511 matches
-
țară, e ca din românii care sunt acolo, nimeni nu stă să te ajute, să-ți explice, să te îndrume, pana îți găsești ceva. Ești acolo că între străini. Fiecare vine la biserică, se roaga, după care se răspândesc că potârnichile la locațille lor. Până și între dânșii se mai râcâie, dar eu fiind venit acolo nou, nici nu erau interesați să mă cunoască, cum sunt că persoana. Efectiv simți că parcă ești între lupi acolo. Am rămas șocat, vă spun
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
Bucătarul i-a convocat pe vițel, pe purcelul de lapte, pe struț, pe capră, pe cerb, pe pui, pe rață, pe iepure, pe potârniche, pe curcan, pe porumbel, pe fazan, pe merluciu, pe sardină, pe cod, pe ton, pe caracatiță, pe crevete, pe calamar, și în sfârșit pe rac și pe broasca țestoasă, care au ajuns ultimii. Și când se adunaseră toți, bucătarul a
6 SEPTEMBRIE. COMUNITATEA INTERNAȚIONALĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295986_a_297315]
-
spp. (-/III) (Pauxi pauxi este menționat în apendicele III pentru Columbia) = 383 Penelope albipennis (I) Găină Penelope Penelope purpurascens (III HN) Găină Penelope Penelopina nigra (III GT) Pipile jacutinga (I) = 383 Pipile pipile (I) = 384 Phasianidae Cocoși de munte, bibilici, potârnichi, fazani Agelastes meleagrides (III GH) Agriocharis ocellata (III GT) Arborophila charltonii (III MY) Arborophila orientalis (III MY) = 385 Argusianus argus (ÎI) Fazan argus Caloperdix oculea (III MY) Potârnichea roșie (cu ochelari) Catreus wallichii (I) Colinus virginianus ridgwayi (I) Prepelița cu
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
jacutinga (I) = 383 Pipile pipile (I) = 384 Phasianidae Cocoși de munte, bibilici, potârnichi, fazani Agelastes meleagrides (III GH) Agriocharis ocellata (III GT) Arborophila charltonii (III MY) Arborophila orientalis (III MY) = 385 Argusianus argus (ÎI) Fazan argus Caloperdix oculea (III MY) Potârnichea roșie (cu ochelari) Catreus wallichii (I) Colinus virginianus ridgwayi (I) Prepelița cu gâtul alb de Ridgway Crossoptilon crossoptilon (I) Fazan urecheat alb Crossoptilon harmani (I) = 386 Fazan urecheat de Tibet Crossoptilon mantchuricum (I) Fazan urecheat negru Gallus sonneratii (ÎI) Ithaginis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
lhuysii (I) Fazanul lucios Lophophorus sclateri (I) Lophura bulweri Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura hoogerwerfi Lophura ignita (III MY) Lophura imperialis (I) Lophura inornata Lophura leucomelanos Lophura swinhoii (I) Melanoperdix nigra (III MY) Potârnichea neagră Odontophorus strophium Ophrysia superciliosa Pavo muticus (ÎI) Păun verde Polyplectron bicalcaratum (ÎI) Fazanul-păun Polyplectron emphanum (I) Polyplectron germaini (ÎI) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I) Fazanul regal Syrmaticus humiae (I) Fazanul regal Syrmaticus mikado (I) Fazanul regal Tetraogallus caspius (I) Potârniche regală Tetraogallus tibetanus (I) Potârniche regală Tragopan blythii (I) Tragopan caboti (I) Cocosul lui Cabor Tragopan melanocephalus (I) Tragopan satyra (III NP) Cocosul satir Tympanuchus cupido attwateri (I) Cocosul de preerie a lui Attwater GRUIFORMES Gruidae Cocori Gruidae spp. (ÎI
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I) Fazanul regal Syrmaticus humiae (I) Fazanul regal Syrmaticus mikado (I) Fazanul regal Tetraogallus caspius (I) Potârniche regală Tetraogallus tibetanus (I) Potârniche regală Tragopan blythii (I) Tragopan caboti (I) Cocosul lui Cabor Tragopan melanocephalus (I) Tragopan satyra (III NP) Cocosul satir Tympanuchus cupido attwateri (I) Cocosul de preerie a lui Attwater GRUIFORMES Gruidae Cocori Gruidae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
kathiah (III ÎN) §1 Mustela sibirica (III ÎN) §1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
vulpea comună (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) și, foarte rar, lupul (Canis lupus), dihorul de stepă și dihorul comun; 3) păsările indigene și migratoare. Caracteristică Bărăganului este dropia (Otis tarda), foarte rară și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este canalizată, iar de la Timișoara
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație cerb. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miroslava se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
popândăul, cățelul de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Vara cântă prin păduri, prin luncă și prin pomii din grădină. Apar de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
specială de protecție.</br> Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
fost, în mare parte, desțelenită în vederea înlocuirii cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la modificări
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea de la marginea satului spre unul din satele vecine, Ciolănești. Întâlnim rozătoare (iepuri de câmp, șoareci de câmp), căpriori și păsări de luncă și stepă (fazani, potârnichii, prepelițe) Satul Plopi este o așezare mică, de 282 de locuitori (2002), majoritatea în vârstă, localitatea cunoscând un proces accelerat de depopulare în anii industrializării socialiste, continuat și în perioada postcomunistă. Populația este formată în totalitate din etnici români, fiind
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]