7,887 matches
-
spre el și l-a îmbrățișat strigând bucuros: „Eram sigur că nu a fost decât o moarte aparentă!” De fiecare dată, nici unul dintre cei duși nu i-a adresat vreun cuvânt. Abia acum le-a înțeles tăcerea, ca pe o poruncă: de a se întoarce dincoace, în visul cu ochii deschiși, pe cărarea cu flori sălbatice multicolore, ca să o ducă de mână pe Clara, știind bine că după culmea dealului se deschide drumul mare, de întoarcere acasă. „Acasă!” Instantaneu, Profesorul a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fi putut face nici o mie de Vlazi la un loc! Da. De cum a pus capul pe pernă și-a imaginat, pas cu pas, cărarea ce duce în vîrful dealului și, de acolo, la cetate. Ajuns la gardul cu care, din porunca domnului Nicanor, erau împrejmuite toate ruinele, pentru a nu se prăvăli cumva bolovani peste oi sau vaci, s-a oprit. S-a oprit ca să judece și să vadă ce e de făcut, nu de altceva. Și, uite-așa, cu multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
deodată lîngă Vlad. Trebuia să facă tot ce era cu putință pentru a-l convinge să meargă după comoară. Mergem azi, Vlad! Altfel sîntem pierduți! Cum? Tu vrei să nu mă mai primească acasă? Du mai repede vaca! se auzi porunca mamei. O duc, mamă, o duc! Ce mai vrei?! răspunse înțepat Vlad. Tocmai atunci îi veni și lui Virgil ideea salvatoare. Duse un deget la tîmplă și spuse cu toată convingerea: Oricum trebuie să mergem! Luăm și vaca! Așteaptă-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai ascultau! Nu putea deloc să-i ridice din pămînt pentru a se uita iar la Ilinca. Mi-aduci, mă, ori nu?! Glasul Ilincăi sunase acum altfel ca prima dată. Parcă mai aspru, mai țipător, parcă era un fel de poruncă. Bărzăunul tresări surprins neplăcut. Ridică ochii și privi spre umărul Ilincăi spunînd cu destulă greutate: Ți-aduc... Ți-i aduc pe toți dacă vrei tu... Chiar? făcu fata ochii mari. Da... dacă mergi și tu... acolo... cu mine... să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
viziune și viețuire efectivă și cea mai înaltă din punct de vedere uman. Aceasta pentru că "imperativul categoric", instituit de filozoful din Königsberg drept normă morală supremă, presupune o viață superioară reprezentând un comandament al propriei noastre conștiințe, și nu sub porunca și amenințarea unei divinități care judecă și pedepsește (deus irae). Dar, dacă stilul din Critica rațiunii pure este pur asertoric, vibrația lirică răzbate în finalul Criticii rațiunii practice (unde evocă entuziast sublimitatea cerului înstelat alături de cea a legii morale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Guadalete și orez fiert cu boia, cardamom, cuișoare și piper, cu nopți împânzite de războinici și copii uciși în grădinile regelui, cu strâmtoarea Gibraltar și Musa, cel cu ochii verzi, și fiul lui, Leovigildo, al cărui cap va cădea la porunca lui Suleyman, califul, și săli de marmură în care fata cu ochi galbeni simte mireasma de citrice ridicându-se din manuscrisul de secol VIII (opt, și nu nouă) al unui medic arab anonim care nu era, de fapt, un medic
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vorba între noi, abia acum ești cu adevărat caraghios. Dar, de fapt, cum ai ajuns tu în oștire? — Să-mi fie cu iertare, Prealuminate, dar chiar Luminăția Voastră țse pare că sfătuitorul de taină avea o idee fixă) a dat poruncă țși aici făcu o plecăciune până la pământ) ca tot, tot ce mișcă în împărăție, de la cinci la șapteș’cinci de ani, să se înroleze. Și eu, prin natura meseriei, dacă mă înțelegeți... Mă mișcam cel mai dihai. De aceea, iată
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aheilor în expediție împotriva Troiei. La întoarcerea din război, regele este ucis de Clitemnestra și de amantul ei, Egist, urmând ca după mulți ani, Oreste și Electra să-și ucidă unchiul și pe mama adulteră, pentru a împlini dreptatea, la porunca zeului Apolo. Din această legendă se va inspira cel considerat întemeietorul tragediei grecești ca operă de artă, Eschil; trilogia Orestia (458Ă este cea mai cunoscută operă a sa și cuprinde piesele Agamemnon, Choeforele și Eumenidele 1. Choeforele pun în scenă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Choeforele scena reprezintă palatul din Argos, în fața căruia se găsește mormântul lui Agamemnon. Oreste a sosit. Tânărul este însoțit de prietenul său Pilade și se roagă, cerând ajutor zeului morților, Hermes, pentru ceea ce are de îndeplinit: el a venit la porunca lui Apolo, pentru a răzbuna moartea tatălui său. Apoi în scenă intră choeforele (purtătoarele de prinosă, sclavele îndoliate ce formează corul și care aduc jertfă, printre ele aflându-se și Electra. Recunoscând-o, Oreste și Pilade se retrag și află
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
avusese un vis îngrozitor legat de uciderea soțului, motiv pentru care și-a trimis sclavele și fiica să aducă jertfe la mormântul celui ucis, pentru a-l îmbuna. Făcându-și apariția, Oreste îi mărturisește surorii sale că a venit la porunca lui Apolo, să răzbune pe tatăl ucis și frații; alternând cu corul, intonează un cântec de jale grandios. 37 Una dintre scenele importante ale tragediei grecești este scena recunoașterii, căreia Aristotel îi consacră o analiză detaliată în Poetica sa. După
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la fapte. Egist este primul ucis, de data aceasta, iar eroina își descarcă întreaga ură acumulată în atâția ani proferând blesteme îngrozitoare. Când apare în scenă Clitemnestra, Oreste are un moment de deznădejde, zbătându-se între glasul propriei conștiințe și porunca lui Apolo: „Vai! - cum să omor pe cea care m-a hrănit și m-a născut?”1 - trăire pe care personajul lui Sofocle nu o cunoscuse. Între mamă și fiică are loc aceeași discuție aprinsă, după care se săvârșește omorul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
care se săvârșește omorul. Dacă în piesa lui Sofocle personajele se simt eliberate, având conștiința împlinirii dreptății, în piesa lui Euripide ele reapar pe scenă sugerând faptul că toată viața lor vor fi marcate de nelegiuirea săvârșită: deși au împlinit porunca unui zeu, cine va mai tolera niște matricizi? Ce aduce nou Euripide? Mai întâi, acțiunea este plasată în mediul rural. Apoi, corul este compus din fete de țărani, iar figura țăranului sărac atrage simpatia publicului spectator/cititor. Aici se pot
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
este deslușit adevărul potrivit căruia conștiința este dumnezeirea dăruită fiecăruia dintre noi, din momentul unic și sublim al Creației. Legea morală pozitivă este legea dată de Dumnezeu poporului evreu, prin Moise. Nu foarte multă lume știe că, anterior celor 10 porunci, au fost revelate de Dumnezeu lui Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fiecăruia dintre noi, din momentul unic și sublim al Creației. Legea morală pozitivă este legea dată de Dumnezeu poporului evreu, prin Moise. Nu foarte multă lume știe că, anterior celor 10 porunci, au fost revelate de Dumnezeu lui Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
misiunea de a pregăti popoarele pentru întruparea Cuvântului. Acestea au fost Legile. “Hristos este sfârșitul Legii.” (Rom. 10, 4), dar în același timp “eliberatorul celor de sub lege.” (Rom. 8, 2). În concluzie, într-o societate în care ar fi respectate poruncile din Decalog, autoritățile statului nu și-ar mai justifica existența. Aceasta este, din păcate, o societate ideală, un deziderat spre care speră cei cinstiți, cu frică și dragoste de Dumnezeu. Notă: Toate referirile sunt făcute la Codul Penal al României
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
al României (Legea nr. 286/2009), publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 510 din 24/07/2009, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, actualizat la data de 11 februarie 2014. CORELAȚII ÎNTRE CELE 10 PORUNCI ȘI CODUL PENAL ROMÂNESC. ÎNȚELESUL UNOR TERMENI ȘI EXPRESII ÎN LEGEA PENALĂ O infracțiune poate fi concepută, pusă în executare, dar, din diverse motive, să nu se poată produce rezultatul dorit de infractor. Săvârșirea infracțiunii poate fi întreruptă sau, deși
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mijloacele de sancționare în cazul nerespectării celor 10 Porunci și nici despre tentativă și modul de sancționare a acesteia. Aspectele respective se regăsesc în alte texte din Sfânta Scriptură și vor fi analizate în fiecare caz în parte, deoarece fiecare poruncă prezintă particularitățile sale. Relevantă în cazul de față este și noțiunea de “desistare” pe care Codul penal o abordează în art. 33 astfel: “(1) Nu se pedepsește autorul care s-a desistat ori a împiedicat mai înainte de descoperirea infracțiunii producerea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
luni. Art. 185 Pedeapsă prevăzută de lege Prin „pedeapsă prevăzută de lege” se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei”. PORUNCA I “Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului și din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei afară de Mine!” (Ieș. 20, 2-3) Dumnezeu Creatorul prin puterea Cuvântului, și Însuși Cuvântul, Ziditorul tuturor celor văzute și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
urgență vor fi mereu suprasolicitate în acest sens atât timp cât distribuirea drogurilor nu va fi eradicată. Cea mai eficientă metodă de scurtcircuitare a unui mecanism este de a-i întrerupe sursa de alimentare. Alte metode aplicate sunt praf în ochii profanilor. Porunca I este încălcata de cel care se iubește pe sine mai mult decât pe Dumnezeu. Iubirea de sine nu trebuie confundată cu stima de sine care reprezintă respectul pe care fiecare dintre noi îl datorăm entității care suntem, temeiul stimei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
aproapele. Ce stare mai păcătoasă decât aceasta?!” (Pr. Arsenie Boca - Luptă duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton - 2009, pg. 68-69). Iubirea de sine ca virtute este și o obligație față de propria persoană, îndatorire care își are temeiul în porunca Mântuitorului: “Fiți desăvârșiți precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este.” (Matei 5, 48). Mai mult, iubirea de sine este temeiul iubirii aproapelui: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22, 39). Însă atunci când iubirea de sine depășește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
vostru Cel ceresc desăvârșit este.” (Matei 5, 48). Mai mult, iubirea de sine este temeiul iubirii aproapelui: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22, 39). Însă atunci când iubirea de sine depășește iubirea de Dumnezeu, se încalcă porunca I a Decalogului și, din virtute, devine un păcat greu. Devine adorare de sine, egoism. Atunci când egoismul se manifestă în ceea ce privește poziționarea față de semeni, vorbim de egocentrism. Contrară iubirii de sine este ura de sine, alt păcat greu care are la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la bază o iubire în credință, ci se manifestă printr-o atitudine pătimașă și violentă față de cei care nu împărtășesc aceleași convingeri religioase, atitudine care nu are cu nimic de-a face cu iubirea față de Dumnezeu. Un alt păcat împotriva poruncii I este acela prin care se fac tot felul de descântece, vrăjitorii sau prin care sunt chemate spiritele celor morți (spiritismul). În Sfânta Scriptură este precizată, fără echivoc, pedeapsa pe care o suportă cei care practică lucruri de felul acesta
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care o suportă cei care practică lucruri de felul acesta: “Bărbatul sau femeia, de vor chema morți sau de vor vrăji, să moară neapărat: cu pietre să fie uciși, că sângele lor este asupra lor.” (Levitic 20, 27). Păcat împotriva poruncii I este și convingerea unei persoane că, oricât ar păcătui, Dumnezeu îl va ierta sau, dimpotrivă, convingerea potrivit căreia Dumnezeu nu o va mai ierta vreodată pentru păcatele făcute și, din acest motiv, nu mai urmează calea binelui. Nădejdea este
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
3. O viață imorală pusă permanent în slujba păcatelor. Deznădejdea este foarte periculoasă, întrucât, odată intrat acest vierme în mintea unui om, în majoritatea cazurilor se ajunge la autosuprimarea vieții, adică la sinucidere, fapta care va fi dezbătută în cuprinsul poruncii a VI-a. PORUNCA A II-A “Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pusă permanent în slujba păcatelor. Deznădejdea este foarte periculoasă, întrucât, odată intrat acest vierme în mintea unui om, în majoritatea cazurilor se ajunge la autosuprimarea vieții, adică la sinucidere, fapta care va fi dezbătută în cuprinsul poruncii a VI-a. PORUNCA A II-A “Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]