1,519 matches
-
A metaphor for overresponsibility. In D. C. Hammond (Ed.Ă, Handbook of Hypnotic Suggestions and Metaphors (320-322Ă. New York: W. W. Norton & Company. Yehuda, R., Engel, S. M., Brand, S. R., Seckl, J., Marcus, S. M. & Berkowittz, G. S. (2005Ă. Transgenerational effects of posttraumatic stress disorder in babies of mothers exposed to the World Trade Center attacks during pregnancy. Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. Available: www.jcem.endojournals.org/ [2005, May 3rd]. Young, D. (1995Ă. The use of hypnotherapy in the treatment of eating
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapia cognitivă ar putea fi un tratament util în tulburările obsesiv-compulsive. În plus, o serie de date sugerează că utilizarea unui program specific de prevenire a recăderilor ar putea reduce probabilitatea reapariției problemelor după încheierea tratamentului. 4. Tulburarea de stres posttraumatic Oamenii care s-au confruntat cu o situație traumatică, fie din postură de victimă, fie din postură de martor, au uneori dificultăți în a-și reveni după traumă. Aceștia retrăiesc uneori evenimentul sub formă de coșmaruri sau flashback-uri, se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
se simt anxioși sau deprimați, se simt incapabili să reacționeze emoțional sau sunt nemulțumiți de viața lor. Dacă aceste simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după traumă, persoana ar putea suferi de tulburare de stres posttraumatic (posttraumatic stress disorder - PTSD). Există dovezi care arată că terapia comportamentală prin expunere este eficientă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în viața cotidiană sau pe câmpul de luptă. Există, de asemenea, date care sugerează că reprocesarea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
simt anxioși sau deprimați, se simt incapabili să reacționeze emoțional sau sunt nemulțumiți de viața lor. Dacă aceste simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după traumă, persoana ar putea suferi de tulburare de stres posttraumatic (posttraumatic stress disorder - PTSD). Există dovezi care arată că terapia comportamentală prin expunere este eficientă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în viața cotidiană sau pe câmpul de luptă. Există, de asemenea, date care sugerează că reprocesarea și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după traumă, persoana ar putea suferi de tulburare de stres posttraumatic (posttraumatic stress disorder - PTSD). Există dovezi care arată că terapia comportamentală prin expunere este eficientă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în viața cotidiană sau pe câmpul de luptă. Există, de asemenea, date care sugerează că reprocesarea și desensibilizarea prin mișcări oculare reprezintă o metodă utilă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
expunere este eficientă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în viața cotidiană sau pe câmpul de luptă. Există, de asemenea, date care sugerează că reprocesarea și desensibilizarea prin mișcări oculare reprezintă o metodă utilă în tratamentul stresului posttraumatic dezvoltat în urma evenimentelor extreme apărute în viața cotidiană (cum ar fi violul). Terapia comportamentală prin expunere reprezintă o categorie de tehnici care include: desensibilizarea progresivă (in vivo sau în imaginar), flooding-ul (in vivo sau în imaginar), terapia implozivă, desensibilizarea prin
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
prin expunere reprezintă o categorie de tehnici care include: desensibilizarea progresivă (in vivo sau în imaginar), flooding-ul (in vivo sau în imaginar), terapia implozivă, desensibilizarea prin autocontrol, modelarea participativă și alte tehnici asemănătoare. Scopul utilizării acestor tehnici pentru tratamentul stresului posttraumatic este acela de a accesa emoțiile asociate evenimentului traumatic și de a susține procesarea emoțională, văzută de unii ca fiind elementul-cheie în tratarea acestei tulburări. De regulă, toate formele de terapie prin expunere (in vivo sau în imaginar) folosite în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Zimmering, R.T. (1989), „Implosive (Flooding) therapy reduces symptoms of PTSD in Vietnam combat veterans”, Behavior Therapy, 20, 245-260. - studii efectuate pe femei care au trecut prin experiența violului: Foa, H.B., Rothman, B.O., Riggs, D.S., Murdoch, R.B. (1991), „Treatment of posttraumatic stress disorder in rape victims: A comparison between cognitive-behavioral procedures and counselling”, Journal of Counseling and Clinical Psychology, 59, 715-723. - alte studii Keane, T.M., Kaloupek, D.G. (1996), „Cognitive behavior therapy in the treatment of posttraumatic stress disorder”, The Clinical Psychologist
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Murdoch, R.B. (1991), „Treatment of posttraumatic stress disorder in rape victims: A comparison between cognitive-behavioral procedures and counselling”, Journal of Counseling and Clinical Psychology, 59, 715-723. - alte studii Keane, T.M., Kaloupek, D.G. (1996), „Cognitive behavior therapy in the treatment of posttraumatic stress disorder”, The Clinical Psychologist, 49, 7-8. Uneori, abordările clinice ale PTSD suplimentează terapia prin expunere cu diferite proceduri cognitive care vizează sentimentele de vinovăție, distorsiunile cognitive, credințele iraționale sau valorile disfuncționale ale pacientului. Acești adjuvanți cognitivi au atât susținere
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cadrului de mișcare, până la stadiul de imobilizare sau imobilism prelungit, este un atribut al stărilor patologice și pot interesa segmentar sau global organismul, pe o durată de timp variabilă. În acest context patologic, se remarcă sechelele motorii consecutive unor afecțiuni posttraumatice, în care lipsa mișcării este impusă pe durate mai scurte de timp, în vreme ce sechelele motorii ale afecțiunilor neurologice pot rămâne și definitive. În toate aceste cazuri de imobilism - mai mult sau mai puțin prelungit - în organism, scăderea activității musculare are
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pregătirea pacientului pentru acțiuni pe plan psihic și comportamental; • adaptarea poziției corpului și a segmentelor la cerințele planului terapeutic; • asigurarea comunicării și cooperării dintre KT și pacient în timpul aplicării terapiei prin mișcare. Dacă pacientul prezintă unele particularități: exces ponderal, sechele posttraumatice, aparat gipsat etc., KT trebuie să solicite ajutor din partea unui coleg pentru a efectua o manevră corectă, eficientă și sigură pentru pacient, dar și pentru sine. Valoarea unei manevre corecte și sigure este pusă în evidență prin: - informarea pacientului asupra
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acționează izolat sau sinergic în plan sagital. În absolut toate cazurile, bascularea laterală (în plan frontal) a bazinului se datorează unor cauze statice, cel mai frecvent prin inegalitatea în lungime a membrelor inferioare și, din fericire mai rar, unor cauze posttraumatice sau congenitale. Fixarea activă a vertebrelor, pe toată lungimea segmentelor sale (cervical, dorsal și lombar), este direct influențată de o adevărată „platformă sacrată”, despre care s-a amintit mai sus. Din poziția fundamentală stând pot fi utilizate ca poziții derivate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de natură să ofere kinetoterapeutului posibilitatea de a înțelege complexitatea acestui segment de membru, precum și unele modalități prin intermediul cărora să se poate acționa în sensul corectării unui eventual deficit motor instalat. Pentru practica kinetoterapeutică, un interes deosebit îl prezintă mâna posttraumatică, urmată în ordine de mâna reumatică și, nu în ultimul rând, de mâna neurologică (Lévy,1981). Aspectele legate de malformațiile congenitale sunt cazuri „unicat”, rezolvarea lor fiind, cu totul excepțional, și cu participare kinetoterapeutică. În trisomia 21 (boala Down), copilul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
picior). Segmentul proximal se termină printr-un bont ce poate fi localizat sub articulația respectivă sau deasupra ei. • Ectromelia longitudinală - se constată lipsa sau nedezvoltarea unui os din cadrul segmentului. Mâna în afecțiunile dobândite poate fi de natură paralitică, reumatică sau posttraumatică, ea păstrându-și destul de rar aspectul și atitudinile normale. În cazul unor paralizii sau afecțiuni neuromusculare, mâna poate prezenta o diversitate de forme de prezentare: • „Mâna căzândă”, cu degetele în ușoară flexie, este urmarea unei paralizii de radial. • „Mâna indicatoare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
București, 1983. Saragea, M., Fiziopatologie, vol. II, Ed. Academiei, București, 1982. Sbenghe, T., Kinetoterapia profilactică, terapeutică și de recuperare, Ed. Medicală, București, 1987. Sbenghe, T., Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori, Ed. Medicală, București, 1983. Sbenghe, T., Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Ed. Medicală, București, 1981. Sbenghe, T., Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, București, 1986. Sdic, L., Kinetoterapia în recuperarea algiilor și a tulburărilor de statică vertebrală, Ed. Medicală, București, 1980. Stroescu, T., Recuperarea funcțională în practica reumatologică
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acestora, procedurile de urmat și implicațiile acestora, pentru a nu determina sau transfera culpabilitatea în sarcina acestora. Spunem aceasta deoarece, recent, s-a demonstrat 1 că participarea la luarea unei astfel de decizii a dus la un diagnostic de stres posttraumatic pentru unul dintre membrii familiei unui pacient decedat într-o secție de reanimare. Dincolo de argumentele pro și contra eutanasiei, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta, alături de suicidul asistat și de îngrijirea bolnavilor incurabili reprezintă dileme majore ale lumii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
internat, imediat după accident, timp de 10 zile, în secția de neurochirurgie a unui spital dintr-o altă localitate. Diagnosticul prezumtiv stabilit la internare a fost „TCC (accident rutier). Fractură complexă de bază de craniu. Pneumatocel subarahnoidian. Otoragie stânga. Cecitate posttraumatică. HTA std II“. În perioada internării, dr. C. a solicitat efectuarea examenelor neurochirurgical, ORL și oftalmologic. Pacientul B.D. a stat internat în clinica de urgență timp de trei zile, după care a fost externat urmând să-i fie administrat tratamentul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
laborator sau alte explorări paraclinice pentru pacientul B.D. Diagnosticul de primire nu se regăsește în nici un dosar dar ar fi fost - așa cum a declarat dr. C. - „sindrom de deshidratare (prin lipsa de aport). Stomatită acută de etiologie probabil fungică. Cecitate posttraumatică.“ Din declarațiile personalului medical al clinicii de urgență rezultă că dr. C. a selectat anumiți asistenți medicali pentru efectuarea tratamentelor recomandate. Se pare că, deși nu era internat corespunzător, pacientul a beneficiat și de medicație de la aparatul de urgență al
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dispnee cu tahipnee, raliuri crepitante pulmonare bazale. După efectuarea, din nou, a unor analize, dr. C. a decis transferul pacientului către o clinică de nefrologie, cu diagnosticul menționat pe biletul de trimitere: „Insuficiență renală. Obs. Infecție urinară. Stomatită acută. Cecitate posttraumatică.“ Pacientul a fost internat în aceeași noapte (ora 04.25 a.m.) la clinica de nefrologie cu diagnosticul: „Sepsis. Insuficiență renală acută. Insuficiență respiratorie acută. Bronhopneumonie.“ Epicriza foii de observație de la clinica de nefrologie consemnează: „pacient internat în urgență, în stare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
severă. La 3 ore după internare dezvolta stop cardio-respirator care nu a răspuns la manevrele de resuscitare. La 07.45 se constată decesul“. Diagnosticul menționat la externare a fost: „Sepsis sever posibil cu fungi. Bronhopneumonie. Insuficiență renală acută. Cecitate bilaterală posttraumatică. Sechele traumatism cranio cerebral.“ Raportul de necropsie medico-legală consemnează că: „...moartea numitului B.D. s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui șoc toxico-septic, cel mai probabil cu punct de plecare pancreatic (abces pancreatic)...“ Familia pacientului B.D. s-a declarat total
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
antrenament de compensare-refacere, a doua zi după o competiție sau un antrenament extrem de solicitant); utilizând joggingul ca mijloc de recuperare după traumatisme, în fazele finale ale programului de recuperare; utilizând joggingul ca mijloc de „reintrare în forma sportivă” (în perioada posttraumatică, când sportiva a scăpat de efectele procesele inflamatorii și dureroase); utilizând joggingul ca mijloc de pregătire, în perioada de pregătire generală sau specifică, pentru creșterea capacității aerobe parte a capacității de performanță; utilizând joggingul ca mijloc de menținere al unei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
bătăi /minut în apă = 176 bătăi / minut în condiții similare de efort standard, dar în mediu natural al omului (pe uscat). 5.4. De alergarea prin apă adâncă? Alergarea în apă a devenit unul dintre exercițiile moderne utilizate în recuperarea posttraumatică atât o sportivilor, cât și a nesportivilor, în programele de personal trening sau fitness, în programele destinate scăderii în greutate, dar și în activitatea sportivă de performanță (ca mijloc complementar de pregătire fizică sau de refacere a capacității de efort
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
creșterea masei musculare. Se recomandă un număr de 4-6 contracții pe zi, a câte 9-12 s. fiecare, cu pauze obligatorii de 1,5-2 minute. Este un procedeu recomandat în lucrul cu subiecții antrenați sau în primele doua faze ale recuperării posttraumatice (în imobilizări). Electrostimularea conduce la contracție musculară prin aplicarea electrozilor pe mușchi sau pe nervii motori aferenți. Durata unui ciclu de excitație este de 10s, pauza între cicluri 50s, numărul total de cicluri 10. Procedeul prezintă avantaje certe dar și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
mi s-a părut că nu e pur și simplu jenată. Aș zice că era speriată de moarte. Mi-a făcut impresia că suferise cândva o traumă legată de dezbrăcatul În fața altor femei. Poate un abuz. Poate suferea de stres posttraumatic. Nu fi prostuță, zise Sylvia furând o căpșună și de data asta reușind să se ferească de palma lui Ronnie. Despici prea tare firul În patru. Era doar Îngrozită că ar putea cineva să scoată un aparat de fotografiat, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
auriu și cu tocuri de 18 cm. Bun, asta nu e adevărat. Dar erau sigur mai înalte de 3 cm, ceea ce mă făcea să mă simt nesigură și să mă ia cu amețeli. Poate amețeala era un simptom de stres posttraumatic. Cu siguranță mă simțeam ca și cum aș fi fost târâtă pe un câmp de bătălie. Deși nu existase vărsare de sânge, a fost dureros să fiu prinsă între focurile schimbate de Lisa și Maria, fiecare fiind hotărâtă să-și lase amprenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]