868 matches
-
semnalului să treacă la acțiune cu toată vigoarea”. Au fost amintite prinderea în flagrant la Bacău, în data de 29 octombrie 1943, a lui Nuhăm Leibu (Davidovici) în timp ce încerca să incendieze depozitul de petrol și motoarele Diesel ale Fabricii de postav „Isvoreanu”; apoi, la 13 noiembrie 1943, la Piatra-Neamț, s-a descoperit la Bruno Grunșpan, elev în clasa a 8-a la Liceul evreiesc, o mașină de scris și materiale de propagandă comuniste, iar la V. Bucovschi a fost capturată o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acelei clipe de rătăcire"18. Zguduirea interioară s-a manifestat și în forme vizibile, odată cu publicarea răspunsului său la tema Academiei din Dijon: renunță la ciorapii albi, își vinde ceasul, aruncă spada, își schimbă peruca și îmbracă o haină de postav gros... Astfel, tema de concurs a Academiei a constituit faptul întîmplător care i-a dat lui Rousseau prilejul să deschidă lupta pe plan ideologic împotriva orînduirii sociale în care trăia. Din acel moment începe să nu mai cruțe nimic; dintr-
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
viziteze ateliere și prăvălii și să cunoască viața agricultorilor: Se duceau să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de oglinzi, pe tipografi, pe organiști, pe vopsitori și pe alți lucrători. Îmbiindu-i cu cîte un pahar de vin, se minunau de lucrurile frumoase care ieșeau din mîinile lor dibace și căutau
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai derivă din individualizarea etnică, geografică sau religioasă, ci din diferențele de ordin material, de comportament și Înfățișare. Acest sens reiese mai ales din aplicarea adjectivului „frâncesc” unor elemente de civilizație resimțite ca fiind străine și diferite. Arme „frâncești”, unelte, postav, dar mai ales haine și pălării „frâncești” apar frecvent În documente și, desigur, În vocabularul comun. Dincolo de faptul că atestă circulația mărfurilor și a oamenilor, menționarea frecventă a „hainelor” și a „pălăriilor frâncești” ne semnalează faptul că locutorii români care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
modern”, „civilizat” pentru substantivele la care se atașează: francia-borsó, 1753 (un soi de mazăre), francia-fedél, 1768 (acoperiș cu mansardă), francia-kártya, 1753 (cărți de joc), francia-kék, 1723 (un fel de stofă), francia-kemence, 1797 (cuptor franțuzesc), francia-nadrág, 1724 (pantaloni franțuzești), francia-posztó, 1723 (postav franțuzesc), francia-tallér, 1756 (taler franțuzesc), francia-zár, 1761 (broască franceză) etc. - vezi Erdélyi magyar szótörténeti tár [Dicționarul etimologic al lexicului maghiar din Transilvania], vol. IV, București, 1984, pp. 405-407). Tache Papahagi, op. cit., p. 564, sub voce „frânc” (glosă din anul 1699
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. G. începe cu întârziere școala primară, absolvind în cele din urmă Școala Profesională Textilă. Lucrează doi ani ca muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitorească din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de Filologie a Universității „C. I. Parhon”, făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează ca bibliotecar la Șantierul Naval din Oltenița, director al Bibliotecii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
prioritar de apărarea intereselor comerciale. în secolul al XVII-lea, activitățile comerciale ale Marii Britanii au cunoscut, prin companiile întreprinzătoare, o mare înflorire, dar în secolul al XVIII-lea s-a constatat o oarecare decădere datorită pătrunderii, pe piața levantină, a postavurilor franceze, mai apreciate de lumea orientală și mai ieftine. în aceste condiții, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, Turkey Company nu mai avea bani nici pentru plata ambasadorilor. Aceștia au primit instrucțiuni să susțină Rusia, care era privită ca un
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sale adresate subsecretarului de stat la Foreign Office, Sir James Bland Burges, resursele naturale bogate ale Principatelor Române și Bulgariei și preturile avantajoase la care Anglia ar putea importa cereale și cherestea din aceste „țări ale Turciei”, în schimbul produselor manufacturate, postavurilor sau colonialelor, care aveau mare căutare aici. într-un raport din 10 noiembrie 1803, adresat atât Lordului Hawkesbury, secretar de stat la Foreign Office, cat și direcției Companiei Indiilor, Francis Summerers reiterează principalele argumente avansate și de Lordul Elgin, in
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Mediterana a fost aprovizionată cu 400.000 ocale de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de fierărie, și importa cereale (grâu, porumb), seu, alimente diverse și cherestea. în 1804, potrivit instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot și Summerers au solicitat acordarea de tarife preferențiale pentru mărfurile transportate de corăbiile engleze
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
taxa de 240 bani cântarul), zahăr tos (200 bani cântarul), tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tinichele albe englezești (115 bani lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi de bumbac (la același cost), ciorapi de mătase (200 bani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lada conținând 225 bucăți), pistoale, puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi de bumbac (la același cost), ciorapi de mătase (200 bani duzina), pălării englezești (700 bani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci de fabricanți de articole de fierăraie, pe primii săi cincizeci de fabricanți de faianță și de porțelan, pe primii săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și cristaluri, pe primii săi cincizeci de armatori, pe primele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lînă, arme, obiecte de lux. Neguțătorii italieni asigură schimburile între aceste cetăți și cele ale coastei. Unii dintre ei merg chiar în Franța, Spania, Anglia, unde vînd produsele orientale și cele ale industriei italiene și de unde se întorc cu lînă, postav brut, obiecte produse de artizanatul local. Înnoirea comerțului mediteranean aduce beneficii întregului Occident, unele zone, însă, vor profita în mod special. Mai înainte de toate Flandra (unde se fabrică de multă vreme postavuri celebre), care se bucură de condiții extrem de favorabile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
industriei italiene și de unde se întorc cu lînă, postav brut, obiecte produse de artizanatul local. Înnoirea comerțului mediteranean aduce beneficii întregului Occident, unele zone, însă, vor profita în mod special. Mai înainte de toate Flandra (unde se fabrică de multă vreme postavuri celebre), care se bucură de condiții extrem de favorabile: apropierea de Marea Nordului și debușeu pentru mari axe fluviale precum Escaut, Meuse și Rin, ceea ce permite o comunicare ușoară cu Franța, Anglia și regiunile germanice; creșterea rapidă a populației, progrese tehnice agricole
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Duisburg, pînă și la Novgorod chiar comercianții hanseatici vor exercita o adevărată hegemonie comercială în nordul Europei. Ei schimbă grîul polonez, peștii și lemnul rășinos din Scandinavia, pieile de veverițe, de vulpe, de zibelină din Rusia, smoala din Pomerania, pe postavurile flamande și rhenane, pe pînzeturile de la Rouen, lîna englezească, sarea și vinul coastei atlantice. Printre centrele de dezvoltare industrială și comercială, trebuie să mai cităm încă și orașele din Germania de Sud, precum Augsburg și Nürnberg, cetățile de pe coasta Atlantică
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fie în orașele situate, aproximativ, la jumătatea drumului dintre cei doi poli principali ai Europei marelui negoț. Anumite tîrguri au importanță exclusiv regională, legată strict de specializarea lor: cele de lînă englezească de la Northampton, Winchester, Stanford și Boston, cele de postav flamand de la Ypres, Thurout și Messina, cele ale animalelor din Languedoc sau Spania la Montpellier și Nedina di Campo, cele de metale de la Milano, Frankfurt, Novara și Nürnberg, cele de stofe ușoare și de fierărie de le Rems, Pavia, Saint-Gilles
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
izbucnește din nou sub domnia lui Filip IV. Acesta nu reușește nici să domine ducatul Guyenne, unde războiul reîncepe în 1293, nici să anexeze teritoriile contelui de Flandra, Guy de Dampierre, împins către o alianță cu englezii de către burghezii orașelor postavului, a căror prosperitate este legată de livrările de lînă de dincolo de Marea Mînecii. În 1302, garnizoana franceză de la Bruges este masacrată și crema cavaleriei franceze este pusă pe fugă la Courtrai de milițiile flamande. Doi ani mai tîrziu, armata regală
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nu vrea să cedeze deloc. Deschiderea Camerei. După-amiaza cu Elisabeta la Cotroceni, aer aspru. Seara masaj. Scris. +4°R. Sâmbătă, 8 mai/26 aprilie Senin, vânt rece. Înainte de amiază nici un ministru. În cameră foarte frig. După-amiaza Basset pentru fabrica de postav de la Azuga. Ora 3 R. Mihai, Camerele lucrează la tariful autonom. Ora 4 prefectul Poliției, apoi Stöhr. Ora 5 Brătianu, negocierile cu Austro-Ungaria vor fi întrerupte. Furtună cu grindină și ploaie torențială. Viile și pomii fructiferi au foarte mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe Stătescu, care merge cu noi la București. Ora 2½ plecarea cu trenul special, călătorie minunată, totul înverzit. Ora 5½ sosirea în Cotroceni. Vântos. Mică întâmpinare. În grădină cu Elisabeta, cinat pe verandă. Seara multe hârtii. Decis în privința fabricii de postav de la Azuga, pentru care plătesc 200.000 franci. Raport de la Künzell despre Reichs-Bank și în privința apanajelor mele, 51.423 mărci. Devizul pentru salonul de 60 de persoane, 212.000 franci, cu ornamentații. Ziarele din Viena și Pesta au lungi articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
parte din armată nu vrea să se supună, ar fi de partea lui. Ora 11 Busch, discutat despre situație până la ora 12¾, el recomandă precauție. După-amiaza plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, spre Azuga, munții minunați. Răcoare. Vizitat șantierul fabricii de postav, școala etc. Acolo până la ora 6¼. Ora 7¼ înapoi, foarte rece. Seara biliard. Ora 10 depeșă, Sandro a fost coborât în aval pe Dunăre, nu se știe încotro, cei din Filipopol sunt de partea lui. Nici un ministru în conspirație. Cotroceni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
câștigate în majoritate de guvernamentali, la Botoșani dezordini. Seara biliard, conversat cu Leo și Bamberg. Marți, 4/16 noiembrie Vreme minunată. Înainte de amiază promenadă cu Leopold și Nando. Ora 2 plecat cu trăsura la Azuga, cam rece. Vizitat fabrica de postav, care e aproape gata. Munții minunați. Ora 4¾ înapoi. Seara la ora 7 cina. Demonstrație faradică în teatru. Biliard până la ora 11. Miercuri, 5/17 noiembrie Vreme mohorâtă, puțin umed. Ora 10½ inspectat cu Leopold Batalionul 2 Vânători, exercițiu sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
procurorii. Cerc până la ora 10. Conform ziarelor, perspectivele sunt belicoase, și anume între Germania și Franța. Marți, 1 februarie/20 ianuarie Ceață. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrul de război. După-amiaza dr. Asaky. Promenadă două ore. Seara Basset, fabrica de postav de la Azuga a fost deschisă. Brătianu bolnav. Interpelări în ambele Camere. Miercuri, 2 februarie/21 ianuarie Ceață. Consiliu de miniștri fără Brătianu, convenția comercială cu Austria, zvonuri de război. Ora 5½ A. Știrbey. Seara citit. Joi, 3 februarie/22 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi la el, întregul Roman adunat acolo. Mers cu trăsura la gară, pe ploaie. Ora 1 plecat mai departe, ora 2 în Bacău, întâmpinare. Acolo a plouat mai puțin. Plecat spre Piatra pe calea ferată îngustă. Buhuși, vizitat fabrica de postav a lui Alcay. Ora 5 sosirea în Piatra, mare întâmpinare, 500 de călărași cu steaguri. Mers cu trăsura la biserică, Te Deum, apoi la casa lui Labeș, acolo întâmpinare. Ora 7 cină, ovații. Seara enorm de obosit. Luni, 9 mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]