709 matches
-
exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă Capitolul de față își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată la grupurile parlamentare și măsurată prin numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, declarații politice sau luări de cuvânt, capitolul de față pornește de la premisa că
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o societate excomunistă ce nu și-a consumat pe deplin modernitatea și, pe cale de consecință, întâmpină considerabile dificultăți în asimilarea postmodernității și asumarea postcomunismului, în pofida apartenenței sale la Uniunea Europeană? O asemenea societate, cu restanțe în modernizarea civico-politică și economică mai are mult de învățat pentru înțelegerea dereglementării postmoderne, abordarea decalajelor economice și a fluctuațiilor piețelor internaționale, asimilarea globalizării și multiculturismului. O astfel de societate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ales, exigențele alegătorilor. Acest lucru nu se produce instantaneu, ci treptat. În timp, una dintre aceste exigențe pare a fi cea a eficienței (Crowther 2007; Zajc 2007). "Inflația" de acte legislative din România, în special în primii 10 ani ai postcomunismului, cu prevederi contradictorii, coroborată cu discuțiile reformării "clasei politice" au constituit tot atâtea motive de nemulțumire pentru dezbaterile din spațiul public purtate de actorii politici, jurnaliști ori specialiști. Necesitatea "reformării" clasei politice a fost de multe ori temă electorală, iar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1989 s-a înscris pe un drum presărat de preocupări care încercau să analizeze felul în care se reconfigura socialul postcomunist (Pasti 1995; 2006; Sandu 1996; Ștefan 2004; Zamfir 2004). În acest fel, problematica elitelor era atinsă în contextul analizei postcomunismului și prefacerilor care determinau o nouă față a societății românești. Abia de curând, diferiți autori au abordat fenomenul cu accent pe căile de acces la nivelul puterii executive (Ionașcu 2011) ori interesându-se de schimbările produse la nivelul selecției candidaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
diferitele activități parlamentare. Reluăm mai jos, câteva din aceste prevederi. Menționăm că ele sunt preluate din ultimele Regulamente ale Camerei Deputaților și Senatului. Dar, este de remarcat că, aceste prevederi nu au beneficiat de modificări de substanță de-a lungul postcomunismului românesc. Mai degrabă s-ar putea afirma că a fost vorba despre un proces de aducere la zi a trimiterilor la diferite articole din Constituție sau modificarea nesemnificativă a unor exigențe cu privire la procesul legislativ. Potrivit Regulamentului Senatului, "după validarea mandatului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
persoane datorită carismei și nu a unor programe politice prezentate), folosirea limbii de lemn (Tudor și Gavrilescu ne arată că regulile de formare și funcționare a limbii de lemn din perioada comunistă nu au dispărut, ci s-au autoreprodus în postcomunism, unde au suferit intruziunile vocabularului supus la presiunile tranziției (Tudor și Gavrilescu 2002, 263) favoritismul, dezvoltarea unor teorii conspiraționiste fără bază, abuzul de putere etc.. Dealtfel, perioada de după revoluție a fost și este în România plină de exemple de corupție
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
București: Humanitas. Gerring, John. 2007. Case study research: principles and practices. New York: Cambridge University Press. Heywood, Paul. 1997. "Political corruption: problems and perspectives". În Political Studies. Nr. XLV: 417-435. Hitchins, Keith. 1994. România 1866 1947. București: Humanitas. Holmes, Leslie. 2004. Postcomunismul. Iași: Institutul European. Huntington, P. Samuel. 1999. Ordinea politică a societăților în schimbare. Iași: Polirom. Iliescu, Adrian-Paul. 2007. Etică socială și politică. București: Ars Docendi. Iluț, Petru. 1997. Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte și metode. Iași: Polirom. Johnston, Michael și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
privea cu 'pocăință' spre aceleași zări" (Pușcaș 2008, 32). În aceste două orientări s-au înscris și mesajele noilor realități pe care le-au reprezentat partidele politice. Fiecare dintre românii preocupați de fenomenul politic din cei 20 de ani de postcomunism poate să-și reamintească rapid replici ale liderilor politici pe care le poate încadra în categoriile prosau antieuropean. Pentru a înțelege aceste două tipuri de mesaje și acțiunile partidelor, nu este suficientă o simplă contabilizare a acestora, în vederea aducerii de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în teme locale la alegerile europarlamentare; b) încercarea de blocare a reformei constituționale. Concluzii Pornind de la această scurtă rememorare a ceea ce s-a întâmplat, cu scuze față de cei pe care i-am omis, putem trage câteva concluzii. În primul rând, postcomunismul românesc a moștenit cel puțin un vechi clivaj, cel dintre moderniști și protocroniști, regăsit în cel dintre partidele neocomuniste și cele anticomuniste. Din păcate, disputa dintre cele două părți continuă, fiincă gesturile ce ar fi dus la dispariția ei (adoptarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice, Iași: Editura Institutul European. Guibernau, Montserrat. 1996. Nationalism: The Nation-State and Nationalism in the Twentieth Century, Cambridge: Polity Press. Hix, Simon. 2008. What's Wrong with the European Union and How to Fix it, London: Polity. Holmes, Leslie. 2004. Postcomunismul, Iași: Editura Institutul European. Iliescu, Ion. 2003. Integrare și globalizare. Viziunea românească, București: Editura Presa Națională. Ioan-Frînc, Valeriu. 2000. Din lucrările Comisiei de la Snagov martie-iunie 1995, București: Centrul de Informare și Documentare Economică. Kitschelt, Herbert. 1992. "The Formation of Party
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care reprezentanți ai laicatului sau ai clerului așază în paginile ziarelor, prezintă prin intermediul televiziunii sau al blog-urilor, aspecte ale vieții lăuntrice și ale necesității evoluției acesteia prin prisma misticii 143 creștine. Este remarcabil faptul că, în primii doi ani ai postcomunismului, în pagini ale cotidienelor găsim articole ce vizează aspectul lăuntric al discursului religios. Nu mică mi-a fost uimirea să văd că, în ziarul Adevărul, actualul patriarh Daniel Ciubotea publica, cu regularitate, un scurt Cuvânt de priveghere, semnat inițial ca
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
antiintelectualism căruia FSN îi îngăduie să se dezlănțuie și pe care va continua să-l stimuleze fără scrupul. Iliescu: fenomen sau sindrom? Fenomenul, poate chiar sindromul Iliescu, apare ca o componentă esențială, dar și paradoxală, a acestor primi ani de postcomunism. Desigur, după aproape o jumătate de secol de dictatură, după delirul Ceaușescu, zâmbetul perpetuu al lui Iliescu are un aer bonom și patern cel puțin când nu i se vede privirea. Desigur, România socialistă ar fi arătat cu totul altfel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
incendierea mașinilor. Spunând aceasta, mă înscriu în linii mari pe direcția tezelor lui Ivan Krastev, politologul bulgar care a scris cel mai mult despre această nouă boală a secolului din țările ieșite recent din comunism, bazându-se pe conceptele de postcomunism și globalizare, cele două elemente generatoare de mari neliniști în societățile contemporane 80. România are, desigur, propriile sale probleme, începând cu tendința vizibilă de a acorda încredere personajelor charismatice. Pe de altă parte, neîncrederea mergând până la ostilitate în partidele politice
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acest angajament constitutiv al istoricului și al martorului veridic pe care îl împărtășim, a rămas faptul că, dinspre parte mea, am încercat să scot tema excepției românești din categoria fatalităților istorice obiective și să o înscriu în istoria concretă a postcomunismului, cu opțiunile lui deschise și cu expresia politică diferențiată a acestor opțiuni. Înainte și în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, decalajele istorice între dezvoltarea României și cea a restului Europei erau cu adevărat decalaje istorice, adică moștenite dintr-
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ei postcomunistă a fost într-o mare măsură diferită înainte de 1996, asta nu e atât consecința inevitabilă a istoriei ei mai vechi sau mai recente, cât consecința unei opțiuni deliberate, îndărătul căreia regăsim voința unor oameni. Adevărata excepție românească din postcomunism a constat în rezistența încăpățânată a elitelor moștenite din epoca lui Dej și mai ales Ceaușescu în fața dezideratului firesc de divizare a puterii cu alte forțe politice, singura formă de pluralism care ar fi permis reînvierea rapidă și deplină a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
experiență în România, în calitate de cetățean român. Dacă aș fi trăit-o la Budapesta sau la Praga, nu mă îndoiesc că aș fi observat și acolo tot atâtea dificultăți și capcane: poate altele, dar nu neapărat mai ușor de depășit. Povestea postcomunismului nu e un film de mâna a doua cu happy-end obligatoriu; este, nu poate fi altceva decât o dramă. În explorarea teritoriilor necunoscute ale înfrângerii comunismului, românii au avut mai puțin noroc, sau poate mai multe iluzii. Au avut, tocmai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Romanian Studies, Iași, 2000. BĂLEANU Virgil George, Return to a normal history: Romania's November 1996 elections, Royal Military Academy Sandhust, Chamberley, 1997. BARBU Daniel, Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă, Nemira, București, 1999. BÂRSAN Victor (ed.), De la postcomunism la pretranziție, Pythagora, București, 1997. BECIU Camelia, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea contemporană, Dumitru M. Vintilă • Sate dispărute. Sate amenințate, Stelian Dumistrăcel • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea civilă, John Keane
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
miniștrii erau în general tineri (vârsta medie 44 de ani), mulți dintre ei se formaseră în străinătate și, mai ales, puțini erau politicieni de profesie. Aceste aspecte, împreună cu marile așteptări ale societății civile românești, au produs unele comentarii despre "sfârșitul postcomunismului românesc" (Gross și Tismăneanu 2005). Dacă alternanța din 1996 nu a produs rezultatele sperate și nu a dat loc momentului atât de așteptat, de ruptură cu regimul precedent, rezultatul alegerilor din 2004 părea, în schimb, să prezinte condițiile juste pentru
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
dintre societatea sovietică și cea prerevoluționară rusă. "Metodele populare" ale Kremlinului comunist sînt cîteodată regăsite în practicile de pe vremea lui Ivan cel Groaznic sau chiar înainte (cf. Keenan, 1986). Istoria trecută este mai puțin importantă decît cea recentă; faptul că "postcomunismul este o reacție la comunism, dar în același timp se naște din acesta" (Holmes, 1997: xi) este un truism adeseori trecut cu vederea. În timp ce un regim se poate prăbuși peste noapte, democratizarea este un proces care cere timp. Kenneth Jowitt
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
266) Oamenii socializați într-un regim marxist pot fi de acord cu referirea la elementele de "coșmar" din trecutul lor, iar ca reacție să sprijine o alternativă democratică. În concordanță cu ipoteza lui Churchill, Leslie Holmes (1997: 13) afirmă că "postcomunismul este mai bine înțeles ca o respingere a sistemului puterii comuniste decît ca o adoptare tranșantă a unui sistem alternativ". Instituții care nu mai există Deși majoritatea populației din Europa Centrală și de Est privește în mod negativ vechiul lor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Noul regim trebuie să fie capabil să îndeplinească funcțiile de bază ale statului: menținerea legii și ordinii, crearea instituțiilor esențiale ale economiei de piață, colectarea impozitelor și furnizarea serviciilor sociale. Stephen Holmes (1996: 50 ș.u.) afirmă: Problema generală a postcomunismului, care afectează pe oricare din enorma varietate de țări implicate, este criza guvernabilității... Eficiența statului, de fapt, nu depinde de problemele pe care le creează vecinilor sau de pumnul său de fier, ci dimpotrivă, de capacitatea sa de a obține
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Despre libertate la antici și la moderni Machiavelli, Măștile puterii Jean-William Lapierre, Viață fără Stat? Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice Susan Strange, State și piețe James M. Buchanan, Limitele libertății Friedrich A. Hayek, Constituția libertății În pregătire: Leslie Holmes, Postcomunismul Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Amalia Ursu Bun de tipar : 2003 • Apărut 2003 • Format 1/16 (61x86) INSTITUTULUI EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 •C.P. 161•cod 6600 •Tel. Difuzare: 0232/233800 • Fax: 0232/230197 •euroedit@hotmail.com • www. euroinst
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]