985 matches
-
S-au propus și încercat tratamente cu mercur, unguente cu Gaiacol. Eforturile medicale sunt dublate de măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pitorescul lui Herodot, era conștient că-și scrie istoria pentru totdeauna, iar în Istoria mișcărilor, separării și războiului din Catalonia în vremea lui Filip al IV-lea, merită să citim cele spuse de către autorul ei, don Francisco Manuel de Melo, portughezul clasic în mânuirea limbii castiliene, despre pitoresc în istorie. Am citit că majoritatea prozelor și povestirilor lui Pirandello sunt scurte și scheletice, concepute și executate ca niște drame, cu un număr minim de indicații scenice, așa încât să fie văzute trăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
după Iisus unde, la fel ca În Evanghelia după Matei a lui Pasolini, Saramago spune „povestea simplă a unui om simplu care se naște În sărăcie și moare după o existență scurtă și dramatică” și unde dracul, numai În accepția portughezului de data aceasta, lasă o impresie extrem de proastă bisericii universale, dar una mai bună decît cea a lui Dumnezeu descris ca un tiran necruțător, Îmbrăcat În blănuri și Însetat de atrocități/dezastre pe trei pagini În numele credinței, aici umanismul scriitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
PS francez Prim-ministru Poul Nyrup Rassmussen SD Prim-ministru Kostas Simitis PASOK Prim-ministru Theodoros Pangalos Ministru de externe Georgios Papandreou Ministru de externe Wim Kok PvdA Prim-ministru Massimo D'Alema DS italiană Prim-ministru Antonio Guterres PS portughez Prim-ministru Jaime Gama Ministru de externe Paavo Lipponen SPD finlandez Prim-ministru Tarja Halonen Ministru de externe Göran Persson SAP Prim-ministru Anna Lindh Ministru de externe Reiese din tabel că partidele membre ale PSE fac parte din 13
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
amintesc de comedia cinematografică inspirată de participarea boberilor din Caraibe la olimpiada de iarnă. Într'o metropolă atât de șarmantă precum Lisabona, mostrele de humor - mai mult sau mai puțin involuntar - pot fi comparate cu mirodeniile (pe care, apropo, tot portughezii ni le-au adus de peste mări și țări). Pe o clădire masivă, așteptând să fie recuperată, a rămas firma unui cabinet medical: Eduardo Mata, Medicina Interna. Evident, în cazul de față Mata e un nume propriu. Atâta doar că, în
Humorescă by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8361_a_9686]
-
percepută dureros ca dezmembrare în spirit, adică ontologică. Dureros, de la dolus, reintrat în ritm ca dor: "Numai o astfel de străinătate putea să dea sens unui cuvânt făcut din vocala "o" între două consoane "d" și "r", ori cum zic portughezii despre dorul lor a fi acolo unde nu ești". Dorul e nemărginit, cum apare el la Eminescu, fiindcă omul e aruncat la margine, condamnat a fi acolo unde nu este. Ne aflăm într-o altă logică decât aceea a terțiului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
În acest fel, solidaritățile iluzorii care trebuiau să coaguleze o „Europă latină” sau o „Europă slavă”, ignorându-se lipsa de coerență a unor concepte care Îi reuneau sub aceeași umbrelă pe ruși și pe sloveni sau pe români și pe portughezi. În pofida acestor legături evidente cu o problematică specifică lumii moderne și contemporane, s-ar putea susține cu argumente puternice faptul că geografiile simbolice nu reprezintă totuși o invenție a epocilor recente. Dintotdeauna, oamenii au Învestit spațiul cu anumite caracteristici, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
europene. Genealogistul C. Carretier, care s-a ocupat în mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai strălucitor decât cel din Cairo, iar înțelepții de pe lângă curțile din Alcazar și cele patru Alhambra rivalizau în renume cu cei din Bagdad. Astrologia nu putea circula în Peninsula Iberică numai printre arabi și evrei, lăsîndu-i neatinși pe spanioli și portughezi. Poporul, burghezimea, nobilimea și suveranii au fost curând molipsiți. In Portugalia, Ioan al II-lea și Emanuel s-au înconjurat de magi, iar pasiunea pentru astrologie a lui Alfons al X-lea (1226-1252-1284), rege în Leon și Castilia, a determinat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
1961 - sau chiar excluși din partid, ca Doriot, în 1934, Marty în 1952 și Lecœur în 1954. Cea mai mare parte a secretarilor generali au cunoscut o formidabilă longevitate în fruntea partidului: francezii Maurice Thorez (1930-1964) și Georges Marchais (1972-1994), portughezul Alvare Cunhal (1961-1992), italianul Palmiro Togliatti (1927-1964), englezul Harry Pollitt (1929-1956), spaniolul Santiago Carrillo (1960-1982) sau suedezul Sven Linderot (1929-1951). După moartea lui Stalin Funcționarea grupului conducător stalinian este instabilă; ea nu ține (și în aceasta constă și slăbiciunea sa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cehi, 1 danez, 7 germani, 4 greci (3 din Partidul Comunist și 1 din Synaspismos), 1 spaniol, 3 francezi (PCF), 1 irlandez, 7 italieni (5 din Rifondazione Comunista și 2 din Partito dei Comunisti Italiani), 2 ciprioți, 2 olandezi, 3 portughezi (1 din Coligașăo Democrática Unitária [PCP-PEV], 1 din PC, 1 din Blocul de Stânga), 1 finlandez și 2 suedezi. Trei partide nereprezentate în Parlament au acorduri de cooperare cu GUE/NGL: Stânga Socialistă (Norvegia), Partidul Muncii (Elveția) și Stânga/Dîi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Brazilia Marxist-leninist PC din Nepal Centrul Unitar PC din Nepal Maoist PC Spaniol (PCE) PC Grec PC Ungar PCI Maoist PC Indian PC Indian Maxist-Leninist PC Indochinez PC Indonezian PC Japonez PCMLF-HR PCP Bandora Roja PC Peruan PC Polonez PC Portughez PC Român PC Sudanez PC Suedez PC Cehoslovac PC Vietnamez PC Iugoslav PDS PEN-Club Internațional Pitești Piața Tien An-Men planul Marshall plan cincinal poliție politică politica externă Polonia Răsăriteană polonezi PMSDR postcomunism Primăvara de la Beijing Primăvara de la Praga procese procesul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu Asia (China, Indiile): erau În căutare de mirodenii, de mătăsuri și, mai presus de toate, de metale prețioase. Pentru aceasta, trebuiau Însă să concureze cu venețienii și cu genovezii și să cadă la Înțelegere cu turcii, care controlau Orientul Mijlociu. Portughezii și spaniolii au Început așadar să caute o cale maritimă pentru a ajunge În Asia: primii, Înconjurând Africa (Începând cu 1485 și mai ales cu 1497, prin Vasco da Gama); ceilalți, navigând Înspre vest (Începând cu 1492, după succesul lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sevillei; războaiele, bolile și condițiile de muncă au decimat populația autohtonă (care, se pare, a ajuns de la 80 de milioane la 10 milioane În cursul secolului al XVI-lea); comerțul cu sclavi negri, la care au luat parte nu doar portughezii și spaniolii, ci și francezii, englezii și olandezii, furnizează o nouă mână de lucru; valuri de europeni se Îndreaptă spre Lumea Nouă ca să-și caute norocul (Todorov, 1982). „Lucrarea” colonială a fost legitimată prin creștinare. Biserica, după ce s-a Îndoit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și 1830), s-au constituit statele latino-americane, care s-au bucurat, cel puțin formal, de independență politică și de ajutorul „protector” al noilor „prieteni” (Anglia, Franța și, mai târziu, Statele Unite). Supremația Angliei și a Franței Rivalitatea cu spaniolii și cu portughezii i-a determinat pe englezi, pe francezi și pe olandezi, cel puțin În parte, să se Îndrepte spre alte zări: spre nordul noului continent pe care deja Îl numeau America, precum și spre Africa și spre Asia. Și englezii, și francezii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îl numeau America, precum și spre Africa și spre Asia. Și englezii, și francezii, și olandezii cutreierau mările și oceanele lumii, dar Încă nu creaseră colonii propriu-zise. Aveau mai curând obiceiul de a Înființa avanposturi comerciale, așa cum făcuseră de altfel și portughezii, fără a pătrunde prea adânc În teritoriu, limitându-se să se instaleze În porturi și să se ocupe cu comerțul. Aceste activități erau apoi Încredințate companiilor comerciale Înființate În acest scop (de exemplu, Companiei Indiilor: fiecare țară avea câte una
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trei decenii ale secolului al XIX-lea, continentul american ă mai Întâi Statele Unite, apoi țările latino-americane ă s-a eliberat de colonizare, cel puțin În mod oficial (căci, În practică, englezii au luat cel mai adesea locul spaniolilor și al portughezilor În America Latină). Colonizarea a continuat pe alte meleaguri: În Asia, În Africa și În lumea arabă, sub egida Marii Britanii, a Franței și, la un nivel mai redus, și a altor țări europene. Anglia a construit un imperiu colonial enorm: „Pe la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supraviețuiesc ca diaspora dispersării propriei etnii și exilului lor, În ciuda unei atitudini ostile destul de generalizate, uneori crudă și inumană față de ele din motive diverse și adesea neîntemeiate, printre care se numără și un antisemitism multisecular. Altele, dimpotrivă (republicanii spanioli, italienii, portughezii, polonezii din Franța), se diluează În mulțimea de emigranți și, după o fază de integrare care durează În general una sau două generații (În cursul căreia mica lor comunitate de origine joacă rolul de „mediu de legătură”), sunt asimilați și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plan „rasial”. Avem de-a face aici cu prejudecăți care se manifestă deja În terminologia utilizată, pentru că nu-l numim niciodată metis pe copilul unei franțuzoaice și al unui olandez, ba nici măcar pe cel al unei finlandeze și al unui portughez, ci numim astfel doar copiii proveniți din Încrucișările dintre albi și negri, negri și asiatici, asiatici și albi. În vreme ce, de mii de ani, omul practică hibridarea În vederea ameliorării varietăților animale și vegetale utile alimentației sale, În privința propriei specii adoptă atitudinea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
proteja prin comunitate identitatea culturală, cât și de cei bogați, pentru a menține distanța socială față de cei care nu fac parte din mediul lor. Fenomene analoage au fost observate și În cazul „creuzetului francez”. În Franța, tot realitatea imigrației (italienilor, portughezilor, maghrebinilor, asiaticilor etc.) a fost cea care a ridicat problema raporturilor acestora cu diferitele autorități și instituții, precum și pe cea a integrării lor În sânul națiunii. Portretele-robot ale celor care și-au părăsit țara pentru a scăpa de o criză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în italieni, în special germanii (64%). În același timp, italienii nu au încredere în vecinii lor mediteraneeni, în special în Grecia (45%) fără nicio îndoială ca urmare a memoriei reziduale a războiului italiano-grec din 1941 dar și spaniolii (45%) și portughezii (42%). Absența încrederii în italieni a multor europeni datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când armata italiană nu a arătat un mare entuziasm pentru luptă. Acest fapt a fost prost interpretat pentru că, în mintea multor soldați italieni
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pe când doar 7% nu aveau o opinie clară despre britanici. În mod similar, mulți dintre greci au răspuns prin "nicio opinie" cu privire la alte mici țări europene: belgieni (37%), danezi (36%) și olandezi (33%). O treime dintre belgieni nu știa dacă portughezii sau grecii sunt demni de încredere. O treime dintre francezi și 44% dintre italieni au avut aceeași ezitare despre irlandezi. Pare că niște țări "mici, periferice" Irlanda, Portugalia, Grecia nu erau cu adevărat integrate în conștiința europeană. Alte "mici" țări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mult sau mai puțin cunoscute; "relația aberantă" a lui Rimbaud cu Verlaine, "idiosincrasia" lui Ion Barbu față de T. Arghezi, un Baudelaire cu părul vopsit verde, măreția și tragismul părintelui Florenski, pe Nietzsche cu Dumnezeul său mort, tălmăciri ale sinuciderii, pe portughezul Fernando Pessoa, care "identifică în sine 72 de poeți", pe Nichita Stănescu sfărâmând substantive și încă multe-multe alte personalități și fenomene spirituale. Zice în volum Theodor Codreanu: "Firește, putem divaga mai departe...". Și nu se sfiește s-o facă. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al XI-lea e.n. Statul Almoravizilor a distrus în secolul al XI-lea Imperiul Ghana și a creat în Maghreb un întins imperiu (sec. XI-XII). După destrămarea acestuia, Mauritania a aparținut Imperiului Mali. Începând cu jumătatea secolului al XV-lea, portughezii, apoi spaniolii, olandezii, englezii și francezii au frecventat coasta, fiind interesați de comerțul cu guma arabică. Teritoriul Mauritaniei a fost cucerit de trupe franceze și a devenit în anul 1903 protectorat, iar în anul 1920 colonie în cadrul Africii Occidentale Franceze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Romană în secolele I-V d.Hr., posesiune vandală (sec.V-VI), apoi bizantină (sec.VI-VIII) și în secolul al VIII-lea a fost cucerit de arabi, devenind o parte a lumii islamice, impunând o nouă limbă și religie. Portughezii și spaniolii au ocupat în secolul al XV-lea temporar porturile: Ceuta, Tanger, Meliza ș.a. Țara cunoaște un nou avânt între anii 1943 și 1949; la 2 martie 1956 a fost anulat Tratatul din 1912 de la Fez. Marocul și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]