1,360 matches
-
a obiectului. Confruntat cu o atare exigență, nici un limbaj nu poate fi referențial și nici tip de literatură, mimetică 1. Pentru M. Riffaterre, în schimb, iluzia referențială se sustrage, măcar în parte, paradoxului barthesian al efectului de realitate. Demersul său postulează, după cum se știe, un ecart între uzajul comun al limbajului și cel literar: În limbajul cotidian, cuvintele par legate pe verticală, fiecare atașat de realitatea pe care pretinde că o reprezintă, fiecare aplicat pe conținutul său ca o etichetă pe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și teoria lui Ricoeur -, fără a-i minimaliza însă meritele: La Ricoeur, ca și la Frye, mimesis-ul produce totalități semnificante pornind de la evenimente disparate. Este reabilitat, cu alte cuvinte, în virtutea valorii sale cognitive, publice și comunitare, în contrast cu scepticismul și solipsismul postulate de teoria structuralistă (...) Cu toate acestea, eclectismul lui Frye, ca și ecumenismul lui Ricoeur, conduc la sinteze - adeseori slabe, oricum foarte elastice - între poetică și etică, mai ales atunci când identifică, fără ezitare, recunoașterea internă cu cea externă 89. Oricum ar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
majoră a lui Williamson În teoria instituțională constă mai degrabă În operaționalizarea conceptului de costuri tranzacționale. Teoria formulată de Williamson constă Într-un funcționalism vulnerabil În fața unor critici consistente. Acesta este și motivul pentru care Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând implicit la cea de cauzalitate. În concepția sa, o economie a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele Între costurile de tranzacționare ale diferitelor tranzacții. Asocierea tranzacțiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proprietarii firmelor pe cale de consecință logică (a economisirii costurilor tranzacționale - n.a.) și nu datorită istoriei.” În lucrările sale recente Însă Williamson Își relativizează teoria, renunțând la ideea determinării formelor organizaționale (instituțiilor) de către costurile tranzacționale și limitându-se doar În a postula corelația acestora. O teorie mai nuanțată din acest punct de vedere este cea a lui D.C. North (1990). El argumentează, de asemenea, că În istorie formele de organizare cele mai eficiente În reducerea costurilor tranzacționale le Înlocuiesc pe cele mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afirmare. El s-a adresat mai puțin problemelor rasiale, celor specifice femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze propria condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au existat numeroase personalități care reprezentau preponderent femeile muncitoare (Clara Zetkinxe "„Zetkin,Clara", Rosa Luxemburgxe "„Luxemburg,Rosa", Lily Braunxe "„Braun,Lily", Inessa Armandxe "„Armand,Inessa", Aleksandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ș.a.). Mollerxe "„Moller,Carol" (2002) amintește în acest sens un titlu foarte sugestiv: Leasing the Ivory Tower (Închirierea Turnului de Fildeș) a lui Lawrence Soley. Marile firme au tot interesul să elimine sau să reducă dramatic influența feminismului și să postuleze un postfeminism, să încurajeze femeia „Shiva” (cu multiple atribute) și femeia „Barbie”. Germaine Greerxe "„Greer,Germaine" (1999) argumentează că postfeminismul este o creație a corporațiilor multinaționalexe "„corporațiimulti-naționale", care tratează femeile ca pe propriul lor teritoriu, educându-le să devină păpuși
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și nu opoziție" Una dintre distincțiile dihotomice întâlnite și discutate cu o deosebită frecvență în lucrările cu caracter de reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Fără a intra în detalii și fără chiar a da vreun exemplu, să precizăm doar că acești coeficienți pot îmbrăca două forme fundamental distincte, fiind deci construiți în două perspective diferite. Una este chiar cea expusă mai sus, adică se postulează poziții diferite pentru cele două variabile - conducând deci la coeficienți asimetrici, în sensul că aceștia iau o valoare dacă A este presupus anterior lui B și alta în situația inversă; cealaltă perspectivă reflectă cazul când nu se introduce ipoteza anteriorității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tot mai bun, el apropiindu-se într-o tot mai mare măsură de ceea ce vrea să aproximeze. Asta se întâmplă pentru că întrebarea se referă efectiv la o intenție în mare măsură deja conștientizată, pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care nimeni nu e pregătit), opinia lui fiind atunci elaborată practic doar datorită stimulului reprezentat de întrebarea pusă. De aceea, în acest gen de sondaje
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ființa celui moștenit, căci acela și-a încapsulat-o în munca lui crezănd-o valoroasă. Acesta e un transfer nelegitim de ființă, prin urmare o pierdere a ființei, o desființare. E o analiză a muncii, nu străină de ceea ce avea să postuleze Marx peste timp cu teoria sa despre alienare. Sau de ceea ce analizase Camus că s-ar întămpla cu muncitorul prins asemeni lui Sisif, într-un continuum flux al urcușului spre nicăieri. Cu adevărat, nimic nou subt soare. Descoperim, analizănd vorbele
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
justificare cu față umană a opresiunii. Ideea poate fi extrapolată la istoria noastră recentă. Puterea nelegitimă este, nietzschean vorbind, expresie a unei acerbe voințe de putere pe care conducători asemeni fulgerului o manifestă asupra celor slabi. În acest eseu vom postula, tot oarecum nietzschean, dar după Dostoievski, că, în raport cu privarea de libertate, se pot diferenția două categorii de oameni. Unii care acceptă tacit formula Înrobiți-ne dar nu ne înfometați! și alții care strigă prin toate gesturile și atitudinile lor: Înfometați
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
unor subiecți la acest gen de informație. Persoanele predispuse să prelucreze preponderent informația traumatică și a căror mecanisme defensive nu funcționează eficient, dezvoltă ulterior tulburări emoționale sau o puternică stare de stres. Nu se știe dacă toate mecanismele de apărare postulate de psihanaliști pot fi reconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectivă a informației traumatice, există însă mecanisme de apărare precum: negarea defensivă, represia, raționalizarea, proiecția, intelectualizarea și izolarea care permit o promițătoare abordare cognitivă. Negarea cuprinde procesele de blocare a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ar fi putut totuși să conducă aproape "în mod natural" la integrarea întreprinderii contemporane în câmpul etnologiei. Totuși, ideea unei diferențe ontologice radicale între societăți "apropiate" și "îndepărtate" a rămas mult timp pregnantă; sursa ei s-a aflat în opoziția postulată între unele structuri sociale dominate de logici "comerciale", "individualiste", "utilitariste" și altele care ofereau o preeminență a simbolicului, a schimbului și a "comunitarului". Această opoziție în mare parte iluzorie și pe care evoluția actuală a națiunilor așa-zise din sud
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca simple extensiuni sau aplicații ale disciplinei. Această situație nu este lipsită de urmări, așa cum constata M. Kilani în 1992: "Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei nu poate fi concepută astăzi decât în funcție de construirea unei ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care le pot remedia sau unitatea lor postulată prin termenul de dezvoltare locală, care își semnalează propriul eșec și / sau consecință a inserției pe piața globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă, redusă la un simplu slogan, și din acest motiv puternic ambivalentă, trimite atât la retoricile puterii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de frunte. O sumară expunere a ideilor lui Jung se impune, Întrucât Eliade se raportează uneori la psihologul elvețian atunci când face referiri la arhetip. Postulând existența unui inconștient colectiv ce concentrează experiența speciei umane, Jung Îi reliefează dimensiunea supraindividuală. Această Însușire a inconștientului colectiv de a fi supraindividual, adică de a fi structurat de conținuturi care nu au fost niciodată conștiente, deoarece conștiința aparține numai
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate la acest nivel, un travaliu cognitiv rudimentar este suficient pentru a le modifica. Invalidarea lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
motiv, cu ușurință, valoarea unei certitudini. Totuși, atunci când individul se confruntă să spunem cu niște situații traumatice (ce declanșează intense, persistente și răscolitoare trăiri emoționale), ele sunt puternic zduncinate și putem asista la răsturnări/restructurări radicale, fundamentale. În atare condiții, postulate de genul să zicem "sunt un tip capabil", "sunt competent/ă" "viața este minunată", "nu mi se poate întâmpla nimic grav", "totul este sub control", sau "toată lumea mă iubește", "pot să am încredere în oamenii care...", "voi fi întotdeuna susținut
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
al angoasei pe care ar resimți-o individul într-o asemenea ipostază i-ar face viața de nesuportat. Este, prin urmare, imperios necesar ca el să-și întrețină viziunea unei lumi dominată de o anumită coerență, armonie. Astfel, el își postulează că lumea este organizată, că are o anumită ordine, cursivitate și sens (De altfel, datele și cercetările științifice arată faptul că, totuși, lumea fără a fi perfectă și absolut determinată are o anumită ordine, o anumită coerență fizică, structurală, sistemică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere. Cel mai mult este luat în considerare răspânditul loc comun postulat de literatura populară pe teme religios-apocrife, potrivit căruia raporturile existențiale între om și diavol sunt dominate de o ambiguitate structurală ce are ca scop să favorizeze trecerea atributelor psihico morale de la un personaj la celălalt. De aici decurge atât posibilitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
atât în ființa ei încât este imposibil a mai distinge care anume din ,,vocile’’ celor două ,,regnuri’’ vorbește. Mai extins decât cele anterioare, cel de-al treilea și ultimul episod în care Negoiță încearcă a-și valorifica ,,darul’’ de ,,vrăjitor’’, postulează în chip concluziv ,,silogismul’’ ideatico fantastic al nuvelei. Protagonistă este însăși fiica lui 70 vodă, iar înscenarea este magistrală. ,,Studiul’’ consacrat nevindecabilei stări de ,,pandalie’’ prin care trece apriga domniță beneficiază de inegalabila artă epic-descriptivă a scriitorului. Instructiv este a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Caragiale realizează, cu personaje de burghezie incipientă, o atmosferă locală aproape baladescă. Urmărirea modului în care fantasticul se sublimează în structură epică de aspect baladesc, punct geometric în care se creează acum ,,forma mixtă’’ a celor două tipuri de influență postulate de Lucian Blaga, este tentația critică cea mai puternică. Comparativ cu În vreme de război și La conac, La hanul lui Mânjoală ne întâmpină cu o mare noutate de ordin tematic, noutate din a cărei perspectivă este valorificat elementul satanic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
după război, nimeni nu tulbură pe Stavrache ,,afară decât de popa Iancu volintirul care venea din când în când de pe altă lume să tulbure somnul fratelui său’’. Credința magică în temeiul căreia hangiul cade pradă groazei induse de fantasticul coșmaresc postulează tocmai ,,dreptul’’ pe care popa Iancu îl are de a se arăta fratelui său. Această secvență de mijloc a textului este una a acumulărilor de tensiune, a încărcării conștiinței lui Stavrache, ce devine stare de permanentă încordare, până la a se
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Arhim. Scriban, op. cit., p. 732. footnote>. Biblistul german Joachim Jeremias recunoaște că în nici unul din aceste texte nu se vorbește de copii, dar el îi subînțelege de fiecare dată, întemeiat pe următoarele considerente: 1. Solidaritatea antică a familiei obligă să postulezi că un act de convertire religioasă afecta și copiii; 2. Sfântul Apostol Pavel face legătură între circumciziunea mozaică și botezul creștin (vezi Col. 2, 11); ceea ce însemnează că de vreme ce întâia se administra și pruncilor, la fel trebuia să se fi
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]