1,812 matches
-
uneori și cu Rhinolophus ferrumequinum. De regulă, în peșterile calde sau în iernile blâde, liliecii formează colonii mai mici decât în peșterile reci (Hall, 1962) sau iernile friguroase ( Hooper, 1956). Multe specii hibernează în locuri deschise, cum sunt liliecii cu potcoavă, care își învelesc corpul cu patagiu, agățându-se de substrat doar cu ghearele de la picioare. Speciile precum Myotis myotis, M. blythii și M. daubentonii aleg tot spații deschise, dar se agață de regulă de perete și cu gheara primului deget
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
știre de câteva rânduri, Sunt de discutat probleme importante), Ștefan Luca (Învățătorul) ș.a. Teatru publică Ana Ioniță, iar Paul Goma un scenariu de film (1500 m. plat). În critică se exersează Lucian Raicu (Cu privire la unele procedee literare din romanul „Nicoară Potcoavă”, Moștenirea estetică a anului 1848), Sonia Larian (Cei trei revizori din „Revizorul”), dar și Nicolae Stoian, Gheorghe Tomozei, Nicolae Labiș. Sunt traduse versuri din M. I. Lermontov, Victor Hugo, Nicolae Novalosov. Alți colaboratori: Emilia Căldăraru, Rusalin Mureșan, Valeria Boiculesi, Nagy
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
românești. În cele mai realizate poeme, de la prima carte, Invocații (1968), până la ultima, versul se pune în mișcare ca după un sunet universal, semnalizat mereu prin rimă: „Războiu-i foarte animal/ Mai cade unul de pe cal/ Cade pământul de pe cal/ Pocnesc potcoave de metal” (Cadență) sau: „De la Cozia la Vața/ Nimic nu costă viața/ nici eroul nici paiața/ nici stejarii dimineața” (Doină cu variațiuni). În căutarea propriului sine, A. a mai experimentat „poezia-concret-antropologică”, publicând autoreferențiale „sonete thailandeze”, „orientopoetică”, „balada Calcuttei”, „mamma Trinidad
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordul Dobrogei), bovine-75%, oi și capre-15% și porci-10% și aceeași situație o întâlnim la Bucov (Prahova). În general, predomină bovinele-cornutele mari (boi și vaci), folosite la muncile agricole, s-au descoperit apoi piese de harnașament: zăbale, pinteni, scări de șa, potcoave. Animalele erau numeroase: herghelii de cai, cirezi de vite, turme de oi (cronicile remarcă bogăția în animale a voievodului Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Neamul Șoimăreștilor], București, 1963, Durch die Wimpern [Printre gene], București, 1963, Die Blumenbucht [Nada florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
pe mine numai un lucru mă va interesa... [ȘTEFAN] Un lucru... un lucru! Care? Țip înc-o dată! Care? A[LECU] Ștefan! Tu ești fericit... Eu nu pot fi... Și ca să-nțelegi cumcă nu pot fi... citește: {EminescuOpVIII 323} [ȘTEFAN] (humor) Potcoave de cele vechi... călugărești. Ia să văd: "Iubite nepoate... A! ăsta-i unchiu-tău, călugărul! (pe nas)" Iubite nepoate. Văzând zelul tău de-a intra și de-a te face ostaș sfintei biserici a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos... " Ce"? Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
canatul ușii Mezuza (crezul mozaic caligrafiat pe pergament), ungerea de către vechii evrei a canatului ușii cu sângele mielului pascal (Ieșirea, XII, 7), stin- gerea de către creștini a lumânării de Paști de pragul de sus al ușii, punerea la uși a potcoavelor găsite, frecarea cu usturoi a canatului ușilor și ferestrelor pentru protecția împotriva strigoilor în noaptea de Sf. Andrei, interdicția de a călca pe prag (21), punerea capetelor de animale (de cal) deasupra ușii (porții) sau în parii gardului pentru îndepărtarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu cu cele spuse în carte, asta nu-l privește pe medic; e vina bolnavului daca, tratat sistematic, după idei preconcepute și a priori, a dat ortul popii. Fost-au tratat conform regulelor? Asta-i cestiunea. Daca și-a zvârlit potcoavele și ni s-a închinat cu plecăciune e treaba lui. Astfel ni se pare și medicul nostru politic, d. C. A. Rosetti. Legea electorală, iată cauza tuturor relelor; sufrajul universal sau măcar apropiarea de el, iată medicamentul sigur care, aplicat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe an. Dar naivul cititor va 'ntreba cum un om care "n-are vreo mare învățătură", precum singur mărturisește, poate conduce atâtea treburi mari? Vezi că știe a iscăli și încă 'n două chipuri - și slavonește și latinește, și cu potcoave și fără. E călare pe amândouă. Academia noastră, care și-a luat greaua misiune de-a compune un dicționar al limbei române, cată să ție seamă de-o împrejurare. Termenii au la noi, în Orientul dunărean, un alt înțeles decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un restaurant din capitală unde s-au discutat probleme de stat. "A fost o invitație pe care eu am adresat-o domnului președinte, ca, împreună cu doi colegi, Vasile Blaga și Radu Berceanu, să mâncăm împreună la prânz, într-un local, Potcoava, din Giulești", a afirmat Adriean Videanu (Ziua, 12 septembrie 2006). În legătură cu conținutul întâlnirii, ziarul Gândul a publicat, în ediția din 11 septembrie, relatările unei persoane care a asistat, de la o masă vecină, la discuțiile purtate. Astfel, a relatat că a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cum descrie o femeie din Tălmăcel pregătirile pentru această sărbătoare: "De Sf. Ion sunt niște haine românești care numa-n ziua aia se pun. Se pun pe cai, pe boi...... dimineața se merge si se potcovesc caii, li se înroșesc potcoavele. După aia se coase chindeul, roșu' numa, care se pune pe cal. Fetele și băieții se îmbracă în costum popular și merg și fac parada portului. Iasă-n uliță și toți apoi merg spre râu, pe lângă biserică, cobori în jos
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atunci când privim eșecul Într-o confruntare de moment nu numai din perspectiva rezultatului negativ obținut, ci și din cea a plusului de experiență pe care acea confruntare ni l-a prilejuit.) Imaginație, iluzie, visaretc "Imaginație, iluzie, visare" A umbla după potcoave de cai morți. Se spune așa despre căutătorii de himere, de lucruri fanteziste, imposibil de obținut: „A visa (sau a vedea) cai verzi pe pereți”.) Noaptea, și hâdele-s frumoase. Ideile care sunt Învăluite În mister sau poleite cu tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei” sar scântei, dar în pofida prezențelor întunecate, totul se petrece mai degrabă în basm decât în orizont metafizic. În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi ctitorii, motiv în Poveste
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
forme de temporalitate: pe structura ierarhică a credinței, nădejdii și dragostei, temporalitățile respective ale discursului, vieții și splendorii. Există trei cai esențiali: sfântul de cal, calul propriu-zis și identitatea obținută prin numele său, precum și calul perceput prin urma lăsată de potcoava lui. Deci unde este pricina de laudă? A fost Înlăturată. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu, ci prin Legea credinței. Pentru că, desigur, prin credință Întărim Legea. Există, probabil, o lege a cailor; În liniștea de seară a poemelor stănesciene
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ele ne-o cer, am putea găsi această lege. Eu vorbesc Însă aici de o lege ce ne aparține În primul rând nouă, cei care, În dimineți vii, coborând În grădină, descoperim miracolul lăsat În pământul umed de urma potcoavelor unui cal ce a trecut, presupunem, În noapte pe-acolo. Pare, mai Întâi, să fie vorba de o lege a percepției: ce știm despre cal? Apoi pare a fi o lege a semnificațiilor, cele din noi (de ce e un miracol
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a Întrebărilor (pe care textul acesta - deja grav, deja deschis unei uriașe dezvoltări - le va adânci căutând să le Împlinească În povestiri despre om și fenomenologii ale spiritului) pornește de la un semn, o urmă, o adâncire În pământ a unei potcoave ce a fost acolo. Și astfel a unui cal pe care această potcoavă, la rândul ei, Îl conține, nu Într-o prezență plină, ci Într-o nouă desfășurare, o legătură, un dialog. Mai precis: eu spun că Între absența specifică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
le va adânci căutând să le Împlinească În povestiri despre om și fenomenologii ale spiritului) pornește de la un semn, o urmă, o adâncire În pământ a unei potcoave ce a fost acolo. Și astfel a unui cal pe care această potcoavă, la rândul ei, Îl conține, nu Într-o prezență plină, ci Într-o nouă desfășurare, o legătură, un dialog. Mai precis: eu spun că Între absența specifică semnului (el conține În absență promisiunea sau memoria unei prezențe) și prezența căutată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
legătura nu e una convențională, chiar dacă ea e, mai Întâi, discursivă. Între semn/cuvânt/semnificant și ființă/ Înțeles/semnificat e o credință. Discursul trebuie perceput ca o binevestire. El e trăit ca o formă de credință. Iar ceea ce leagă urma potcoavei de potcoavă și de cal e o vedere: o vedere ce stă În mine și Îmi e accident de suflet. O aură care, stând În mine, mă face să stau și În lume. O aură În care nu doar sufletul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e una convențională, chiar dacă ea e, mai Întâi, discursivă. Între semn/cuvânt/semnificant și ființă/ Înțeles/semnificat e o credință. Discursul trebuie perceput ca o binevestire. El e trăit ca o formă de credință. Iar ceea ce leagă urma potcoavei de potcoavă și de cal e o vedere: o vedere ce stă În mine și Îmi e accident de suflet. O aură care, stând În mine, mă face să stau și În lume. O aură În care nu doar sufletul meu e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îi e dată, În aceste pagini, misiunea de a vă Îndruma Înspre și a vă produce un accident de suflet. Imaginați-vă discursul (și astfel istoria ca sumă și succesiune de urme) ca pe un sistem al urmelor lăsate de potcoava unui cal: „nu-l urmează istoria/propriilor lui mișcări, așa/cum semnul potcoavei urmează/cu credință/caii...”. Istoria și discursul urmează, În lentoarea lor, alergare deseori disperată și nefericită, ceea ce s-a desfășurat și Împlinit Într-o prezență căreia i
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a vă produce un accident de suflet. Imaginați-vă discursul (și astfel istoria ca sumă și succesiune de urme) ca pe un sistem al urmelor lăsate de potcoava unui cal: „nu-l urmează istoria/propriilor lui mișcări, așa/cum semnul potcoavei urmează/cu credință/caii...”. Istoria și discursul urmează, În lentoarea lor, alergare deseori disperată și nefericită, ceea ce s-a desfășurat și Împlinit Într-o prezență căreia i s-ar putea spune, aici, antesau preistorică. Istoria (și discursul) ar putea fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost niciodată prezent istoric decât ca trecut. Limpezind: prezentul-plin nu devine prezent-istoric decât fiind trecut originar proiectat din prezentul pe care reușeșc să-l prindă În agățarea lor (am numit-o disperată) alergarea istoriei și a discursului. Stau În fața urmelor potcoavelor, e dimineață, se desprind din lumină vrăji și chemări. Urmez prin legea percepției ce trece subtil Într-o lege a semnificației „semnul potcoavei”. O fac Însă cu credință. De aceea, În fel minunat, la fel ca În palma ce atinge
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l prindă În agățarea lor (am numit-o disperată) alergarea istoriei și a discursului. Stau În fața urmelor potcoavelor, e dimineață, se desprind din lumină vrăji și chemări. Urmez prin legea percepției ce trece subtil Într-o lege a semnificației „semnul potcoavei”. O fac Însă cu credință. De aceea, În fel minunat, la fel ca În palma ce atinge pielea umedă, simt deja calul. Întâmplarea lui Îmi străbate ființa și o cutremură. Iată primul pas: discursul și istoria rămân sisteme reci, fixe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]