855 matches
-
fosforului. Compușii ytriului pot servi ca rețele gazdă pentru doparea cu diverși cationi lantanizi. În afară de Eu și Tbe folosit ca agent de dopaj, ducând la luminescența verde. Ytria e de asemenea folosită ca un aditiv de sinterizare în producția nitrurii poroase de siliciu și ca un material folosit pentru inițierea în știința materialelor și pentru producerea altor compuși ai ytriului. Compușii ytriului sunt folosiți ca și catalizatori pentru polimerizarea etenei. Fiind un metal, e folosit la electrozii unor bujii de înaltă
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă. Prezența fisurilor permite infiltrarea apei
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în jos. În spatele lentilei, clipea ochiul expertei. Din când în când, își apropia și nasul de câte o literă. Parcă citea un ziar, până și tiparul arăta la fel: mic, infect, de neînțeles. Ne holbam la el ca proștii. „Hârtie poroasă, densitate opt sau nouă. Trei straturi de celuloză. Cerneala e autentică, probabil adusă din Indii; obicei ciudat, la modă în Țările de Jos în a doua jumătate a secolului 18. O preparau surinamezii, dintr-un amestec de vopseluri și mirodenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
decopertau marile artere“. Grupuri răzlețe de muncitori demontau și bordurile (erau vizate piesele interbelice, din granit masiv sau alea ceaușiste de beton, care nu se clintiseră o jumătate de secol) și, cu o frenezie inexplicabilă, le înlocuiau cu unele mici, poroase, din azbest casabil: se „reabilitau bordurile“. O simplă privire, și te lămureai. Noile produse păreau friabile, turnate dintr-un amestec nisipos, gri-șobolan: se spărgeau după un an și trebuiau înlocuite din nou. Marea Asfaltare dura o lună, până în septembrie, timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spor de lumină. Dopul era de neclintit. Acum se găsiseră unii care să-l schimbe. Cu unul mai bun, desigur. Trăgeai de tirbușon și rămâneai în mână cu-o chestie moale, ca un burete de filtru de țigări. Muștiucul era poros, îndesat și plin cu fire de vată. Pe margini, cineva îi imprimase calitățile; cu cerneală sintetică, gri, care se lua pe degete: „Dop din ELASTOMER-TERMOPLASTIC. Cel mai modern și mai sigur mod de a păstra intacte aromele și calitatea tradițională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
împart centimetri pe care-i credeam descoperiți numai de mine, palme ieșind din manșete albe se-ntind pe marile spații topografice ale pulpelor, brățări și ceasuri atârnă-n perimetrul sânilor, rămân incrustate cu zeci de carate de aur în mulajul poros. „Autonomie conjugală“. Odată ce-ai acceptat acest lucru, poți merge liniștit mai departe. Pijamaua cu fluturi curăță ochiul de orice impurități, bumbacul îmbracă strânsoarea și zgârieturile-ntr-un roz optimist și etanș. E bine. Nimic nu se interpune-ntre tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
finală din osie sau fuselaj. Ardeam de nerăbdare să aflu totul, să fiu pregătit. Nu mi-era frică nici de întuneric, nici de găluștile cu prune ale bunicii Aneta (o vreme, le ocolisem și eu, privind cu suspiciune învelișul aspru, poros, din care curgeau aburi, în contrast cu interiorul răscopt: pruna fierbinte, leșinată, parcă molfăită și scuipată la loc, care te păta cu violet pe gură). Apreciam caimacul (conținea calciu, mă dădăcise maică-mea că e bun). Nu renunțam la izmene, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alb, rezistența vopsirii; c. higroscopicitate, permeabilitate; d. structura țesăturii și aspectul acesteia. 4. Pieile tăbăcite vegetal prezintă următoarele caracteristici: a. subțiri, ușoare, moi, extensibile, de culoare gri; b. pline, puțin flexib ile, rezistente, de culoare galbencafeniu; c. suple, durabile, extensibile, poroase, lavabile, de culoare galbenă; d. rezistente la rupere, la lumină, ușoare, lavabile, de culoare albă. Subiectul II (12p) Scrieț i pe foaia de răspuns cifra corespunzătoare fiecărui enunț și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
scopul de a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un porozimetru cu mercur pentru a stabili modul cum compoziția amestecurilor de porogeni de diferite naturi contribuie la modificarea structurii poroase a copolimerilor. Porozimetria cu mercur poate fi utilizată și la determinarea suprafaței specifice interne pentru domeniul macroporilor /11/. Pentru aceasta se face presupunerea că toți porii sunt de formă cilindrică, în acest caz fiind valabilă relația: (8) în care: Si
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prezența unui amestec de n-heptan/toluen, din curbele cumulative și diferențiale de distribuție a mărimii porilor, folosind un porozimetru cu Hg de tip Quantachrome. Astfel, s-a evidențiat influența amestecului de diluanți și a cantității de DVB asupra structurii poroase a rășinilor. Pe baza curbelor de distribuție integrală a mărimii porilor Nikolic și colab. /12/ au determinat o valoare a porozității totale de aprox 3.2 cm3/g pentru copolimerii macroporoși pe bază de metacrilat de metil și acrilamidă, calculând
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de metacrilat de metil și acrilamidă, calculând suprafața specifică SS, Hg în m 2/g din curbele de distribuție diferențială folosind relația: (9) Alfrey și Lloyd /13/ au stabilit că parametrul de solubilitate polimer-solvent influențează distribuția mărimii porilor unei structuri poroase polimerice în cea mai mare măsură. Aceasta se explică astfel: condiția care trebuie îndeplinită în momentul stabilirii echilibrului de umflare este ca energia liberă totală a sistemului să fie minimă adică: (10) deci la echilibru trebuie să fie satisfacută relația
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o mare importanț ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și δ. Aceste mărimi au fost calculate de cercetătorii din domeniu în diverse moduri. Vlad și colaboratorii /54,55/ au calculat masa moleculară medie între două reticulări, Mc și densitatea de reticulare, q din datele de umflare pentru (co)polimerii poroși pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
polistiren sau toluen și au obținut pentru particulele polimerice preparate în prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
separări cromatografice, pentru cataliză sau ca precursori pentru schimbătorii de ioni /42-52/. Termenul de macroporozitate este legat de obicei de porozitatea uscată care se caracterizează printr-o mică densitate a rețelei, datorată golurilor din matricea polimeră. Formarea perlelor cu structuri poroase Pentru înțelegerea formării porilor, în timpul polimerizării în suspensie, să ne imaginăm că fiecare picătură este un microreactor sferic, formă care este asigurată polimerului final, de agitare și de tensiunea interfacială. Ca rezultat al reticulării și a schimbărilor de solubilitate asociate
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
d). Heterogenitatea sistemelor preparate fără diluant depinde de concentrația monomerului divinilic și eficiența reticulării. Creșterea diluției mărește șansa contactelor intra particule: macroradicalul crescător poate ataca o grupare vinilică periferică de pe aceeași particulă. Utilizarea mediilor inerte în scopul obținerii structurilor permanent poroase produce câteva efecte asupra mecanismelor de formare a reticulaților: viteza de reacție scade, numărul ciclizărilor crește, conformația catenelor se schimbă, în timpul polimerizării polimerul se umflă mai mult sau mai puțin în diluant și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
microsferelor (III) . In timpul acestei microgelifieri, energia minimă a picăturii este realizată pe seama deformării rețelei (sesizată ca schimbare de volum). La o conversie ridicată a monomerilor, are loc macrogelifierea, și formarea aglomeratelor de microsfere (IV) Primul stadiu în formarea structurilor poroase este producerea și aglomerarea microsferelor înalt reticulate. Al doilea stadiu este legarea și fixarea microsferelor și aglomeratelor lor. Acest lucru se realizează odată cu avansarea reacției de polimerizare reticulantă, când are loc formarea de noi nuclei, care pe seama consumării monomerilor leagă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării de faze este punctul de gel, când structura dispersă este fixată prin formarea noilor reticulări. În rezumat, se poate spune că mecanismul formării structurilor poroase datorat: naturii neomogene a (co)polimerizării reticulante precum și procesului de separare a fazelor (determinat de termodinamica sistemului) se desfă șoară conform schemei model din figura 6 /61/. Avantajele metodei Deoarece de cele mai multe ori, perlele utilizate în scopuri preparatorii sau separatorii
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
perlelor de diverse structuri chimice este foarte extinsă. Polimerii macroporoși au apărut în anii 1950 ca rezultat al cercetărilor de rezistență mecanică pentru realizarea unor schimbători de ioni cu capacități și viteze de schimb sporite. Din cauză că în principal aplicarea polimerilor poroși implică tratamentul cu apă în coloanele de demineralizare industrială, este important să fie asigurat cu succes transportul de masă între lichid și faza solidă. Umpluturile de pulberi solide polimere sunt total contraindicate deoarece controlul curgerii prin spațiile neregulate sau prin
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Perlele macroporoase sunt adeseori utilizate nu numai pentru prepararea schimbătorilor de ioni, ci și în cataliză, adsorbție, ca suporturi și materiale de transport în medii cromatografice, etc. Toate aceste aplicații sunt posibile datorită avantajelor aduse de perlele rigide cu structură poroasă, care rămân neafectate la schimbările intervenite în timpul utilizării. Astfel, materialele macroporoase se umflă mult mai puțin ca gelurile microporoase în toți solvenții funcție de polaritate, transportul de masă în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]