1,547 matches
-
în sistemul decizional politic și instituțional. Astfel, s-a produs, odată cu instituirea formală a dialogului, deschiderea politicii către întreaga societate și nu doar către grupurile de interese dominante, sindicate și patronate, cu care statul a avut încă de la începutul democrației postdecembriste diverse forme de negociere și dialog social. România a trecut de la un parlament "manipulat" de către conducerea unui singur partid, în regimul comunist, la un parlament "controlat", "punctul slab al democrației românești"3, de către un executiv puternic, prin intermediul partidelor. Potrivit arhitecturii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
approach was to present the principal elements analysed by the specialists under this subject Keywords: elections, political parties, alliances, electoral campaign. Introducere Anul 2014 a reprezentat pentru istoria contemporană a României momentul alegerii celui de-al patrulea președinte din perioada postdecembrista, moment ce s-a desfășurat pe fondul mai multor tensiuni politice interne și internaționale. În plan intern, situația politică a fost complexă. În perioada anilor 2004-2014, la nivelul eșicherului politic intern, principalele partide politice (Partidul Social Democrat, Partidul Democrat/ Partidul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
eșicherului politic intern, principalele partide politice (Partidul Social Democrat, Partidul Democrat/ Partidul Democrat Liberal și Partidul Național Liberal) s-au aflat în alianță, în diferite perioade 1. Acest proces este deosebit de important deoarece a reprezentat o evoluție în raport cu prima decadă postdecembrista (1990-2000), atunci când, la nivelul mesajelor electorale există o ruptură evidență între Frontul Salvării Naționale (FSN) și urmașii săi politici (Partidul Democrat și Partidul Social Democrat) cu partidele istorice (Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc). Perioadă anilor '90 și guvernările
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
2004 cu PD, pentru a lupta împotriva "partidului stat" identificat în PSD și reprezentanții politici ai acestuia, Ion Iliescu și Adrian Nastase. Astfel a luat naștere Alianță DA. În anul 2011, PNL a acceptat ,pentru prima dată în istoria sa postdecembrista, să se alieze cu așa numita parte conservatoare a FSN aflată timp de decenii sub controlul lui Ion Iliescu, respectiv, PSD pentru a lupta împotriva unui alt "partid stat" identificat, la momentul respectiv, în PD-L și a liderului acestuia
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
din anul 2014, putem considera că reprezintă catalizatorul prin care forțele politice de dreapta au ajuns la o platformă comună ce a permis începerea procesului de unificare. Din punct de vedere istoric și politic, este pentru prima dată în perioada postdecembrista în care în cadrul sistemului democratic din țara noastră se realizează un pol de dreapta capabil, atât prin resursele umane, materiale dar și ideologice să se poziționeze pe poziții de cvasi-egalitate cu PSD. Totodată, PNL a reușit o altă noutate în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica elementele comune ale campaniilor dezbaterilor televizate în perioada postdecembrista. A opta contribuție aparține cercetătoarei ce provine de dincolo de Prut, doamna Aurelia Peru Bălan. Articolul său, intitulat: "Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România" ne prezintă comportamentul electoratului cu drept de vot din Republică Moldova și evoluția numărului celor care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Art 135 (1) și Art. 47 (1)), sunt identificate surse ale conflictelor instituționale. O altă temă interesantă și prea puțin discutată în spațiul public este aceea a asigurării bunăstării generale. Prin intermediul argumentelor de tip teoretic, autorul explică de ce, în perioada postdecembrista, guvernele nu au fost generatoare de bunăstare: "Aceste grupuri capturează instrumentele puterii politice pentru a se îmbogăți în moduri care sunt inaccesibile cetățenilor obișnuiți. Iar magnitudinea activităților lor este dată de ușurință cu care procesul politic democratic poate fi utilizat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
that seems to strengthen the hypothesis of reinventing civic conscience, concerned with challenging political abuse. Keywords: Presidential elections, diaspora, protests, civic conscience, Klaus Iohannis. Introducere Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 pot fi considerate printre cele mai spectaculoase din istoria electorală postdecembrista. Nu atât din perspectiva rezultatului final neașteptat, cât a episoadelor de revoltă și a protestelor spontane dintre cele două tururi, cauzate de organizarea dezastruoasă a procesului electoral din diaspora. Acestea au avut un efect electoral profund, generând mobilizare și schimbarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pas pentru intrarea în turul al doilea cu un candidat comun. Practic, prin intermediul fuziunii celor două partide, a avut loc unificarea celei mai importante părți a dreptei. Despre acest proiect s-a vorbit și au existat intenții în toată perioada postdecembrista, Traian Băsescu fiind extrem de interesat în primul mandat, în timpul Alianței D.A. pentru a-și crea un partid prezidențial. Fuziunea a obligat PNL să părăsească ALDE și să adere la PPE, cel mai puternic, dar și cel mai eterogen grup politic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
martie 2015 a fost lansat și partidul cu același nume. 6 http://www.ziare.com/băsescu/prese dinte/basescu-l-as-vota-pe-iohannis-raul-cel-mai-mic-1314936; http://www.gandul.info/sfatul-monicai-macovei-pentru-klaus-iohannis-ca-sa-castige-alegerile-13519618.html (accesate 27.06.2015) 7 USL, cea mai puternică alianță politică și coaliție de guvernare postdecembrista, a luat naștere în 5 februarie 2011, ca un proiect anti-Băsescu și anti-PD-L și s-a destrămat de facto în 25 februarie 2014, cănd președinte Crin Antonescu a anunțat decizia politică de retragere a miniștrilor PNL de la guvernare. 8 Situația
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
discută (cu prietenii), se negociază (cu partenerii), se polemizează cu adversarii; dar nu se întrebuințează coerciția pentru a învinge. Acolo unde cultura democratică este înrădăcinată de mult timp, transgresările acestui tabuu au devenit extrem de modeste"11. Dezbateri prezidențiale în România postdecembrista Dezbaterile prezidențiale din țara noastră sunt legate de alegerile organizate după revoluția din decembrie 1989, revoluție care a dus la răsturnarea regimului comunist. Primele alegeri democratice au avut loc în mai 1990 și tot atunci am avut și prima dezbatere
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
elites and the electoral systems. On these topics, she hâș published some articles on peer review journal, such aș: "Is Globalization a Zero- Sum Game?" în vol. Globalization and intercultural dialogue: multidisciplinary perspectives, ed. Iulian Boldea (2015); "Implicațiile legislației electorale postdecembriste în consolidarea democrației constituționale românești" în "Constituția și societatea contemporană," Mihai Apostolache (coord., 2014); "What We Have to Learn from History. Multicultural Coexistence în the European Union of 2014" în "Geopolitical and Geostrategic Evolutions în the Black Șea Region. Lesson
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
stimulate de degringolada politică, de împrejurarea că procesul comunismului nu a avut loc, vechile mentalități și exponenții lor ascunzîndu-se sub pulpana garniturii a doua de nomenclaturiști parveniți la cîrma țării. Astfel criticii adresate infamului regim și formelor sale de succesiune postdecembristă i s-a blocat drumul sub pretextul că ea ar reprezenta nu altceva decît un nou... stalinism: Foștii șefi comuniști au acceptat cu greu să li se spună verde-n față că ne-au condus la dezastru. Ideologul Dumitru Popescu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
Tot pentru a lega mai mult cartea de autor, VVM a adăugat în finalul versiunii revizuite pe care mi-a trimis-o în 1994, cu o lună și jumătate înainte de a muri, o tăietură dintr-un ziar sau o revistă postdecembristă, unde este caracterizată Zodia Fecioarei. Versiunile din 1933 și 1942 ale romanului, declarate de autor, nu pot fi atestate în nici un fel. Rămân deocamdată simple presupuneri sau apariții ipotetice. Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până la 1989, apărut la
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
Lupul și catedrala lui I. D. Sârbu îi pare scris de un autor ,inteligent, ironic, incisiv, caustic, atent la limbă, dar prolix, prea multe divagații - lectură oricum obositoare." în schimb, în Patapievici (Zborul) îl vede pe copilul minune al exploziei postdecembriste! Am greși însă luând în considerare Jurnalul ca pe unul de lecturi. în pagină, fiecare zi își are șartul ei, la București, la Paris, la Râmnicu-Vâlcea, cu ciocniri, satisfacții, întâlniri: ,De la Roman pășesc o vreme pe urmele Mariei Banuș - în
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
de greu ne-ar fi fără momentele vesele cu parlamentari...; din știri și reportaje tv, aflăm că multe săli de clasă au fost transformate, și în această toamnă, în câmpuri de bătălii crâncene, în timp ce autoritățile, cu profesionalism, jucau oina, model postdecembrist, aruncându-și pisici moarte; directoarea Școlii Centrale din București, doamna Svetlana Bodnăraș, declară cu indolență unui reporter tv că l-a sunat pe polițistul care tocmai ieșise din proximitate pentru a-i spune că în școală se afla un infractor
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
îl avusese Rebreanu), din pura pasiune a lecturii dezinteresate și a interpretării aplicate, ca exercițiu hermeneutic, fără o dorință imediată de a scrie și de a publica neapărat ceva despre el. Numai instabilitățile lui Arghezi se potriveau cu instabilitățile perioadei postdecembriste. Îmi găsesc zeci de notițe risipite prin sertare și în bibliotecă, între copertele altor cărți. În timp ce eram obosit (în mod plăcut) de un roman al lui Nicolae Breban, mă refăceam citind ceva de Arghezi. Lucrând la o carte despre literatura
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
prea mulți autorii a căror operă să fie, cu adevărat, o revelație postumă. La noi e greu să găsești alte nume din această categorie, la fel de importante, alături de Petre Pandrea, I. D. Sîrbu, N. Steinhardt și Alexandru Dragomir, dacă vorbim de perioada postdecembristă. În anii ´60, marea revelație a unei opere postume o produsese V. Voiculescu. Cine, în afară de cunoscătorii apropiați, ar fi crezut că opera lui Mircea Vulcănescu (1904-1952) are amploarea pe care a dovedit-o devotamentul restituirii sistematice și profesioniste, susținut un
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban și Augustin Buzura. Canonul deja solid constituit spre sfârșitul epocii comuniste, prin efortul unei critici estetice lucide și înțelepte, nu poate fi destructurat. El nu este, de fapt, canonul epocii comuniste (cum cred contestatarii postdecembriști, care vor să-l pună pe seama regimului politic), ci este canonul estetic al neomodernismului, în care nu se mai poate interveni pentru ajustări decât în foarte mică măsură. Repet: canonul neomodernist, cu Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Nicolae
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
că face revizuire de canon. Canonul clasic, canonul modernismului interbelic sau canonul neomodernismului postbelic au tendința să se instaureze în timp ca realități estetice obiective, stânci nedislocabile și neerodabile, înălțate într-o mare de incertitudini și de instabilități. Câțiva ani postdecembriști am asistat la contestarea radicală a întregii literaturi din perioada comunistă ? fenomen echivalabil, după părerea mea, cu negativismul proletcultist, îndreptat împotriva ?literaturii burgheze? a interbelicilor. Vina burgheză (inventată și acuzată ca un păcat fără mântuire) a fost substituită de noii
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
instanță, nu doar o schimbare a canonului, în sensul de a opera remanieri în interiorul lui, ci o negare radicală, o substituire integrală a lui cu alte valori sau chiar în sensul de reducere la zero. ?i contestatarii proletcultiști, și contestatarii postdecembriști considerau, cu o la fel de vinovată obtuzitate și cu o la fel de înverșunată politizare a atitudinii, că totul este compromis, putred, în epoca anterioară și nici o valoare nu a scăpat neiradiată și neinfestată ? prin urmare, nimic nu ar mai fi de recuperat
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
Ardeal prin anii '60 la București) și toți trei sfârșesc dramatic, sumbru. Ion Valea pare o excepție, dar numai în sensul că e românul tipic altfel decât primii doi, pentru că aparține altui timp. Ion Valea e românul tipic al perioadei postdecembriste. Dumitru Țepeneag a găsit o modalitate literară foarte bună (realismul ironic) de a-i pune în evidență calitățile, dar mai ales defectele românului mediocru ce vrea să cucerească Europa. De fapt, Ion Valea și grupul său de prieteni (Mihai, Ana
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
Europa, și el autorul unui roman dat spre lectură soției scriitorului, duce narațiunea în Kosovo și o politizează mai mult decât până atunci. Autorul schimbă ingenios accentele de la un volum la altul. În Hotel Europa e mai aproape de realitățile românești postdecembriste: preocuparea lui e trista comedie a fugii (sau a năvălirii) românilor în Europa. În jurul handicapatului Gică, zis Gigi Kent, se organizează o adevărată mafie. În Pont des Arts biruie jocul autoreferențialităților. Personajele știu cum au fost prezentate în romanul anterior
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
noastră. Ar fi deci mai înțelept să ne imaginăm, prudent, cum vor arăta - în sintezele din nu prea îndepărtatul an 2030 - valurile successive de "optzeciști", de "nouăzeciști", de "milenariști" și de alți "-iști" care s-au bulucit în arena literară postdecembristă. Vor arăta, probabil, ca un grup de tineri cam ciudați (pentru că, atunci, toți vor fi rămas tineri!), preocupați pînă la sațietate de sex și de deconstrucția limbajului, grav bolnavi de cam aceleași boli, în concluzie - trei-patru generații biologice, din care
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
mecanismelor de conducere a țării sub comuniști, cât și a metodelor prin care bolșevico-securiștii s-au menținut la putere. Las deoparte dezvăluirile privind numele de ofițeri de securitate care au continuat să joace roluri de prim-plan în viața politică postdecembristă - ei vor constitui deliciul oricărui cititor care, în fine, va avea revelația faptului de ce lucrurile merg atât de greu în România. Nu pot, în schimb, să nu citez concluzia lui Mircea Răceanu privind această sinistră instituție: ,... așa cum se cunoaște astăzi
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]