2,403 matches
-
ani, lucrarea, considerată drept cel mai important tratat clasic de artă militară, a ajuns în Japonia și la jumătatea secolului al XVIII-lea a "cucerit'' Franța, apoi Rusia, Marea Britanie, Germania și SUA. Numele Sun Zi (Sun Tzu) este respectat de posteritate, însă puțini știu că adevăratul nume al autorului este Sun Wu. El s-a născut cu aproximație în 545 î.e.n, într-o familie de nobili. Sun Zi a trăit în timpul ultimei perioade a Epocii Primăverii și Toamnei (770-476
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în culoare roșie obținută din pigmenți naturali de oxid de fier, pe care-l extrăgeau din roci minerale. Capitolul XI LITERATURA CLASICĂ 1. Poeziile antice din China Cartea poemelor, prima antologie de poezie chineză Prima antologie de poezie cunoscută de posteritate sub titlul Cartea Poemelor a apărut, în China, în secolul al VII-lea î.e.n. Bogat în conținut, volumul cuprinde epopei, poezii satirice, balade, romanțe, cântece de război, cântece despre anotimpuri, cântece populare despre muncă și altele. Aceste creații nu aparțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
statului Chu. Intuițiile sale cu privire la cotropirea țării de către statul Qin se adeveresc. Neputând suporta gândul pieirii patriei sale dragi, Qu Yuan se aruncă în râul Miluo din provincia Hunan de astăzi. Primul poet din istoria Chinei, Qu Yuan, a lăsat posterității o moștenire nepieritoare. Originalitatea poeziei sale, inspirată din literatura orală, constă în introducerea tematicii naționaliste și a unei prozodii noi. Capodopera sa Venit-a vremea întristării este cea mai amplă piesă lirică romantică, pe teme politice, din istoria literaturii chineze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
istoriei, neștiind că între timp se perindaseră dinastiile Han, Wei, Perioada Celor Trei Regate și Jin. Izvorul Florilor de Piersic reprezintă dorința și năzuința oamenilor martori ai acelor ani tulburi, la o societate pașnică și armonioasă. Tao Yuanming a lăsat posterității doar 120 de poeme și mai mult de zece proze. Cu toate acestea, el deține un loc deosebit de important în istoria literaturii chineze. În perioada dinastiei Jin de Est domnea pe plan literar formalismul. Mulți literați goneau după cuvinte frumoase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
desfătându-se cu priveliști naturale și cu vin și scriind poeme după pofta inimii. Li Bai și-a petrecut mult timp din viață călătorind. Așa se explică mulțimea de poeme dedicate peisajelor minunate ale naturii, pe care le-a lăsat posterității. "Ah, ce greu e să apuci pe drumul ce duce spre Sichuan! E chiar mai greu decât să urci la cer" (Greu e drumul spre Sichuan). Nu vezi oare, stimate domn, că apa Fluviului Galben coboară din cer, se rostogolește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
e fluviu de argint/ Ce curge-n zbor apus?" (Privind perdeaua de apă de pe Lushan) și multe alte versuri în care sunt folosite des hiperbole și metafore, devenite celebre și larg răspândite de-a lungul veacurilor. Li Bai a lăsat posterității peste 900 de poeme și peste 60 de proze. Lirica lui, caracterizată printr-o imaginație miraculoasă și o impetuozitate magnifică, a influențat profund generațiile următoare. Poetul a fost numit "Zeul poeziei". Li Bai și Du Fu sunt, de altfel, vârfurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ravagii în zona capitalei Chang'an (astăzi, Xi'an). Împreună cu familia, poetul se refugiază la Chengdu unde, găzduit de un prieten, trăiește ca un pustnic timp de patru ani. A continuat să scrie poezii, dintre care cea mai prețuită de posteritate este Cântec despre cum vântul de toamnă a smuls acoperișul de paie al bietei mele cocioabe, în care pot fi descoperite năzuința nobilă și sufletul generos ale lui Du Fu. Iată finalul poemului: "O casă/ de-am putea zidi sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
urăște răul. În fața armei atotputernice a Regelui Maimuțelor toiagul magic, tot soiul de demoni și duhuri rele își pierd pe dată aroganța, fie dându-și duhul, fie lăsându-se capturate. Romanul Călătorie spre soare-apune a avut o imensă influență asupra posterității. De-a lungul secolelor, a rămas o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creatorii de opere literare pentru copii, dramatice și cinematografice. Este răspândit în mai multe țări prin traducerea în câteva zeci de limbi. O versiune românească a romanului Călătorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
când ultima dinastie feudală din istoria Chinei, dinastia Qing (manciuriană) se afla într-o etapă prosperă, a apărut un roman celebru care, asemenea unei elegii, prevestea inevitabilul declin al societății feudale. Acesta se intitulează Visul din pavilionul roșu, considerat de posteritate "un pisc al romanului clasic chinez". Cao Xueqin, autorul acestei capodopere, reușește să o desăvârșescă, pe de-o parte datorită geniului și erudiției sale, iar pe de altă parte faptului că a trăit personal întâmplările pe care le așterne pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
scoate nici un cuvânt. În arhivele istorice sunt puține însemnări despre Song Yu. Dar ca succesor direct al artei lui Qu Yuan, a avut o mare influență asupra literaturii chineze din perioadele următoare. Printre cele mai cunoscute poeme lăsate de el posterității, sunt Gao Tang Fu și Shen Nü Fu în care descrie frumusețea eternului feminin, dând dovadă de o bogată imaginație. Excepționalul arcaș Cu 2000 de ani în urmă, pe actualul teritoriu al Chinei existau mai multe state, fiecare având personalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acestei capodopere, autorul a făcut o serie de documentări la fața locului. După ce a adunat toate datele necesare, s-a întors acasă, unde a lucrat cu tenacitate timp de zece ani la opera sa. Ca literat, Zuo Si a lăsat posterității nu doar proza Despre cele trei capitale, ci și numeroase poezii și eseuri. În poezia "Cântarea istoriei", el a exprimat în cuvinte simple dragostea lui față de țară și popor, devenind un exemplu pentru poeții din perioadele care au urmat. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de la țară. La bătrânețe, Tao Yuanming a trăit în sărăcie. După un incendiu care i-a mistuit aproape întreaga agoniseală, a dus-o și mai greu. La vârsta de 63 de ani, a încetat din viață. Tao Yuanming a lăsat posterității numeroase poezii idilice inspirate din propria experiență, precum și un mare număr de eseuri valoroase. În cel intitulat Însemnări de la Izvorul Florilor de Piersic, el a descris o societate utopică în care dinastiile nu se schimbă, în care nu există frământări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că onorurile și avuția din lumea pământească sunt trecătoare, asemenea unui vis. Să asculți părerile mai multor părți Li Shimin, care a domnit sub numele de Taizong (627650 e.n.), a fost un împărat luminat din istoria Chinei. El a lăsat posterității o vorbă celebră, pe care obișnuia să o spună "Suveranul este corabia, iar poporul este apa. Apa poate ține corabia, dar o poate și răsturna." La cârmuirea împărăției, Li Shimin a fost ajutat foarte mult de prim-ministrul lui, Wei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
stat. În același timp, a promovat în posturi importante mulți oameni talentați. De ajutorul său au beneficiat multe personalități marcante, printre care omul politic și literatul Ouyang Xiu, scriitorul Zhou Dunyi și filosoful Zhang Zai. De asemenea, Fan a lăsat posterității multe creații literare de mare valoare. Merită a fi menționat faptul că el s-a pronunțat pentru instituirea unei legături mai strânse între literatură și viața socială, pentru o contribuție mai mare a beletristicii la dezvoltarea societății și a omului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
suferit o înfrângere catastrofală. Armata statului Qi, ferindu-se de o ofensivă puternică și atacând forțele inamice obosite, nu numai că a salvat statul Zhao, dar a și slăbit puterea statului Wei. Această tactică din istoria militară chineză a lăsat posterității o experiență remarcabilă. Odată, într-o discuție cu Sun Bin despre tactica militară, regele l-a întrebat: "Să presupunem că se întâlnesc două armate și amândouă au poziții solide. Dacă nici una nu îndrăznește să lanseze atacul, ce poți face?" Sun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îi fascinase chiar și pe cei care nu credeau în corectitudinea tezei lui, din cauza intenției sale inițiale de a găsi un procedeu prin care să forțeze destinele celor excluși din istoria oficială, introducându-le cu de-a sila în memoria posterității. Bolșevismul și nazismul au început chiar să elimine aceste surse ale propriilor lor ideologii, care-și câștigaseră deja oarecare recunoaștere în cercurile oficiale, academice sau de altă natură. Nu materialismul dialectic al lui Marx, ci conspirația celor 300 de familii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
profesie Mircea Dinescu. Tragedia lui Iliescu este că, oricât și-ar fi tăbăcit pielea, în afară de a domestici prezentul și a-l face suportabil pentru «normalitatea» pe care el și-o asigură, are mari probleme atât cu trecutul, cât și cu posteritatea sa. Cum îl va reține istoria: personalitatea diabolică sau providențială a României post-comuniste?; ” „Pe parcursul vieții sale a lăsat «urme». Cât a fost prim-secretar, o serie de români au reușit să fugă. Nu neapărat din cauza lui, personal. Ci a regimului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
devreme sau mai târziu tot vom fi răpuși de această fată de crai. Aceeași atitudine au avut-o și Mihail Sadoveanu în Baltagul, Lucian Blaga în Gorunul și Horia Lovinescu în Moartea unui artist, dar toți au reușit să transmită posterității un mesaj cât se poate de clar: Non omnis moriar! Nicușor Crăciun, clasa a VIII-a C Atitudinea ciobanului moldovean în fața morții Din cele mai vechi timpuri, românul a considerat moartea ca pe o trecere în altă lume, în alt
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
spate purta un fel de raniță. Părea destul de goală. Greu putea convinge pe cineva de prezența discretă a ultimei sale creații intitulată modest „Scurt poem epic dintr-un roman poetic.” La „zebra” din dreptul Anticariatului, poetul, grijuliu cu propria-i posteritate, se opri pentru a lăsa să treacă șirul lung de mașini care veneau dinspre cinematograf. Profită de răgaz și aruncă o privire ceasului din turn: trei și un sfert. Peste câteva minute va fi invitat la microfon de către președintele cenaclului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în M.A.E., ca ambasador în Republica Islamică Pakistan și Regatul Suediei a participat la acțiuni bilaterale și internaționale, la care România era parte, unde se consumau momente semnificative, demne de reținut și de menționat, pentru prezent și pentru posteritate. In capitala irakiană Bagdad, a răspuns de relațiile politice, culturale, de presă, de problemele consulare, punând accent, la încurajarea ambasadorului, răposatul Ion Georgescu, pe activitatea de informare politică. A îndeplinit, împreună cu însărcinatul cu afaceri a.i. Secretar I, răposatul G. Greceanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dens în idei abundă de asocieri, asemănări sau deosebiri, și de puneri în ecuație, care înșiruite cu ingeniozitate, cronologic și tematic, îi imprimă cel mai adesea un caracter interdisciplinar. Alchimie mirabilă, fără tăgadă, aparținând specialistului, vrednică de laudă și așteptarea posterității". Stan Velea, Papa Ioan Paul al II-lea în conștiința românilor, Steaua, nr. 1-2, 2005 PAVEL A. MOLDOVEANU Născut la 19 februarie 1931, în satul Ogrea, comuna Valea-Lungă Cricov, Județul Dâmbovița. Este căsătorit, are o fiică. Studii Școala Primară în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Creator de genii / De perfecțiune și urâțenie, / Cu mâna ta de aur, / Cu mâna ta de piatră, / Cu mâna ta de lut și ierburi / Mereu creezi / Mereu distrugi...“ Unii autori, neînțeleși de contemporani, se consolează cu gândul că scriu pentru posteritate. Abia generațiile viitoare - își închipuie ei - vor fi capabile să-i înțeleagă și să-i aprecieze. Pentru cine scrie Ionel Câmpeanu? Probabil pentru cititorii de acum o sută și ceva de ani. Din nefericire însă, ei au murit de mult
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lui obsesivă de perfecțiune se explică prin această continuă raportare la exigența celui mai competent critic din vremea lui. Dacă ar fi jucat fie și numai acest rol în viața poetului, Titu Maiorescu tot ar fi meritat recunoștința noastră, a posterității. Iată însă că Vasile Rusu, autorul unei cărți despre Eminescu, cu titlul Poetul suferinței (editură nemenționată, volum tipărit la Tipotrib Sibiu, 2001), este de părere că Titu Maiorescu l-a distrus pe Eminescu. Cum? L-a declarat nebun în mod
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului, "este aproape de a fi un om de stat, pentru că minte foarte bine"4. Detaliile despre posteritatea foarte sinuoasă a cărții, oricum o posteritate nesperată de autor, deși sînt atrăgătoare, ar putea fi fastidioase. Ele sînt foarte multe, dar alcătuiesc o partitură ce se cîntă pe două coarde esențiale și doar prin apăsare de deget apar nuanțele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului, "este aproape de a fi un om de stat, pentru că minte foarte bine"4. Detaliile despre posteritatea foarte sinuoasă a cărții, oricum o posteritate nesperată de autor, deși sînt atrăgătoare, ar putea fi fastidioase. Ele sînt foarte multe, dar alcătuiesc o partitură ce se cîntă pe două coarde esențiale și doar prin apăsare de deget apar nuanțele. Principele e, așadar, una dintre cele mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]