490 matches
-
Andrew să lucreze la cercetările privind călătoria cu viteze superluminice, biologul Quara este convins că descolada este o altă specie inteligentă, cu care oamenii ar trebui să încerce să comunice, iar Quim (Părintele Estevăo) încearcă să oprească un grup de "porcușori" care vor să elimine toate formele de viață terestre folosind descolada. În încercarea de a-și recupera flota, Consiliul Stelar cere ajutorul cetățenilor Căii, o planetă-enclavă modelată după China timpurie. Cultura Căii se centrează în jurul celor care aud vocile zeilor
Xenocid () [Corola-website/Science/322993_a_324322]
-
retrimite flotei ordinul de distrugere a Lusitaniei. Han Fei-tzu și Si Wang-mu îi ajută pe Jane și pe cei de pe Lusitania să caute soluții pentru iminenta catastrofă. Un pequeninos își oferă viața pentru un experiment care să determine dacă inteligența "porcușorilor" e dată de descolada, sau abilitatea este înnăscută. În cele din urmă, Elanora descoperă un model posibil de "recolada": o ramură a descoladei care le permite formelor indigene să supraviețuiască și să fie inteligente, dar nu caută să ucidă alte
Xenocid () [Corola-website/Science/322993_a_324322]
-
de viață. Dar crearea recoladei este imposibilă cu ajutorul echipamentului de care dispun, iar cei de pe Lusitania intră în criză de timp în fața flotei care se pregătește să sosească. Aceasta însă nu este singura problemă. Părintele Estevăo este ucis de secta "porcușorilor" pe care încerca să o oprească să distrugă formele de viață pământene. Oamenii se răzbună, iar Matca e nevoită să intervină pentru a opri escaladarea vilențelor dintre pequeninos și oameni. Dar Matca se pare că ascunde posibilitatea călătoriei instantanee într-
Xenocid () [Corola-website/Science/322993_a_324322]
-
mult decât la sfârșitul războiului cu gândacii. Dacă primul roman se preocupa de armate și război spațial, "Vorbitor în numele morților" și continuările sale, "Xenocid" și "Copiii minții" au o natură mai filozofică. Ele tratează problematica dificultății relațiilor dintre oameni și "porcușori" (sau "pequeninos"), precum și încercarea lui Andrew de a opri un alt xenocid (după cel comis fără voia lui în timpul războaielor cu gândacii). "A War of Gifts: An Ender Story" a fost lansată în luna octombrie a anului 2007. Acțiunea are
Saga lui Ender () [Corola-website/Science/323004_a_324333]
-
a preveni răspândirea în restul galaxiei a unui pretins virusului extrem de infecțios numit "descolada" (sau ceea ce o fi cu adevărat). La începutul "Copiilor minții", Jane - avansata inteligență computerizată - își folosește abilitățile recent descoperite pentru a transporta instantaneu gândacii, oamenii și "porcușorii" în afara universului și înapoi, mutându-i pe planete locuibile îndepărtate. Memoria și concentrarea ei slăbesc, deoarece vasta rețea computerizată la care era legată prin ansiblu începe să fie închisă. Pentru a supraviețui, trebuie să găsească o cale de a-și
Copiii minții () [Corola-website/Science/323003_a_324332]
-
ceea ce crede că ar fi făcut Ender Wiggin, primul Xenocid, lansând Doctorașul. Jane primește trupul tinerei Val, scăpând de distrugere când ansiblul este închis. Ea reușește să transporte în continuare navele stelare instantaneu împrumutând capacitatea mentală vastă a copacilor-mamă ai "porcușorilor". Ea îi duce pe Peter și pe Wang-Mu suficient de aproape de Doctoraș pentru a-l aduce înapoi în flota Lusitania, unde este dezarmat și dezasamblat. "Aiúa" lui Ender i-a părăsit trupul deteriorat pentru a intra în cel al lui
Copiii minții () [Corola-website/Science/323003_a_324332]
-
munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Stațiunea este dotată cu
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La nivelul ierburilor au fost semnalată prezența a trei specii floristice rare (enumerate în aceeași anexă a
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Porcușorul sau porcușorul comun ("Gobio gobio") este un pește mic de apă dulce din ordinul "Cypriniforme", familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
Porcușorul sau porcușorul comun ("Gobio gobio") este un pește mic de apă dulce din ordinul "Cypriniforme", familia "Cyprinidae". El este foarte comun în apele dulci din Europa. Este răspândit în bazinele fluviilor care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului și Marea Baltica: de la bazinul fluviului
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova. A fost introdus în Irlanda, Țara Galilor, Scoția și Italia de nord și de est. Nu a fost găsit în România. În România trăiesc alte 2 specii din genul "Gobio": "Gobio carpathicus" (porcușorul carpatic) și "Gobio obtusirostris" (porcușorul danubian sau porcușorul dunărean). Este un pește foarte sensibil la poluarea apei, ceea ce îl face să fie considerat că un bioindicator al calității apei.
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova. A fost introdus în Irlanda, Țara Galilor, Scoția și Italia de nord și de est. Nu a fost găsit în România. În România trăiesc alte 2 specii din genul "Gobio": "Gobio carpathicus" (porcușorul carpatic) și "Gobio obtusirostris" (porcușorul danubian sau porcușorul dunărean). Este un pește foarte sensibil la poluarea apei, ceea ce îl face să fie considerat că un bioindicator al calității apei.
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
Republica Moldova. A fost introdus în Irlanda, Țara Galilor, Scoția și Italia de nord și de est. Nu a fost găsit în România. În România trăiesc alte 2 specii din genul "Gobio": "Gobio carpathicus" (porcușorul carpatic) și "Gobio obtusirostris" (porcușorul danubian sau porcușorul dunărean). Este un pește foarte sensibil la poluarea apei, ceea ce îl face să fie considerat că un bioindicator al calității apei.
Porcușor comun () [Corola-website/Science/319328_a_320657]
-
liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
cu burta roșie ("Bombina bombina")), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel") sau țipar ("Misgurnus fossilis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
care: pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), popândăul ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar ("Zingel streber"), rădașcă ("Lucanus cervus").
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
sălbatică); printre care două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
salamandra carpatică ("Triturus montandoni" - specie endemică aflată pe lista roșie a IUCN, broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), fusar ("Zingel strebel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), o comunitate de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]