777 matches
-
propoziții dintr-o narațiune, ca purtătoare de intrigă, se pot reflecta tipic în gramatica acelor propoziții; iar la sfîrșitul Capitolului 3 discutam rolul modalității în modurile naratoriale. Se pot emite judecăți similare și în ceea ce privește gramatica folosită pentru a portretiza personajele și mediul înconjurător: gramatica, dacă este studiată îndeaproape, poate dezvălui o concordanță cu natura personajelor - este însă necesar să menționez că folosesc termenul "gramatică” într-un sens relativ extins, pentru a denota nu atît o descriere sintactică formală, cît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
având o tonalitate imperativ-ultimativă, monologică, dezlănțuită și totodată epică, analitică, poematică. Caracterizarea personajelor are loc prin implicare și transfer emoțional și, când e cazul, printr-o redutabilă obiectivare realistă în abordarea moravurilor, ambianțelor și tipologiilor oferite de Italia zilelor noastre, portretizate incisiv și memorabil. Forța stilistică a autoarei rezidă în vizualizarea exactă, chirurgicală și totuși mereu în răspăr, a miilor de detalii fizice, anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite interioare și climate. Fapt e că naratorul-protagonist are
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și în lirică, domină o tonalitate subiectivă. Ceea ce nu i-a reușit decât rareori în scrierile de ficțiune, B. izbutește în bună măsură prin memorialul Impresii de teatru din Ardeal (1908), unde sunt descrise plastic locuri și medii sociale, sunt portretizați oameni pe care autorul i-a cunoscut. Lucrarea, în ansamblul ei, proiectează imaginea unei activități de pionierat teatral și ocupă un loc distinct între scrierile sale epice. B. mai publică, în periodice, reportaje, cronici și comentarii teatrale, portrete, evocări, interviuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
o proza cu tușa diafana, impresionista, candid, dar ardent senzitiva, erosul reprimat al unei călugărițe aproape adolescente, iubind un pictor de icoane. La Nouvelle espérance, în a cărei protagonista, Sabine de Fontenay, s-au detectat note autobiografice, si La Domination, portretizând în scriitorul Antoine Arnauld pe Maurice Barrès, prezintă ipostazele feminină și masculină ale unor ființe de excepție, cu vocație dominatoare, dar sortite chinului și morții prin forță propriei atipii. Într-o proza sensibil contemporană lui Proust și D’Annunzio, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
fundamentale ale culturii române și nu numai, creionând personalitatea fiecărui autor. În atenție intră mai ales scriitori, dar și oameni de știință. Emil Cioran, Mircea Eliade, I. D. Sîrbu, Octavian Paler, Dumitru Stăniloae, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Vinea ș.a. sunt portretizați în funcție de ceea ce comentatorul a intenționat formulând dedicația-moto. În Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90 (2001), o antologie de publicistică, materialul se organizează în două mari secțiuni: Spectacole, actori, regizori și Artiști, expoziții, traiectorii. În prima este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
și de gust. Cafeneaua literară a jucat un rol decisiv în formarea sa. La „Fialkovski”, la „Bulevard” și „Kübler”, într-un mediu boem frecventat de profesori, actori, scriitori, el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât poetul, cât noctambulul cu o agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni de credință moderniste și sacrifica unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
stilistică saturată de convenții literare, derivând, stângaci și crispat, din romanul interbelic: cartea începe brusc, în cursul unui dialog, alternează studiat secvențele temporale - prezentul războiului sau al detenției și, în amintire, anii recenți de licean, mustind de idealism și năzuințe -, portretizează livresc, proiectează în simbol peisaje, gesturi și destine, dezvoltă reflecții de eseu politic. Numele și evenimentele sunt însă riguros exacte. Cu reușite inegale, această literaturizare „barocă” a notației relevă însă o tensiune a elevației și un reflex al discreției care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care stele pe cer Cad amândouă odată? Ochii mamei. Ce se ară Cu lacrima? Chipul mamei. Ce este nemărginit Și nu calcă iarbă străină? Sufletul mamei.” („Ghicitoare fără sfârșit”) Eul liric vierist insistă asupra detaliilor fizice
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
se știe a fost scrisă și ea pentru soprana Jenny Lind. Acest rol este o demonstrație “pirotehnica”, cu puține tentative de a face personajul credibil. În fapt nici Schiller și nici Verdi (deși pentru rațiuni diferite) nu au încercat să portretizeze un personaj real. Johanna (Giovanna) este o păstorita până la momentul când este mobilizata de viziunea Fecioarei Maria să preia conducerea oștilor franceze și să le poarte spre victoria asupra invadatorilor englezi. Condiția succesului ei era să abandoneze în viață pământeana
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și mai tarziu Verdi au creeat ceea ce cercetătorul Julian Budden vede a fi o axă de tip biblic SamuelRegele Saul-Johnathan David în formă relației Marele Inchizitor-Filip CarloPosa. Această a permis o complexă interconectare a relațiilor, atât Schiller, cât și Verdi portretizând un rege al Spaniei cu o fată umană, prins între obligațiile către biserică și către regat, si idealurile unicului sau fiu, pe care este obligat să-l întemnițeze și să l condamne la moarte. Textul francez al libretului a fost
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prea repede, iar stomacul său reacționează ca atare: Animalul flatulează și eructează, fiindcă și acestea sunt fapte de viață, pentru a demonstra că este cel potrivit, singurul, alesul, pentru țara sa. Vaca blondă Cum între jivinele de mai sus am portretizat mai cu seamă bărbați, era cazul să pun pe tapet și un anumit tip de femeie, tocmai pentru că fauna și flora postcomunistă a României nu duce lipsă de ipostaze feminine blamabile: una dintre ele este vaca blondă. Aceasta nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
adversari, ci niște dușmani, de unde practica bestializării lingvistice a presupusului inamic. Se pare că imageria animală este cea care satisface cel mai puternic necesitățile de puniție lingvistică ale indivizilor. Registrul-bestiariu are ca principal scop umilirea și ridiculizarea opozantului, care este portretizat, în societatea contemporană, mai puțin ca un monstru, și mai mult ca un animal abject, repugnant. Nimeni nu prea mai vorbește astăzi despre dragoni, balauri sau Scyla și Charibda, ci despre păduchi și viermi umani care se cuvin a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
frumoase. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, mă găseam singură la masă cu zece băieți încercând să le explic că femeile merită să facă și carieră, că nu trebuie să stăm numai la cratiță și să creștem copiii așa cum ne portretizau ei. Misoginismul transcende inclusiv inteligența. Aflasem că existau profesori bărbați, din liceul lor, care îi îndemnau să își facă prietene și în Breaza, dar să le rămână în suflet fideli celor de acasă. Alți profesori îi îndemnau să le corecteze
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de marinar. Ni se înfățișează o repetare, mai mult sau mai puțin exactă, a copilului din Spectrul sex-appeal-ului. Copilul stă în picioare, este tulburat și ține în mână un cerc. Închipuindu-se ca un băiețel și nu ca adult, Dalí portretizează astfel propria copilărie și, în felul în care privește nudurile statuare, sexualitatea abia trezită. În colțul din stânga sus vedem un portret al soției sale, Gala, căreia i-a dedicat tabloul. Expresia ei serioasă și rigidă ar putea fi interpretată ca
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
orice deplasare din casa ta. Tata nu voia să meargă nicăieri sau să facă ceva, în parte ca să n-o contrarieze pe mama, și în parte din pricina timidității lui și a unei certe indolențe. S-ar spune că l-am portretizat pe tatăl meu sub chipul unui om trist, ceea ce nu corespunde realității, îl atrăgeau bucuriile unei vieți simple și își oferea mici plăceri. Sunt convins că la birou își îndeplinea cu sârg munca lui plicticoasă iar în casă executa, plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
anumită măsură, trebuie să te identifici cu „păcătoșii“, ca să-i poți interpreta bine, dar această identificare își are limitele ei, în bună parte și pentru că păcătoșenia e atât de specializată. Fiecare actor are o margine peste care nu mai poate portretiza personajul. Îl poate suprainterpreta sau subinterpreta.) Și noi, cei din teatru, purtăm măști; iar masca, la modul ideal, abia de ne atinge. (Aceasta este concepția mea, pe care unii proști ar putea-o contesta.) Îmi amintesc o poveste despre un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acasă să meargă la niște cunoștințe, a urcat cu dificultate în tramvaiul mereu grăbit când e vorba să aștepte vârstnicii nu destul de sprinteni și deprinși cu... urcușurile momentului. Dar ajutat de o tinerică, a urcat treptele, avântându-se mai departe... Portretizat de Vasile Fetescu care avea experiența cunoașterii, el însuși pedagog și psiholog, deprins să citească filozofia omului de la tinerețe până la bătrânețe, Dumitru Dascălu mi s-a părut și mie destul de cunoscut, iar absența lui îmi lăsase suficiente neîmpliniri, întrebându-mă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
voi să se consacre cercetărilor de laborator...”5. Într-o astfel de descriere, imaginea intelectualilor devine aceea de victime ale noului val de materialism și oportunism care părea să cuprindă toată societatea românească, creând conflicte sociale. Analiza citată mai sus portretiza mulți dintre membrii clasei de mijloc antreprenoriale drept agenți ai unui val disgenic, deoarece Îmbogățirea lor părea să nu aibă vreun efect pozitiv pentru comunitatea mai largă, ci mai degrabă să dizolve orice sentiment de solidaritate socială. Mai mult, valorile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dori să vorbească cu Mexicul privind problema traficului de droguri. Mexicul ar putea dori să vorbească cu Statele Unite privind problema poluării transfrontaliere. O negociere care combină o gamă largă de aspecte are mai multe șanse de reușită, deoarece poate fi portretizată de ambele părți ca fiind echilibrată, fiecare având ceva de pierdut și de câștigat din aceasta. În unele cazuri excepționale, ați dori, poate, să numiți un trimis prezidențial special. Aceasta arată interesul dumneavoastră și poate ajuta la reînsuflețirea negocierilor care
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
vor căuta acum să le justifice. Poate că au ambiții de viitor pe care ar vrea să le șlefuiască. Poate vor să-și stabilească întâietatea asupra colegilor lor și poate că se gândesc deja cum le-ar plăcea să fie portretizați în noua carte a lui Bob Woodward******. Trebuie să fiți conștient de toate aceste posibilități. Un consilier care este deosebit de priceput la încadrarea unui argument va părea adesea mai convingător decât altul care este mai puțin priceput, dar ale cărui
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
nu au luat în considerare perspectiva pakistanezilor asupra lumii. Nu ne mai putem permite să facem din nou acest lucru, chiar dacă urmărim ceea ce se consideră a fi țeluri urgente și prioritare. Dacă definim parteneriatul strategic cu India în termeni care portretizează Pakistanul ca dușman, sau dacă îi permitem Indiei să facă aceasta, ne vom face un dușman pe care nu ni-l permitem. Dacă ne imaginăm că soluția extremismului din Pakistan este să creăm solicitări și amenințări, vom fi dezamăgiți, așa cum
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
un mijloc de a distrage atenția de la incapacitatea sa de a se ridica la înălțimea așteptărilor create în timpul campaniei. Speranțele sale de realegere (în luna iunie din primul dumneavoastră an în funcție) pot depinde de succesul său în a se portretiza ca apărător al Iranului împotriva celor care l-ar amenința. Este ajutat de faptul că aproape toți iranienii cred că țara lor ar trebui să aibă dreptul de a construi arme nucleare. Când iranienii se gândesc la istoria lor, își
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
ea, devin și ele, implicit, o cale de închinare a jertfei. Asemenea fericitului Pavel, care "întru toate poslaniile sale și mai ales la începuturi dă mulțemită lui Dumnezeu de toate" (model perfect pentru predoslovia ce marchează începutul cărții), autorul se portretizează în chipul celui ce aduce slavă și oferă cartea ca mulțumire pentru binefacere, cu bucurie și asumare vorbind, implicit, de pasiune, el fiind "iubitoriul de ostenele", precum Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei se definea la finalul unui important volum tipărit și prefațat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
chiar prin afișe dezaprobatoare. Pentru cei care au trăit acei ani, descrierea pare inspirată direct din realitățile românești și frapează prin veridicitatea evocării, de neîntâlnit în manualele noastre. Cel care condusese aproape de unul singur Albania comunistă, Enver Hoxa, a fost portretizat sumar și fără regrete, moartea sa părându-i povestitorului mai relevantă decât îndelungata lui guvernare. Într-adevăr, liderii partidului au fost profund bulversați de acest eveniment, neștiind ce atitudine să adopte în fața dublei presiuni externe pentru schimbarea modelului de guvernare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]