948 matches
-
privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic mare în timpul aceleiași domnii, în ea se consemnează că „s-a pus o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului Boziești, din ținutul Tecuciului”, cât și în documentul din 4 aprilie 1645, prin care dădea cealaltă jumătate lui Iorga vistiernic, cu toate că în act specifică ce dă, „un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul satelor noastre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase. Avem un exemplu de acest fel petrecut în anul 1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt zile cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba de un proces ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de prin partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea putând fi achiziționate prin schimb cu alte mărfuri. În satul Oncești au fost descoperite vestigii aparținând culturii Dridu (sec. IX) și tot aici se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1792-1795), rezidită în 1835 de postelnicul Gheorghe Țarălungă și reparată în mai multe rânduri. Școala de la Oncești, de sine stătătoare a fost înființată în anul 1890, până atunci funcționa în cadrul bisericii și în diferite locații din sat. Permanentele certuri care au existat între noii veniți și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mediocru, clădit din vălătuci, închiriat de comunitate. Asta până în 1889, când se înființează școala primară recunoscută de stat în același local fondat de preotul Iordache Huștiu și Gheorghe Dănilă, care cu ani înainte fondase și biserica, pe locul cumpărat de postelnicul Gheorghe Țarălungă și căpitanul Vasile Huștiu, „în Siliște”, jumătate pentru biserică și jumătate pentru școală. Rând pe rând, școala a funcționat în case particulare și anume: în casa preotului Iordache Huștiu, apoi în casa lui Dumitrache Huștiu. Acesta, dându-i
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1965- 1967), Gheorghe Antochi (1967-1968), Gheorghe Blănaru (1968-1973), Ion Hanganu (1967), Nicolaie Popa (1973-1978), Costică Popa (1973-1985) și Dumitru Antohi (1985-...). Cântăreți titulari: Mihai Obreja și Dumitru Galan. Biserica parohială „Adormirea Maicii Domnului” este construită din cărămidă la 1835, de postelnicul Gheorghe Țarălungă și căpitanul Ioniță Huștiu, ajutați de: Gheorghe Dănilă, Gheorghe Năstacu, Ilie Huștiu, Iordache Huștiu, C. Huștiu, Gavrilă Huștiu, Dumitrache Huștiu, C. Lehănceanu și C. Țarălungă. Această biserică a fost reparată la 1852, 1872; la 1875 s-a făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bârlad pe la începutul jumătății a doua a secolului trecut, Gr. Crețu reproduce în cartea citată („Tipografiile...") „lista prenumeranților bârlădeni în Istoria românilor, tradusă de I.Fătu și tipărită la Galați la 1853, în două volume: Vornicii A. Sturza, Iancu Greceanu; postelnicul G. Iamandi, aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noiembrie 2007 documentarul intitulat „Iașii - două milenii de atestare documentară.” Către susținerile celor de mai sus, dar mai ales ale lui Mihai Lozbă, merg și documentele la care ne v om r eferi în cele ce urmează. „Onorabilului Boier Mare Postelnic și Cavaler , Do mnului Gheorghie Asachi” i se adresau autoritățile Iașului la 20 ianuarie 1851, cu următoarea adresă purtând numărul 148: Dezvăluindu-se trebuința de o marcă pentru capitala Iași, care să servească pentru toate autoritățile orășen ești , ca unele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Balașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui, Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu, a fost multă vreme primar al Burdusacilor, iar unul dintre fiii acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
s-a datorat în special progromurilor pe care le îndurau evreii în Imperiul țarist. 55 Să ne amintim, de pildă, de demnitățile publice (ban, vornic, logofăt, spătar și pârcălab), dar și de cele de curte (paharnic, vistiernic, pitar, sluger și postelnic). 56 A fost un obstacol care explică, de exemplu, izolarea naturală a balticilor, feriți de primejdia asimilării. 57 Ne referim la oferirea unor condiții optime locuirii (nu numai soluri fertile, ci și păduri etc.). 58 Kievul se află la contactul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe dealul Ipoteștiului, de unde apucă drumul la Cucorăni, n-a fost săpat de oamenii de azi. El are o vechime mare. Acum două secole, lîngă acel iaz își avea casa și gospodăria postelnicul Gh. Arapu, răzeș la Ipotești. Acolo și-au avut gospodăriile urmașii soției sale, Balașa Arăpoaia, printre care și Neculai Albotă. Acum un secol trăia, tot acolo, Eliza Moritz, cu toată gospodăria, avînd iazul împrej muit cu gard și cuprins în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ianuarie 11, apare ca martor un Iurașco fiul lui Roșca 7, iar în 1662, iulie 20, un Iurașco fiul lui Ivașco Cirjău, cu frații și cu sororile sale, vinde satul Săsăști, de pe Bîrlad, aproape de Tîrgul Tecuci, lui Stamate, fost mare postelnic 8. Și fiindcă Matei Eminescu îl pretindea de strămoș pe Iurașco pîrcălab de Hotin, să ne oprim ceva mai mult la acest Iurașco. A fost vornic al Țării-de-Sus, în 15819, pîrcălab de Roman, în 158210 și pîrcălab de Hotin, între
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pocăință, la mănăstirea Săcul 75. În anul 1837, octombrie 20, și decembrie 15, după ieșirea din închisoare, Iorgu Iurașcu apare, în docu mente, ca vechil și supraveghetor al pădurilor de pe moșiile Corni și Budești (Guranda), fiind împuternicit de epitropia răposatului postelnic, Iancu Cananău. Și în luna mai 1838, Iorgu se afla în aceeași slujbă 76. Scrie Gheorghe Ungureanu că stolnicul Vasile Iurașcu, în anii 1839-1840, ar fi fost asesor la judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente de arhivă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia sunt boierii țării Moldovei zice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai scris boierului că nu se aștepta la asemenea amenințare. Și-a cerut demisia, dar nu i s-a aprobat. Un document din iunie 1844 îl arată pe socrul său, Vasile Iurașcu, la Corni, ca vechil al Epitropiei casei răposatul postelnic Iancu Cananou, iar arbitrul, din partea Epitropiei acelei case, era ginerele său, Mihalache Mavrodin 14. La 8 decembrie 1844, Gh. Eminovici cumpără o crîșmă, în tîrgul vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată martori am pus domnia mea: jupan İvașco mare vornic și jupan Miroslav mare logofăt și jupan Stan spătar și Mitrea vistier și Bratul comis și Harvat stolnic și Gonțea paharnic și Stoica mare postelnic. Și ispravnic Miroslav mare logofăt. Și eu, Dan, care am scris În cetatea de scaun București luna Mai 6 zile și cursul anilor de la Adam până acum, În anul 7085 ă 1577 >. - İo Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un ogor din Lupeiu din sat, de la Stan din Musa, pentru 70 aspri gata. İată și martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andrei mare logofăt și Dumitru...mare comis și Manta mare paharnic și jupan...mare postelnic. İspravnic Andrei mare logofăt. Și eu, Andrei, am sris, În luna... - İo Mihai voevod. Într-un alt document din octombrie 1593 este amintit Nicula fiul lui Lațco. Redau documentul mai jos: 1593(7101) Octombrie 25, București. - Din mila lui dumnezeu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la Gostești de la Dumitra, sora Marei pentru 8000 aspri gata. Și iarăși a cumpărat Nicula un laz din hotarul Rătezei, de la Răducanul din Ciceliaza, pentru 1.600 aspri gata. Și iarăși a cumpărat Nicula un Ațigan anume Radul, de la Naniul postelnic din Borăscul, pentru aspri 900 gata. Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, țara Românească, İar după aceea, ei au vîndut aceste părți de ocină și Ațiganul de a lor bună voie cu știrea tuturor megieșilor dimprejurul locului din sus și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
punem domnia mea: jupan Mitre mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și jupan Pangratie mare vistier și Pană mare comis și jupan Sârbul mare stolnic și jupan Dumitrache mare spătar și jupan Mante mare paharnic și jupan Cociu mare postelnic. Și „ispravnic” Andreiu mare logofăt. Am scris eu,Tudoru logofăt, În luna octombrie 25 zile În cetatea de scaun, București, de la Adam până acum cursul, În anul 7101ă 1593 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nu aibă, după porunca domniei mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1618 și 1627-1629) se vorbește de Lațco din Lupoaia, Oprea și Popa Radu din Peșteana. Un alt document din 1622 dat de către ,, Eu Radu Voievod domn a toată țara Ungrovlahiei(țara Românească), fiul prea bunului, răposatului Mihnea, judecă și Întărește stăpînirea postelnicului Necula din Glogova fiul și moștenitorul lui Lațco, să stăpînească netulburat ocinile din Baia și Costești precum și cele din Crainici. ” Cine Îl tulburase? ,, În zilele lui Șerban Voievod (domnitor al țării Românești Între 1602-1610 și 1611), Necula, el a căzut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]