455 matches
-
linia propagandist-ideologică impusă vieții literare în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, A. continuă să apară an de an, cu Dinu Flămând și M. N. Rusu la „Cronica literară” și Constanța Buzea la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul cultural autohton. Colaboratorii sunt, în mare măsură, preluați dintre cei vechi. Numai că, în ciuda aerului nou care pătrunde și în cotloanele cele mai prăfuite ale acestei vechi reviste pentru și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o veritabilă enciclopedie dinamică, o lucrare complexă a domeniului culturii populare românești, mereu perfectibilă, înfăptuită de două generații de colaboratori maturizați în etape distincte: cea prerevoluționară și cea postrevoluționară. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
regăsite fantasmele. O antologie în limba franceză (Polemiques cordiales, 1991) selectează texte din Polemici cordiale și Viața ca o coridă (1987). Versiunea românească se cheamă Rugați-vă să nu vă crească aripi (1995), cu un capitol nou, Pagini răzlețe. P. postrevoluționar face, mai întâi în „România liberă”, apoi în „Cotidianul” și în alte ziare, o cronică morală a vieții politice, arătându-se din ce în ce mai dezgustat de politicianismul românesc și de ipochimenii lui. La început vituperează pe intelectualii „apolitici”, apoi înțelege zădărnicia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
poetic înainte de orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac parte din acest peisaj, dîndu-i, în același timp, sens și viață. Primul loc îl ocupă apa, care, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la orașele ce aparțineau de municipiile Constanța și Petroșani, care nu se mai aplică. S-a apreciat că Legea nr.2/1968, republicată în anul 1981, corespundea mai bine condițiilor politice, economice și sociale ale României, în această primă etapă postrevoluționară. Acestor prime reglementări postrevoluționare le-au urmat, mai întâi, cele cuprinse în Constituția din 1991 preluate și de Constituția republicată în anul 2003, care, în alin. (3) al art.3, prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de municipiile Constanța și Petroșani, care nu se mai aplică. S-a apreciat că Legea nr.2/1968, republicată în anul 1981, corespundea mai bine condițiilor politice, economice și sociale ale României, în această primă etapă postrevoluționară. Acestor prime reglementări postrevoluționare le-au urmat, mai întâi, cele cuprinse în Constituția din 1991 preluate și de Constituția republicată în anul 2003, care, în alin. (3) al art.3, prevede că "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
măsura este luată doar "până la elaborarea unei noi legi de organizare administrativă a teritoriului României". Pornind de la această teză, este de relevat că, în perioada care a urmat, toate guvernele și parlamentele au pus această problemă printre prioritățile înfăptuirii reformelor postrevoluționare. În perioada de început, preocuparea factorilor politici și a celor de decizie s-a axat mai mult pe pregătirea condițiilor, îndeosebi a celor de natură organizatorică și a celor care nu necesitau cheltuieli cărora bugetele de austeritate ale statului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apariție se explică și așa. E inevitabil, sugeram, să cauți și să găsești În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești un suflu Înnoitor și insurgent. Te somează la asta ambianța postrevoluționară a disciplinei și propria ta adeziune profesională. De aici, cum ziceam, nota autobiografică a textului. Această strategie culturală pare, poate, mai limpede acum. A-i conferi aparența unei adeziuni apriorice era singura rețetă rezonabilă de a livra un mesaj neortodox
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dominări asupra tinerilor, a unui control coercitiv aproape la fel de mult ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe unele documente anterior clasificate, cum ar fi schimbul de scrisori dintre Ceaușescu și Reagan. Afirmăm Însă că o relectură În prezent ar aduce unele clarificări. Pentru aceasta, intenționăm să facem o comparație Între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținînd informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decît pe luările de poziție și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
facem o comparație Între diplomația românească dinainte de 1989 și cea postrevoluționară, din punctul de vedere al atitudinii față de relațiile româno-americane. Dacă pentru ultimii ani ai epocii comuniste dispunem de acest document important, conținînd informații din interiorul ambelor tabere, pentru perioada postrevoluționară nu ne putem baza decît pe luările de poziție și documentele oficiale, Întrucît, după știința noastră, nici un element din sistemul de luare a deciziilor nu a făcut confesiuni credibile pe acest subiect. Vom Începe Însă, desigur, cu o punere În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sînt un indicator elocvent pentru stadiul relațiilor dintre două țări; În același timp, ele nu au nici o Însemnătate dacă nu se bazează pe munca „de bucătărie”, concretă, a celor din eșaloanele inferioare. Într-o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În acest domeniu” (p. 329). „Cunoașterea situației reale” Înseamnă, desigur, recurgerea exclusiv la surse oficiale. Una dintre obsesiile regimului Ceaușescu a fost dorința vizitatorilor străini de a se informa din surse independente, fapt subliniat În numeroase rînduri. Din păcate, evoluțiile postrevoluționare nu atestă o schimbare radicală a modului În care este percepută la București chestiunea drepturilor omului. Pașii au fost lenți În ceea ce privește atît drepturile minorităților etnice, cît și libertatea religioasă (În continuare, unele culte nu sînt recunoscute, incidentul diplomatic din 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1999-2000, preferința pentru partidele postcomuniste (moștenitoare ale PCR, În terminologia autoarei: PDSR, PRM, PSM) sau doar pentru PDSR se explică, Între altele, dincolo de Încrederea În Ion Iliescu, prin neîncrederea În instituțiile democratice și nostalgia după comunism. Pentru perioada imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori. Ar rămâne neexplicate nenumărate elemente dacă am considera că discontinuitatea instituțională
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
FAPTĂ TRANSILVĂNEANĂ, publicație apărută la Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica Marian, cu proză - C. Zărnescu și Cornel Udrea, iar cu eseistică - Adrian Marino, Constantin Cubleșan și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
fapte bune, sociale, fie prin utilizarea condamnatului în scopul aparatelor politice ale statului, așa cum s-a întâmplat cu Napoleon, atunci când și-a pus în funcția de ministru de interne cel mai versat borfaș al vremii, specializat în închisorile din Franța postrevoluționară. Coabitarea politicienilor cu criminalii nu este ceva nou în istoria modernă a lumii. Dacă ne gândim la două războaie civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Revenind la România, unde tipurile predominante de blocuri Înalte sunt cele construite Între 1960 și 1990, de mare uniformitate tipologică atât ca structură a imobilului, cât și ca tipuri de apartamente, putem să ne Întrebăm despre viitorul blocurilor Înalte. Evoluția postrevoluționară a pieței imobiliare ne arată că, În primii ani, preferințele noii pături Înstărite s-au orientat către așa-numitele „cartiere de vile”, construite și mai departe de oraș decât marile ansambluri și izolate de ceea ce ar Însemna o viață urbană
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
scriitori, mai puțin conformiști, și a avut câteva ieșiri antisemite mascate, nu? Păi, după 1990, i-a scăpat ceva sau cineva?! Dorin Popa: Cristian Tudor Popescu afirmă chiar că Securitatea a devenit un agent electoral și că "în 16 ani postrevoluționari, nimeni, niciodată, n-a scăzut în ochii publicului larg din cauza atingerii cu Securitatea. Iar acum, așa ceva e aproape imposibil: după atâta timp scurs, contează mai mult ce-ai făcut după '89. Conjuncturile politice actuale sunt mai importante decât trecutul: Mona
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
toate jocurile când, de fapt, e folosit cât e util și apoi se renunță la el. Noroc de versatilitatea sa, că își găsește urgent altă cauză pentru ori împotriva căreia să combată. Însă, probabil, cea mai mare vinovăție a sa postrevoluționară a fost începutul tabloidizării presei noastre, perioada aceea când, împreună cu "Evenimentul Zilei", făcea găinile să nască pui vii și viola babele. Cred că ajunge, am senzația că stricăm gloanțele degeaba, e un caz clasat deja, se îndreaptă spre pensie... Păcat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lâncezit frustrați la periferia politică. Generația mai veche de politicieni era surdă la apelurile lor: pentru mulți conservatori de centru și de dreapta, intervenția statului În economie era Încă odioasă, În vreme ce stânga socialistă considera, În general, că numai o societate postrevoluționară poate să-și planifice rațional activitatea economică. Până atunci, capitalismul era condamnat să sufere și, eventual, să se prăbușească sub povara propriilor contradicții. Ideea că o economie capitalistă poate fi „planificată” le părea ambelor tabere absurdă. Frustrați, campionii planificării economice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nou meșteșug universitar, „studiile țărănești”. Revoluțiile din China și Cuba mai ales au fost Învestite cu toate calitățile și realizările care lipseau Europei. În Italia, scriitoarea marxistă Maria Antonietta Macciocchi exalta contrastul dintre starea mizerabilă a Europei contemporane și utopia postrevoluționară din China maoistă, pe atunci la apogeul revoluției culturale: „În China nu sunt semne de alienare, boli nervoase sau scindare interioară, cum vedem În societatea de consum. Lumea chinezilor este compactă, integrată și perfect sănătoasă”. Revoltele țărănești din afara Europei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
voia să mai fie vreodată solvabilă. Ca și În Franța, procesul a fost inițiat de un guvern socialist, care a introdus fondurile de pensii private În 1987 și a abolit monopolul televiziunii de stat doi ani mai târziu. În Portugalia postrevoluționară, Articolul 85 din Constituție și o lege ulterioară din 1977 interziceau explicit Întreprinderile particulare În domeniul bancar, asigurări, transport, poștă și telecomunicații, producția și distribuția de electricitate, rafinarea petrolului și armament. Administrația socialistă a lui Mário Soares a Încercat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
593 Černík, Oldøich 406 Cernomîrdin, Viktor 627 certificate „Persil” 65 Charles, John 712 Chesterton, G.K. 206 chestiunea germană 106, 109, 226, 229 Chiaromonte, Nicola 210 China; Albania ca surogat european 396; competiția sovietică 389; demonstrațiile din piața Tiananmen 576; Î postrevoluționară, utopia maoiștilor 367 Chirac, Jacques 505-506, 621, 665, 667, 682, 703, 746; recunoașterea Holocaustului 746 Christopher, Warren 623 Churchill, Winston 22, 61, 76, 106-107, 123, 136, 140, 157, 255, 273, 357, 412, 493, 733; creștin-democrat 87; discursul despre Cortina de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diferență importantă între politica afirmată și realitatea implementată. Legea asigurărilor de sănătate a intrat complet în funcțiune abia în 1999. Ea a suferit o serie de amendamente consecutive în decursul anilor care au trecut de la implementare (una dintre tradițiile românești postrevoluționare, căci s-a întâmplat în cazul a nenumărate legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]