9,169 matches
-
alipirea Dobrogei de țară, după 1877, a reprezentat principalul port al României moderne și regele Carol I a înțeles și susținut importanța acestuia. Astfel s-au găsit banii în bugetul țării pentru construirea mnodernă a portului Galați și alături de infrastructura portuară au început să se dezvolte construcțiile și reparațiile navale. Dezvoltarea economică ulteriorară a României a depins de prezența acesteia la Gurile Dunării, alături de marile puteri europene și Rusia sau mai apoi URSS. Până la dezvoltarea transportului de călători în străinătate pe
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
trei persoane și acestea trecute de 77 ani. * Vin americanii ! „La 15 aprilie 1944, (în noaptea de Paști), este efectuat primul bombardament al aviației anglo-americane asupra Severinului. Cu ocazia bombardamentelor din 15 și 16 aprilie, sunt lovite grav: portul, instalațiile portuare, gara, regimentul, aerodromul și parțial orașul, distrugerile fiind apreciabile: tancuri cu benzină incendiate, parcul de vagoane și locomotive distrus în proporție de 2/3. Bombardamentul din 21 aprilie a avut ca obiectiv principal centrul orașului și cartierul „nemțesc”. De la 15
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
realizate asupra principalelor stocuri, Consiliul de Miniștri statuează asupra cantității de pește pe care pescarii din UE vor putea să o captureze în anul următor. Partea obținută de fiecare stat membru reprezintă o cotă națională. Asigurarea structurilor necesare (nave, instalații portuare și fabrici de conserve) Pentru proiectele de investiții în domeniul pescuitului și acvaculturii, precum și pentru dezvoltarea pieței, Comunitatea acordă sprijin financiar. De asemenea, sunt acordate ajutoare financiare pentru modernizarea navelor, dar și pentru eliminarea supracapacității de pescuit. Organizarea comună de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
efectuarea expertizelor, fără a primi salariul; pornirea de către adunarea generală a acțiunii în justiție împotriva directorilor executivi ai societăților comerciale pe acțiuni; perioada în care asistentul maternal profesionist nu are în plasament sau în încredințare copii; perioada în care muncitorii portuari nu lucrează, fiind constituiți în personal de rezervă; durata întreruperii activității în construcții datorită condițiilor meteorologice; durata întreruperii colective a lucrului, ca urmare a unor temperaturi extreme; cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condițiile Codului de procedură penală
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
datei de 25 iunie) nu reușește s... se organizeze. Dar acestea sînt mai curînd excepții. În general, mișc...rile din deceniul șapte sînt conduse de c...tre elită muncitoreasc... din marile centre metalurgice, din bazinele de huil... sau din zonele portuare. C...lit... În lupt..., aceasta reușește de cele mai multe ori s... controleze acțiunile, dac... nu chiar s... le dirijeze de la un cap...ț la altul. Astfel, În decembrie 1970, În porturile baltice, fazei violente și anarhice din primele zile Îi urmeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a stabilității sociale. Prin utilizarea mijloacelor explozive se urmăresc o serie de obiective clar și concret definite: * distrugerea unor bunuri materiale sau scoaterea din funcțiune a unor obiective civile (fabrici, conducte de transport a produselor petroliere și a gazelor, instalații portuare, rafinării, elemente ale sistemului energetic național sau regional, etc.); * distrugerea unor mijloace de transport aerian, maritim, fluvial, rutier, feroviar; * uciderea sau rănirea unor persoane ori grupuri de persoane. Din analiza actelor teroriste din ultimii 10 ani a rezultat că cel
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
că au capacitatea de a planifica și executa atacuri sofisticate împotriva navelor de luptă, de exemplu în cazul USS Cole în apropierea Yemen-ului, vaselor comerciale, cum a fost cazul petrolierului francez Limburgh, de asemenea în apropierea Yemen-ului, și împotriva facilităților portuare, cum ar fi conductele de petrol din apropierea Basrei, în Irak. Alte atacuri planificate au fost anihilate cu succes de către țările NATO. Într-adevăr, ca urmare a unui complot dejucat, NATO escortează în prezent navele comerciale prin Strâmtoarea Gibraltar în cadrul Operației
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
un indiciu semnificativ privind poziția și rolul acestora. Situația din Iași poate fi extrapolată cu ușurință la mai toate centrele urbane din nordul Moldovei. În sudul acestei provincii, Galații au reprezentat un centru economic deosebit de important, în special datorită activității portuare, care a cunoscut un ritm acerb de dezvoltare - în ciuda concurenței tot mai mari exercitate de Brăila - în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Și în acest oraș, unde întâlnim un spor demografic considerabil al evreilor, datorat atât fenomenului migratoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui ianuarie, s-a amplificat până la panică. Odată cu fuga pe drumul de țară, a început și moartea la marginea drumului. Nu pot s-o descriu. Nimeni n-o poate descrie. Doar atât: o parte din fugari a ajuns în orașele portuare Pillau, Danzig și Gotenhafen. Sute de mii au încercat să scape de oroarea care se apropia tot mai mult pe calea navală. Sute de mii - statisticile indică peste două milioane de fugari salvați în Vest - s-au îngrămădit la bordul navelor
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
Într-o situație foarte grea. La 20 iunie 1905 a sosit În portul Constanța crucișătorul rus „Potemkin”, după ce, În prealabil, pe 9 iunie s-a produs revolta marinarilor de pe vas, aflați În acel moment În portul Odessa. Ajunși În apele portuare ale României, aceștia au cerut, Într-o primă fază, provizii autorităților române. Guvernul de la București s-a aflat Într-o situație delicată, astfel Încât a cerut (și ca urmare a presiunilor venite din partea Legației ruse) marinarilor să se predea, după care
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
personalitatea poetului dobândește un anumit contur, nu foarte decis, abia în ultima plachetă, Stropi de soare (1915). Nota fundamentală a lirismului prezent în tablourile de natură, în scenele din intimitatea căminului ori în proiecția orașului de provincie și a peisajelor portuare este lentoarea melancolică sobră (dizolvând orice tentație a pateticului), cu o undă de meditație, îmbinată cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau pe alocuri senzația unui vitalism, dacă se poate spune, resemnat. Doar rareori își fac loc accente
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
PĂUN, Stelian (24.II.1913, Turnu Măgurele - 11.X.1992, București), poet și prozator. Este fiul Gherghinei Păun, muncitoare în port, și al lui Marin Păun, agricultor și muncitor portuar. Urmează cursurile primare și liceale la Turnu Măgurele. Între 1933 și 1939 este student la Academia de Înalte Studii Comerciale și la Școala Normală Superioară din București. Numit, în 1943, profesor titular la Liceul de Băieți din Turnu Măgurele, în
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
discuția în acest sens: am avut în urmă cu câțiva ani prilejul de a locui pentru o lună într-un „sat” din Suedia. Populația se ridica la aproximativ 5.000 de locuitori, implicați în silvicultură și prelucrarea lemnului, în activități portuare în micul port ce deservește orașul universitar de aproximativ 100.000 de locuitori din apropiere (15 kilometri distanță). Două supermarketuri, un spital, două oficii bancare sunt semnele vizibile ale unei infrastructuri moderne. Șoselele asfaltate în totalitate nu au gropi vizibile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lungime determinată. MĂR-CĂLĂUZĂ - piesă rotundă și plată, din lemn de esență tare, cu unul sau mai multe orificii circulare, care servește la ghidarea unor manevre curente îparîme). MĂRUL CATARGULUI - partea superioară a unui arbore. MOL - construcție hidrotehnică într-un bazin portuar, în prelungirea cheirilor. MUS - ucenic-marinar. PALANC - sistem de macarale simple ori multiple, prin care se trece o parîmă numită „curent“. PALMA ANCOREI - partea finală, mai lată, a brațului unei ancore. PATARAȚINĂ - manevră fixă ce susține un arbore gabier sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
podurile peste Dunăre de la Fetești-Cernavodă au permis legătura directă, pe calea ferată, a capitalei țării, orașul București, cu portul maritim Constanța. În scurt timp, portul maritim Constanța, devenit esențial pentru exportul României, a necesitat ample lucrări de modernizare a intalațiilor portuare și de extindere pentru a permite acostarea unui număr din ce în ce mai mare de nave. La finele operațiunilor de modernizare, în 1909, portul Constanța beneficia de instalații moderne de încărcare a țițeiului și produselor petroliere în vapoare, precum și de instalații noi pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța un far pentru orientarea vapoarelor pe timp de noapte. Englezii au construit un cartier nou, astfel că, orașul avea, după 1858, cinci cartiere: englezesc, evreiesc, grecesc, armenesc și turcesc. În Constanța locuiau și bulgari și români 113. Datorită amenajărilor portuare: dane, depozite, șantiere și a unei mai bune aprovizionări cu apă potabilă, care era adusă cu vagoane speciale de la Murfatlar 114, populația Constanței a crescut de la 400 de locuitori, cât avea în 1857, la circa 3 000 de locuitori în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
devenit rapid cel mai important oraș al Dobrogei, profitând de poziția sa geografică și de legătura cu restul țării asigurată de calea ferată Constanța-Cernavodă. Constanța a beneficiat de investițiile în modernizarea și extinderea portului, de construcția unor depozite și instalații portuare moderne, precum și de dezvoltarea unor stabilimente turistice puse în relație cu efectele terapeutice ale băilor de mare. De altfel, încă din timpul primei sale vizite în Dobrogea din octombrie 1879, Domnitorul Carol își afirma dorința de dezvoltare rapidă a acestei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1896 populația orașului Sulina era de 5 391 de locuitori, acesta fiind cel de-al doilea port românesc la Marea Neagră ca importanță, după Constanța 950. Populația orașului Sulina era de aproximativ 7 000 de locuitori în timpul verii, incluzând comercianții, lucrătorii portuari, precum și pe toți aceia ce se aflau temporar în oraș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația stabilă a orașului Sulina era de aproximativ 4 900 de locuitori. Cei mai numeroși locuitorii erau grecii, aflați în număr de aproximativ 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
între portul Constanța și capitala țării, București. Ca urmare a acestui fapt, datorită volumului mare de mărfuri ce se îndreptau spre portul Constanța din toată țara, în cursul anului 1896 a început un proces de modernizare și lărgire a facilităților portuare de la Constanța, transformând acest port în cea mai importantă poartă de export a țării. După anul 1895, construcția de căi ferate a continuat într-un ritm susținut, astfel că, în anul 1900, rețeaua feroviară din România avea o lungime de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
condiții aveau să se realizeze cercetări de teren în urma cărora Constanța a fost aleasă pentru a deveni principalul port maritim al țării 1654. Concomitent, s-a urmărit răscumpărarea de către statul român a liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța și a instalațiilor portuare de la Constanța construite de către compania engleză "Danube and Black Sea Railway Company Limited"1655. În urma unor ample dezbateri parlamentare, la 21 mai 1882, Adunarea Deputaților a aprobat "legea privind răscumpărarea de către statul român a căii ferate Cernavodă-Constanța". Astfel, statul român
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Deputaților a aprobat "legea privind răscumpărarea de către statul român a căii ferate Cernavodă-Constanța". Astfel, statul român răscumpăra aceste obiective contra sumei de 16 800 000 de lei plătită în aur1656. După răscumpărarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța și a instalațiilor portuare existente la Constanța au fost inițiate studii și proiecte referitoare la modernizarea portului Constanța și construirea unui pod de cale ferată peste Dunăre între Fetești și Cernavodă 1657. Lucrările de construcție a podurilor de cale ferată peste Dunăre și brațul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
I. Ionceanu. La 10 februarie 1881 membrii comisiei au realizat un raport de evaluare a lucrărilor executate de către englezi la calea ferată Cernavodă-Constanța și în portul Constanța 1852. În cuprinsul raportului se menționa faptul că planurile de construcție ale instalațiilor portuare nu se mai găseau iar starea tehnică a lucrărilor lăsa de dorit. La 1 iulie 1882 a fost promulgată legea nr. 1 915 privind răscumpărarea de către guvernul român a căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului Constanța 1853. În cadrul dezbaterilor parlamentare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
căilor ferate și în port"2651. Ulterior, au fost semnate contracte prin care Direcția Căilor Ferate vindea apă potabilă Diviziei Armatei Române din oraș, spitalului militar și primăriei orașului Constanța 2652. Astfel, timp de mai mulți ani, instalațiile feroviare și portuare din Constanța, spitalul militar și cel civil, precum și școlile din oraș au fost alimentate cu apă potabilă provenită din această sursă. Totodată, toate cele "aproape 500 de vapoare"2653 ce acostau anual în portul Constanța utilizau apă potabilă din acea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]