1,721 matches
-
est-elle pas née, au fond, des mines?", Acte ale colocviului "Formes de mobilisation dans les régions d'activités minières" (Béthune, 24-26 mai, 2000), Lille, IFRESI / Anthropologie du bassin minier. 85 Cf. G. Balandier, Sociologie des Brazzavilles noires, Paris, 1955, și postfața lui Jean Copans la ediția din 1985, Presses de la fondation nationale des sciences politiques. 86 G. Althabe et alii, Urbanisme..., op. cit.; G. Althabe et alii, Urbanisation et enjeux quotidiens, Anthropos, Paris, 1985 (reed. L'Harmattan, 1993). Trebuie să semnalăm de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astăzi în Jud. Suceava): 2 dec. 1935 București 22 dec. 1956. Primele iubiri (1956); Puiul de cerb (1956); Lupta cu inerția. Cuvânt înainte de Geo Bogza (1962); Primele iubiri (Plus inedite). Prefață de Paul Georgescu (1964); Albatrosul ucis. Ediție îngrijită și postfață de G. Tomozei (1966); Sunt spiritul adâncurilor. Ediție comentată de G. Tomozei (1966); Poezii. Antologie, postfață și bibliografie de Voicu Bugariu (1976). ILEANA MĂLĂNCIOIU Godeni (Argeș): 23 ian. 1940. Pasărea tăiată. Versuri (1967); Către Ieronim. Versuri (1970); Inima reginei. Versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cerb (1956); Lupta cu inerția. Cuvânt înainte de Geo Bogza (1962); Primele iubiri (Plus inedite). Prefață de Paul Georgescu (1964); Albatrosul ucis. Ediție îngrijită și postfață de G. Tomozei (1966); Sunt spiritul adâncurilor. Ediție comentată de G. Tomozei (1966); Poezii. Antologie, postfață și bibliografie de Voicu Bugariu (1976). ILEANA MĂLĂNCIOIU Godeni (Argeș): 23 ian. 1940. Pasărea tăiată. Versuri (1967); Către Ieronim. Versuri (1970); Inima reginei. Versuri (1971); Poezii (1973); Crini pentru domnișoara mireasă. Versuri (1973); Ardere de tot. Versuri (1976); Peste zona
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care s-a ridicat lirica sa. SCRIERI: Din poesiele lui..., Brașov, 1862; ed. 2, Sibiu, 1881; Poezii, Arad, 1920; Poezii și articole, îngr. și pref. D. Păcurariu, 1963; Reflexii, îngr. și pref. Livia Grămadă, Cluj-Napoca, 1977; Poezii, articole, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1988; Publicistică, îngr. și pref. Ion Buzași, Iași, 2003. Traduceri: [Joseph Greissing], Foi de suvenire din Zaizon, Brașov, 1844 (în colaborare cu George Barițiu); Chr. F. Salzman, Karl Han, Icoana creșterii rele cu mijloace de a o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
lui Alexandru Odobescu, Constanța, 2001; Amintirea care ne rămâne, București, 2002; Viața lui V. Voiculescu, București, 2003. Antologii: Glas al libertății, glas al unirii, pref. edit., București, 1988; Antologia poeziei religioase românești, pref. edit., București, 1992; Satul românesc în poezie, postfața edit., București, 1994; Cele mai frumoase colinde, București, 1996; Cafeneaua literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
personalitatea originală a autoarei lor. Șerban Cioculescu menționa în 1945 și o traducere realizată de G.-V., dar netipărită, din Le Roman de Tristan et Iseut, în versiunea dată de Joseph Bédier legendei bretone. SCRIERI: Cartea pierdută, îngr. D. Gherghinescu-Vania, postfețe Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, D. Gherghinescu-Vania, Mihai Gafița, București, 1971; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania , îngr. și pref. Simona Cioculescu, București, 1995. Traduceri: Alain-Fournier, Cărarea pierdută, pref. Petru Comarnescu, București, 1942; ed. pref. N.I. Popa, București, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
Ileana Mălăncioiu, Across the Forbidden Zone, București, 1985; Like Diamonds in Coal Asleep. Selections from 20th Century Romanian Poetry, București, 1985 (în colaborare cu Andrei Bantaș și Leon Levițchi); Umor englezesc, București, 1993; John Elsom, Mai este Shakespeare contemporanul nostru?, postfața trad., București, 1994; Maria Banuș, Demon între paranteze - Demon in the Brackets, ed. bilingvă, pref. Nicolae Manolescu, București - Londra - Boston, 1994; Geo Dumitrescu, Libertatea de a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
consacrate lui M. Sadoveanu, T. Arghezi, Ion Pillat, G. Călinescu, Marin Preda și, desigur, lui Duiliu Zamfirescu. Multora dintre aceștia (dar și altora, ca I. L. Caragiale, Gh. Brăescu, Mihai Beniuc, Grigore Ghica) A. le-a consacrat ediții însoțite de prefețe, postfețe, tabele cronologice, dosare critice, bibliografii, toate redactate sub semnul rigorii documentare și al subtilității argumentării. Ultima caracteristică e vizibilă mai ales în interviurile, tabletele și reportajele din Bat clopotele pentru Basarabia (1995), carte distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
și în 2001 în SUA). Preocuparea sa principală rămâne, în tot acest interval, configurarea unei „panorame” a literaturii contemporane. Ciclul Scriitori români de azi o confirmă. De la bun început, S. acceptă ideea „provizoratului” tabloului la care lucrează, cum spune în Postfața din 1978, la ediția a doua a primului tom. Îi este limpede că, luând în discuție fenomenul contemporan, „analiza critică rămâne deschisă”, iar corectarea, chiar contrazicerea ei nu sunt excluse. Cu alte cuvinte, din capul locului acceptă, în deplin spirit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
facile, instrumente adecvate probabil publicisticii angajate într-o bătălie de zi cu zi, dar niciodată recomandabile într-o construcție a unui tablou de epocă, unde preeminenți sunt factorii de adâncime, nu fenomenele de suprafață, lesne supuse luărilor în răspăr. În postfața volumului al treilea S. lămurește acest aspect, sub forma unei adevărate profesiuni de credință: „Am încercat, pe cât a fost cu putință, să cuprind integral opera unui scriitor și, întrucât opera a trecut prin mai multe cercuri ale istoriei, să surprind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
III, București, 2001; Genurile biograficului, București, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Proză literară, introd. edit., București, 1964 (în colaborare cu Flora Șuteu), Poezii, pref. edit., București, 1991; E. Lovinescu, Scrieri, I-IX, introd. edit., București, 1969-1982; Lucian Blaga, Ce aude unicornul, postfața edit., București, 1975; Mircea Eliade, Proză fantastică, I-V, postfața edit., București, 1991-1992; Tudor Vianu, Cunoașterea de sine, introd. edit., București, 1997; ed. București, 2000; G. Călinescu, Fals jurnal, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 105-115; Felea, Reflexii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Proză literară, introd. edit., București, 1964 (în colaborare cu Flora Șuteu), Poezii, pref. edit., București, 1991; E. Lovinescu, Scrieri, I-IX, introd. edit., București, 1969-1982; Lucian Blaga, Ce aude unicornul, postfața edit., București, 1975; Mircea Eliade, Proză fantastică, I-V, postfața edit., București, 1991-1992; Tudor Vianu, Cunoașterea de sine, introd. edit., București, 1997; ed. București, 2000; G. Călinescu, Fals jurnal, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 105-115; Felea, Reflexii, 135-137; Cesereanu, Ipostaze, 210-218; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
388 Mircea Eliade, op. cit., p. 156. 389 Ibidem, p. 156. 390 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 78. 391 Ibidem, p. 81. 392 Ibidem, p. 104. 393 Ibidem, p. 175. 394 Eugen Simion, "Postfață", la Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, pp. 210-211. 395 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 447. 396 Analizând mentalitatea arhaică și istoria literară, Eliade observă că imaginilor, arhetipurilor (adică ceea ce este anistoric, suprapersonal
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Meridiane, București, 1980 (traduceri de Oana Busuioceanu, note de Th. Enescu și Ieronim Stoichiță). În 1942 pleacă în Spania, în calitate de consilier cultural la Legația română de la Madrid, unde va rămâne până la moarte. Despre etapa madrilenă (1942-1961) a scriitorului, vezi și postfața lui Andrei Ionescu la A. Busuioceanu, Istoria literaturii române- compendiu, Jurnalul literar, București, 1998, ediție îngrijită de Nicolae Florescu. Foarte probabil, Wikander nu ar fi fost deloc încântat să știe că Busuioceanu, fost elev, asemenea lui Ringbom, al lui J.
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
despre regalitatea sacră, dar, din păcate, nu știu dacă această propunere va fi acceptată, căci propunerile sunt, evident, mai numeroase decât orele pe care le avem la dispoziție, chiar dacă eu însumi mă retrag! Cu toată simpatiaș,ț Geo Widengren Postfațătc "Postfață" Exploatarea hârtiilor rămase de la marii oameni este un gen care dă bine, dar ediția corespondenței dintre Mircea Eliade și Stig Wikander, realizată de tânăra cercetătoare Mihaela Timuș, ne invită la un exercițiu de o cu totul altă calitate. Această corespondență
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
fi putut găsi o unificare a centrelor de interes. Ediția critică de față păstrează, semnalate în corpusul cărții, inserțiile textelor importante, suprimarea subtitlurilor artificiale, variantele esențiale și modificările. Am notat prin artificii grafice variantele și inserțiile. Așa cum vom comenta în postfață, o mare parte a Memoriei colective, în special textele omise timp de cincizeci de ani, presupune cunoașterea tezelor formulate în articolul despre "Memoria colectivă la muzicieni", de unde decizia noastră de a-l publica drept prim capitol. După acest prim capitol
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
volum], unde Halbwachs scrisese mai întîi: "cu condiția să ne plasăm din punctul de vedere al unui grup și să ne replasăm într-un curent de gîndire colectivă", pentru ca apoi să corecteze fraza printr-un plural care (după cum arătăm în postfață) are o mare importanță: "din punctul de vedere al unuia sau mai multor grupuri și să ne replasăm într-unul sau mai multe curente de gîndire colectivă". Unele variante care nu au fost bifate se găsesc la note. În schimb
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin care editorii anteriori semnalau un text lipsă. Este un frumos text de patru pagini în care Halbwachs ajunge de la durata materială care este spațiul la cadrul social și invers. El face aici aluzie (temă pe care o reluăm în postfață) la o a treia școală savantă, societatea pictorilor, după societatea muzicienilor și cea a geometrilor. Capitolul 1 Memoria colectivă la muzicieni 1 Amintirea unui cuvînt se distinge de cea a unui sunet, natural sau muzical, prin faptul că primului îi
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
una politică, în care, contrazicîndu-l pe Bergson, instituia (în concluzie) un nou raționalism, o nouă sociologie, o nouă teorie a progresului care trebuia să fie, în concepția sa, psihologic și politic în același timp. Am prezentat detaliat aceste elemente în postfața la Cadre apărută în 1994. Ceea ce era adevărat în 1925 să se fi schimbat în opera postumă descoperită în 1945 și publicată între 1948 și 1968? Proble-ma esențială este, într-adevăr, cea a continuității sau a rupturii din Memoria colectivă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de obiecte inanimate". Această reflecție din aprilie 1927 este centrată pe însăși ideea de cadru al inteligenței și al memoriei. Accentul, care în cartea din 1925 (Cadrele) era pus pe interacțiunea reciprocă dintre cadrele memoriei și amintiri (pe care, în postfața la ediția din 1994 a Cadrelor, am apropiat-o de ideile de asimilare și adaptare ale lui Piaget), s-a deplasat acum spre ideea conflictelor între cadre și amintiri, ca ecou al titlului lui Bergson (Gîndirea și mișcarea). Acest imaginar
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din date și locuri, el anticipează critica istoriei evenimențiale atribuite lui Blondel în Memoria (capitolul 2) în opoziție cu istoria contemporană apropiată, prin durata lungă de trăire a memoriei colective. Reapariția politicii ca premisă a Memoriei colective Am arătat în postfața din 1994 la ediția Cadrelor sociale că opțiunea socialistă și laică, precum și politica au animat toată perioada tinereții lui Halbwachs și au influențat mult proiectul său de a scrie Cadrele sociale. Această carte se încheia printr-o reinventare a ideii
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Strada primăverii, București, 1956; Taina celor cincisprezece litere, Iași, 1960; Omul cu părul cărunt, Iași, 1961; Condamnat la moarte, Iași, 1971; Sub aripa timpului, Iași, 1988; La Crimeea, peste mare, Iași, 2002. Ediții: George Lesnea, Pe-un prag de fum, postfață Val Condurache, Iași 1983. Repere bibliografice: Leonard Gavriliu, „Omul cu părul cărunt”, O, 1961, 7; S. Marin, „Omul cu părul cărunt”, LCF, 1961, 13; Teodor Vârgolici, Poeți și prozatori, LCF, 1964, 15; Constantin Coroiu, Roman și autenticitate, CRC, 1971, 20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
în portretele unor colegi sau în evocările foștilor profesori. Jurnalul sfârșește prin a fi citit ca o ficțiune, sau, cum ar spune Eugen Simion, ca „ficțiunea nonficțiunii”. SCRIERI: F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, București, 1897; ed. îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1997; Cestiuni de estetică. De ce literatura română e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
de opere Păstorel Teodoreanu. Astfel de îngrijit ori de o pere sunt ca și caprele negre, căci o asemenea întreprindere presupune multă și profesionistă muncă, bani fiind puțini. Însă universitarii noștri mai noi vor invers, după câte văd. Citesc apoi postfața lui Gheorghe Hrimiuc la „Hronic ul măscă riciului Vălătuc”(Junimea, 1989) , care mi se pare cel mai bun lucru care s a scris până acum despre Păstorel. Și nici mă car nu știu cine este acest autor (poate mă vor ajuta cititori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vol. X, partea I, Creativitate, semanticitate, alteritate, Casa Editorială Demiug, Iași, 2009, pp. 127-129. Coșeriu, Eugeniu, Lingvistică textului. O introducere în hermeneutica sensului, ediție îngrijita de Jörn Albrecht, Versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013. Coseriu, Eugenio, "L'ordre des mots au Colloque de Gand. Bilan et perspectives", în rev. Travaux de linguistique, nr. 14/15, (L'ordre des mots), 1987, pp. 249-261. Coșeriu, Eugeniu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]