu aveau loc de muncă; vânzarea către populație, în condiții chiar excesiv de avantajoase, a locuințelor proprietate de stat; restituirea faimoaselor „părți sociale” (contribuții forțate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
comunistă a produs o respingere masivă explicită a ideologiilor, în special a acelora care în perioada anterioară comunismului nu existaseră deloc sau nu au fost răspândite (cazul feminismului și al ecologieixe "„ecologie"). Există însă o atracție larg manifestă față de populismxe "„populism" și naționalismxe "„naționalism", ambele mai puțin compatibile cu feminismul. - Statele central și est-europene și-au retras tot mai mult din sprijinul pe care îl acordau în creșterea copiilor „închizând ușa unui număr mare de femei și oferind o asistență minimă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Art Worlds: Developping the interactionnist approach to social organization", în BECKER Howard și MAC CALL Michael (coord.), Symbolic Interaction and Cultural Studies, University of Chicago, Chicago, 1990, pp. 148-178. GRIGNON Claude, PASSERON Jean-Claude, Le Savant et le populaire. Misérabilisme et populisme en sociologie et en littérature, Gallimard/Seuil, Paris, 1989. HEINICH Nathalie, "Sociologie de l'art: avec ou sans Bourdieu", în Sciences humaines, nr. 105, mai 2000, pp. 34-36. LAHIRE Bernard (coord.), Le Travail sociologique de Pierre Bourdieu. Dettes et critiques
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noțiunii de incivilitate se inversează ideologic. Ea este foarte bine formulată de Wacquant (1999) sau, mai specializat, de Prairat (2001), în ce privește utilizarea ei în analiza violenței școlare. N-ar trebui oare să bănuim în spatele utilizării acestui termen un soi de populism nesănătos care ar avea drept consecință desemnarea oricărei atingeri aduse persoanei drept un pericol grav, orice "incivilitate" drept o deschidere spre crimă? Locul central dobândit de noțiunea de incivilitate poate părea suspect, justificând politici represive de încadrare excesivă. La rândul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Chicago: University of Chicago Press. -(1970b) 'Reflections on my critics', in Imre Lakatos and Alan Musgrave (eds) Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 231-78. Laclau, Ernesto (1979) Politics and Ideology in Marxist Theory: Capitalism, Fascism, Populism, London: Verso Ed. La Feber, Walter (1993) America, Russia and the Cold War, 1945-1992, 7th edn, New York: McGraw Hill. Lakoff, George (1991) 'Metaphor and War: The Metaphor System Used to Justify War in the Gulf', Peace Research 23, 2 and
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
irlandez sau un englez? Pentru un belgian sau un francez, conservatorismul n-ar constitui decît o etichetare peiorativă pe care fiecare este gata să o atribuie adversarului? Și aceasta fără a aminti gaullismul sau alte realități naționale cum ar fi populismul irlandez sau naționalismul basc. Desigur, numeroase partide au un trecut "internaționalist" și s-au implantat în întreaga Europă, dar ele au suferit evoluții adesea divergente și, dincolo de asemănarea denumirilor, realitatea este alta. Faptul că aparțin aceleiași Internaționale reușește oare să
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
emigranților lasă să se dezvolte un rasism care nu se regăsește în mod explicit nici în FN, nici a fortiori în AN italiană. Democrații elvețieni vechea Nationale Aktion gegen die Überfrehmdung von Volk und Heimat sînt experți în materie de populism anti-emigranți. Considerînd Elveția ca o insulă amenințată din toate părțile sau ca pe o barcă supraîncărcată, democrații elvețieni au adăugat nevroza lor de identificare anti-europeană la obsesia privind "falșii refugiați". Aceeași tematică o regăsim în Olanda, la Partidul de Centru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
periferiștii apără tradițiile și obiceiurile locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de vedere socio-economic, ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului și industrializării în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel de socialism autogestionar și foarte descentralizat care constituie contrapunctarea economică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului și industrializării în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel de socialism autogestionar și foarte descentralizat care constituie contrapunctarea economică a federalismului. Unele dintre aceste partide sînt preocupate de apărarea mediului. Tendințele populiste și autogestionare pot coabita în cadrul aceluiași partid. II
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de SNP. III. Concluzii Pe lîngă marea diversitate culturală, partidele care militează în favoarea periferiilor constituie o familie tot atît de omogenă ca și cea a partidelor muncitorești. Cele trei tipuri diferite de "periferism" corespund, de fapt, unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va face loc unui liberalism
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
i-a numit "urbaniști ai anilor '30". Ultima sa exprimare liberă înainte de a-și intra în hainele staliniste a fost Partidul Cetățenilor. Cu excepția celor finlandeze, cărora li se aseamănă foarte mult, partidele țărăniste se deosebesc de cele agrariene scandinave prin populismul lor. Țărănimea era identificată cu tot poporul aceasta formînd majoritatea iar emanciparea uneia se confundă cu democrația. Din punct de vedere economic, populiștii se află mai la "stînga" și, în același timp, mai la "dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dinamic, deși lipsit de competență, și grație unei organizări excelente, cochetînd și cu Biserica, PSL a redevenit mediatorul privilegiat al mediului rural. Ungaria poseda, printre altele, o tradiție urbană, Poglars, pe care o adevărată problemă de civilizație o despărțea de populism. Acest curent, reprezentat după război de Partidul Cetățenilor, avea să renască în dizidența contra lui Janos Kadar. Animat de intelectuali "cosmopoliți", vechi elevi ai lui Lukács, cum ar fi J. Kiss sau fiul lui Rajk, acest curent s-a organizat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puțin aceasta este intenția dar fără să se știe prea bine cînd sau prin ce căi ea își va atinge scopul, și nici dacă-l va atinge. Continuitate există prin regimul democrațiilor populare. Anumite forme partizane vechi, cum ar fi populismul comunitar și agrar al micilor proprietari unguri, au supraviețuit comunismului nu numai prin partidul reconstituit, ci și în cadrul Forumului Democratic Ungar. Democrația creștină se menține foarte bine și-și ameliorează uneori pozițiile față de perioada de după război și, în mod considerabil
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
comunist în est, respectiv democrație liberală în vest ci și prin tipurile diferite ale culturii politice. Statele cu o tradiție democratică mai îndelungată, care sunt mai bogate, au o cultură participativă mai pronunțată, în timp ce țările și regiunile mai vulnerabile în fața populismului și autoritarismului au culturi politice de supunere, de pasivitate față de acțiunile actorilor politici. Al doilea aspect important al analizei noastre comparative îl reprezintă rezultatele propriu-zise ale scrutinului din 2009 care pot fi evaluate și din perspectiva câștigurilor electorale, respectiv a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
dimpotrivă, s-au moderat. Să luăm de pildă conservatismul. Ceea ce se numește conservatism în Europa este fie ceva ce privește îndărăt spre societatea feudală cu nostalgie eu nici măcar nu critic acest lucru prea mult -, fie ceva ce privește spre un populism fundamentalist, etnocentric. În America, în schimb, ceea ce se numește conservatism e ceva ce privește spre o societate burghezo-liberală așezată, umanistă, previzibilă etc. Deci, iată un fenomen care, venind din Europa spre America a fost, dimpotrivă, temperat. Care este aici factorul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dat ordin de sus să se creeze ceva ce în America pornise absolut spontan. Deci, în Franța, lucrurile au venit de sus în jos, iar nu de jos în sus. S. A.: Jack Lang a avut multe asemenea inițiative de un populism regretabil, deși el este un om inteligent. A instituit celebra Fête de la musique în toată lumea, care mănâncă o grămadă de bani din bugetul de Externe al Franței, și, după părerea mea, are rezultate penibile. Iată o problemă structurală a societăților
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fost obligat să demisioneze în 1923 noul secretar fiind Alcide de Gasperi apoi a fost exilat din ordinul Vaticanului în 1924, pentru ca în 1926 PPI să fie dizolvat. Partidele de inspirație creștină din Europa de Est s-au remarcat în general prin populism, naționalism și, uneori, prin accente antisemite. Situația din Cehoslovacia era mai îmbucurătoare, Partidul Popular Ceh fiind singurul cu adevărat creștin-democrat. După al doilea război mondial începe perioada de maximă dezvoltare a democrației creștine, când la guvernarea multor țări se aflau
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și de o ideologie ce se afla la antipodul propriilor sale baze. Nu numai că s-a dovedit a fi incapabil de a-l combate și de a-i rezista, dar a întreținut cu acesta amabilități tragice. Democrație creștină sau populism? Tentative de fondare a unor partide de inspirație creștină se observă și în statele Europei Central-Răsăritene23 provenite în urma înfrîngerii celor trei Imperii: rus, german, austro-ungar. Dar majoritatea au cunoscut o evoluție politică haotică, cu experiențe democratice prost asigurate, adesea efemere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în statele Europei Central-Răsăritene23 provenite în urma înfrîngerii celor trei Imperii: rus, german, austro-ungar. Dar majoritatea au cunoscut o evoluție politică haotică, cu experiențe democratice prost asigurate, adesea efemere. Cît privește partidele creștine, ele s-au desprins cu greu de un populism și un naționalism impregnate de antisemitism. Cel mai interesant caz este oferit de Cehoslovacia, care era țara cea mai industrializată și mai democratizată din grup. Situația se caracteriza printr-o împărțire a partidelor de inspirație creștină pe o bază națională
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171 II. În întîmpinarea democrației. Practici și eșecuri / 178 Creștin-democrații în democrație / 178 Experiențe eșuate / 185 Democrație creștină sau populism? / 196 Tentațiile autoritarismului / 200 Partea a IV-a. EXPERIENȚA PUTERII / 207 I. Democrația creștină după cel de-al doilea război mondial: o mișcare nouă / 209 Consecințele războiului și ale ocupației / 211 O nouă generație / 217 II. O Europă a democrației
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paul Valéry remarca, în 1939, o decădere spirituală pe cale de a se generaliza. Se știe ce a urmat. La sfîrșitul secolului trecut, Jacques Derrida constata același lucru, vorbind despre lumea obscenă, despre "televiziunea pulsională" care creează "telerealitatea" și despre un populism economic ce profită de avantajele noilor tehnologii, pentru a face din spirit un simplu organ reflex, deposedat de conștiință, un creier străbătut de o grămadă de neuroni, cum ar fi cei ce controlează comportamentul unui limax, și care a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]