2,303 matches
-
președintele Băsescu și liderii Alianței, desfășurate pe parcursul nopții de 6 spre 7 iulie și în dimineața următoare, Călin Popescu-Tăriceanu și-a anunțat intenția de a demisiona pentru a se putea organiza alegeri parlamentare anticipate. Evenimentul, o premieră absolută în istoria postcomunistă a României, a ținut prima pagină a ziarelor de a doua zi. El a fost prezentat cu nuanțele specifice fiecărui cotidian, dar, în general, ziariștii au marșat pe ideea că președintele Băsescu a avut rolul decisiv în demisia cabinetului. Spre
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un executiv minoritar în formă, compus din reprezentanții PNL și UDMR, dar susținut de majoritatea parlamentară informală a oponenților politici ai lui Traian Băsescu și, implicit ai PD plus PLD, revenindu-se astfel la formula guvernamentală care a dominat perioada postcomunistă: cea a coalițiilor de guvernare mascate. De la fuziune la fisiune Până la momentul asumării guvernării de către Alianță, în decembrie 2004, fuziunea celor două partide își avea susținătorii declarați în rândurile liberalilor, în general aceiași care inițiaseră proiectului alianței politice dintre PNL
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și Cultelor; Mircea Cinteză, ministrul Sănătății; Cristian David, ministru delegat; Bogdan Olteanu, ministru pentru Relația cu Parlamentul. Așadar, chiar și părăsit de liderul său charismatic, PNL intra în anul 2005 cu cel mai pozitiv bilanț politic din toată cariera sa postcomunistă. Pe această bază, liberalii sperau, de altfel firesc, în sporirea rolului și forței lor pe scena politică românească. Istoria avea însă să le joace o festă. Prima acțiune politică majoră a liberalilor din 2005 a fost organizarea congresului partidului, proiectat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cabinet. Din această perspectivă, chiar și în paranteză spus, trebuie precizat că în sistemul politic românesc poziția Guvernului este mult mai puternică decât cea conferită de normele constituționale. Două argumente puternice pot fi invocate. Pe de-o parte, toate cabinetele postcomuniste, inclusiv cele de după revizuirea constituțională din 2003, au abuzat de posibilitatea constituțională de a emite ordonanțe și ordonanțe de urgență, tinzând astfel să devină o veritabilă putere legislativă. Pe de altă parte, deși logica funcționării sistemului este cea a controlului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
finală de acordare a votului de încredere pentru guvernul propus de premierul desemnat; invers spus, nici președintele, nici Parlamentul nu numește, separat, Guvernul, ci o fac numai împreună. Așadar, norma constituțională este una consensuală. Problema este că viața politică românească postcomunistă a debutat și s-a dezvoltat ca una profund conflictuală. Dovadă, iată, chiar istoria "Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD". Faptul că, pe de altă parte, Traian Băsescu considera actul constituțional al suspendării președintelui republicii drept o lovitură de stat nu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
că, pe de altă parte, Traian Băsescu considera actul constituțional al suspendării președintelui republicii drept o lovitură de stat nu face decât să întărească caracterul conflictual al politicii românești. Probabil că dacă ar trebui să definim sistemul politic din România postcomunistă printr-o singură caracteristică, atunci aceasta ar fi o formă fără fond. Într-adevăr, raportându-ne la modelele democrației teoretizate de Arend Lijphart, arhitectura instituțională politică a României se așează în limitele unei democrații consensualiste. La o rapidă trecere în
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
alegeri erau așteptați să participe 18464274 cetățeni cu drept de vot, însă numai 7238871 dintre aceștia și-au exprimat opțiunile electorale, respectiv 39,20%, astfel că prezența la urne s-a situat la cel mai scăzut nivel din întreaga istorie postcomunistă a alegerilor parlamentare. Probabil și pentru că, spre deosebire de scrutinele trecute, votul s-a putut exercita numai în secția de votare arondată domiciliului. Pe de altă parte, chiar dacă acuzele de fraudă electorală n-au mai avut notorietatea din urmă cu patru ani
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PD-L, a câștigat prin vot majoritar cu un mandat în plus peste cele la care avea dreptul ca urmare a aplicării principiului proporționalității. Una peste alta, "votul uninominal" a generat cele mai controversate rezultate electorale din istoria alegerilor parlamentare postcomuniste. Defectele ei, scoase la iveală de votul din 30 noiembrie și criticate post-factum de către politiceni, au confirmat că așa numita lege a votului uninominal a reprezentat o capcană atât pentru electorat, cât și pentru politicieni. Mortul de la groapă nu se
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
argumente pot fi conturate în acest sens. Vom începe însă cu un pseudo-argument. Probabil că cel mai evident, cel mai palpabil efect al acțiunii politice a Alianței l-a reprezentat acutizarea caracterului conflictual al politicii românești. Viața politică din România postcomunistă a avut mereu un caracter conflictual, și asta în ciuda faptului că datele constitutive ale sistemului politic ar indica un comportament politic consensual, însă este dincolo de orice îndoială că prestația Alianței a cimentat convingerea că politica înseamnă conflict. Și cine ar
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
5 ani, decisă prin revizuirea constituțională din 2003. Iată însă că regula majorității unificate a fost schimbată înainte de acest moment. E drept, în condițiile rezultatelor electorale din 2004 pe care le știm, și ele inedite în istoria politică a României postcomuniste. Chestiunea majorității ne permite să aducem în discuție și des întâlnita teză a semi-prezidențialismului sistemului politic românesc. Mai întâi să spunem că, în conformitate cu tipologia Sartori 393, executivul de tip dual, precum cel din România, este o caracteristică a sistemului politic
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
UDMR, în postura de partid dominant, în timp ce Convenția rata intrarea în Parlament 399. În 2004, după cei patru ani ai guvernării Năstase, asociat din nou cu PUR, PSD a repetat performanța electorală parlamentară din 2000 o premieră absolută în România postcomunistă -, dar nu și pe cea prezidențială o a doua premieră absolută. În imposibilitatea constituțională de a mai beneficia de locomotiva electorală reprezentată de Ion Iliescu, PSD, prin Adrian Năstase, pierdea cursa prezidențială în fața candidatului Alianței, e drept, la o diferență
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Anexa nr. 5. Pentru diferite moduri de calcul al indicelui N, după formula N=1/Σpi2, vezi, Al. Radu, Ce fel de sistem partidist, în "Sfera politicii", nr. 116, anul XIII, 2005 și Cristian Preda, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004, Ed. Nemira, București, 2005. 28 G. Voicu, op. cit., p. 224. 29 Idem, p. 231. 30 Cf. Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societății românești, București, Ed. Paideia, 1999, p. 98 și urm. * Subcapitolul de față este o preluare revizuită și
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Sursa: Raluca Alexandrescu, Cronologia vieții politice din România 1 ianuarie 31 martie, în "Studia politica", vol. V, nr. 2, 2005, University of Bucharest, Institute for Political Research, Ed. Nemira, 2005, pp. 501 și 502. 114 Cristian Preda, Al nouălea primar postcomunist al Bucureștiului, în "Studia politica", vol. V, nr. 2, 2005, University of Bucharest, Institute for Political Research, Ed. Nemira, 2005, p. 503. 115 Gândul, 8 iulie 2005. 116 Fragment din interviul realizat de Liliana Ruse, Adevărul, 6 ianuarie 2005. 117
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
op. cit., p. 41. 244 P. Martin, op. cit., p. 54. 245 P. Martin, op. cit., p. 140. 246 Vezi Giovanni Sartori, Ingineria constituțională comparată, București, Ed. Mediterana 2000, 2002. 247 Pentru detalii, vezi, spre exemplu, C. Preda, Partide și alegeri în perioada postcomunistă: 1989-2004, București, Ed. Nemira, 2005. 248 Pe larg, vezi, spre exemplu, Al. Radu, Trei argumente în favoarea reprezentării proporționale în România, Analele UCDC, seria Facultatea de Științe Politice, nr.1, 2003. 249 Trebuie precizat că proiectul APD, condusă de profesorul Cristian
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
proprietății / 232 3. Istoricul evoluției proprietății funciare în mediul rural românesc până în 1989 / 234 3.1. Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș / 235 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății / 238 4.Transformări în agricultura României în perioada postcomunistă / 240 4.1. Agricultura de subzistență / 245 4.2. Antreprenoriat în agricultură / 249 4.3. Arenda / 252 5. Aspecte empirice legate de proprietatea funciară și tipurile de activitate economică în ruralul românesc / 255 5.1 Activități economice și surse de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
determinanții importanți sau în unele momente, cel mai important ai schimbării sociale. Începând cu epoca feudală și cu relațiile de subordonare de tip feudal impuse de regatul ungar și sfârșind cu colectivizarea și cu transformările în structura proprietății din perioada postcomunistă, viața celor două sate analizate și de altfel viața întregului rural nu poate fi desprinsă de factorul politic. Tabel 2.2 Aspecte relevante pentru schimbarea socială în ruralul românesc actual Tipuri de schimbare Aspecte relevante pentru rural Schimbarea politică * Schimbarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cuplul tensiune-adaptare ca un mecanism esențial al schimbării sociale (Levi-Strauss, 1978, Ionescu, 1998). Alte mecanisme ale schimbării sociale sunt considerate a fi difuziunea culturală (a inovațiilor, a modelelor culturale și de comportament), planificarea și instituționalizarea schimbării (comunismul, ca și reforma postcomunistă au reprezentat schimbări sociale de anvergură, planificate și instituționalizate), precum și mișcările sociale (de genul protestelor, grevelor, mitingurilor, revoltelor, revoluțiilor): schimbările sociale majore din ultimii ani nu ar fi fost posibile fără mișcarea socială de anvergură din 1989 (violența acesteia i-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Abordarea pleacă de la premisa că există o cale unică de trecere de la comunism la democrație și capitalism (Pavlinek, 2003) Există o serie de abordări alternative ale tranziției, ce întregesc cunoașterea acestui proces. Spre deosebire de abordarea clasică, acestea accentuează ideea că transformările postcomuniste au rezultate multiple și foarte variate. Astfel, David Stark consideră că fiecare țară trece printr-o pluralitate a tranzițiilor, acestea având loc în diverse domenii economie, politică, social, cultural -, că aceste tranziții se desfășoară după multiple strategii, iar timpul în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de clasă sunt similare cu schimbările apărute în alte țări europene, în perioada tranziției (Ziólkowski, 1998). Un alt aspect de discutat aici este acela al societății civile și rolului ei în realizarea trecerii spre postcomunism. Este cunoscut faptul că societățile postcomuniste au o societate civilă slab conturată fapt evidențiat pe deplin de cercetări extensive, realizate pe toate țările Europei. Acest lucru se datorează în principal unui cumul de trei factori: neîncrederea în organizațiile comuniste, care continuă să submineze încrederea în orice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
toate țările Europei. Acest lucru se datorează în principal unui cumul de trei factori: neîncrederea în organizațiile comuniste, care continuă să submineze încrederea în orice fel de organizații și în ideea de apartenență și de voluntariat în sine în perioada postcomunistă; persistența rețelelor informale (de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență a oamenilor este parțial satisfăcută; dezamăgirii și deziluzionării produse de transformările tranziției; și nu în ultimul rând, precarității resurselor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
perioada de referință luată în considerare fiind cea dinainte și după 1989. De asemenea voi încerca și o analiză a schimbările survenite după 1989 în ce privește percepția populației în legătură cu tranziția, reforma și schimbarea socială în general. 5.1. Schimbări demografice România postcomunistă este martora și, în același timp, victima unui declin demografic substanțial, pe care Ilie Bădescu îl numește fenomenul convulsiei demografice (Bădescu, 2005). Deși ruralul este mai puțin expus la acest fenomen, și în acest segment se înregistrează schimbări semnificative. Urmărind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religioase, regionale, sau naționale, precum și în grade diferite de solidaritate, coeziune, comportament prosocial (dar acestea vor fi detaliate și în capitolul legat de comunitate). Capitolul 6 PROPRIETATE FUNCIARĂ ȘI TIPURI DE ACTIVITATE ECONOMICĂ ÎN COMUNITATEA RURALĂ 1. ASPECTE PRELIMINARE Provocarea postcomunistă a însemnat peste tot, în toate țările ce au urmat calea tranziției, realizarea a două schimbări sociale simultane: transformarea regimului de proprietate si extinderea drepturilor cetățenești. Începând cu 1989, România și-a asumat și ea responsabilitatea celor două schimbări. Referatul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cele ce urmează, Legea 18 și efectele ei asupra proprietății agricole în România, și pentru faptul că, analizând efectele acestei legi, devine evident ce impact profund are proprietatea funciară asupra vieții sociale. 4. TRANSFORMĂRI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA POSTCOMUNISTĂ În 1989, România avea așadar cea mai mare parte a terenului agricol în CAP-uri și IAS-uri (aproximativ 91%), un procent mai ridicat întâlnindu-se doar în Cehoslovacia unde 98% din terenul agricol se afla în proprietate de stat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fi însă superficial să considerăm că doar Legea Fondului Funciar este singura responsabilă pentru agricultura de subzistență în România. Ea este doar o componentă a complicatului angrenaj social-economic ce a făcut ca această realitate să fie de neevitat pentru România postcomunistă. Bogdan Voicu (2003: 54) sintetizează într-un tabel principalele cauze ale agriculturii de subzistență. Sistematizând în alt mod determinanții agriculturii de subzistență (Heidhues, Bruntrup, 2003:8), pe trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nemira. Marian, S., Fl. 1995. Nașterea la români. București: Editura Grai și Suflet Cultura națională. Marinescu, Valentina. 2002. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]