721 matches
-
cu notarul public din Odessa. [ 21 februarie 1880] ["SÎNT ÎN LUMEA ACEASTA OAMENI... Sânt în lumea aceasta oameni cari în limba originală și energică a poporului nostru se numesc năzuroși. Daca acești oameni au o părere, daca-ți dau vreo povață, totuna ți-este să le împărtășești părerea sau nu, să le urmezi povața sau ba; pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când le-ai lua. Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Sânt în lumea aceasta oameni cari în limba originală și energică a poporului nostru se numesc năzuroși. Daca acești oameni au o părere, daca-ți dau vreo povață, totuna ți-este să le împărtășești părerea sau nu, să le urmezi povața sau ba; pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când le-ai lua. Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru a căuta noduri în papură și a face ceartă de vorbe. Daca-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lămurire. Există în marea familie o mulțime de elemente ostile unei puneri la cale cu bine; se aruncă mutual între membrii ei bănuieli și neîncrederi menite a încurca lucrurile și mai rău. D-lui Conta i s-ar fi dând povețe subliniate că nu ar face rău să se retragă; aceste povețe ar fi pentru d. Conta niște indicii de natură a-i confirma bănuielile că lovitura i-ar fi venit de la "amici". După o nouă corespondență a noastră, Scrisoarea unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puneri la cale cu bine; se aruncă mutual între membrii ei bănuieli și neîncrederi menite a încurca lucrurile și mai rău. D-lui Conta i s-ar fi dând povețe subliniate că nu ar face rău să se retragă; aceste povețe ar fi pentru d. Conta niște indicii de natură a-i confirma bănuielile că lovitura i-ar fi venit de la "amici". După o nouă corespondență a noastră, Scrisoarea unui ministru a produs în Iași efecte dezastroase pentru clădirea artificială a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grupușorul protestant. De când cu apariția Scrisorii unui ministru se vorbește despre hotărârea d-lui Teriachiu de a se retrage. Acest zgomot nu s-a confirmat până acuma. Cât despre d-l Conta, care n-ar fi dispus să asculte de povețele accentuate pe cari i le dau "amicii" din majoritate, d-sa s-ar fi mângâind până una-alta cu părerea că revelațiile cărora ne-am grăbit a le da ospitalitate în coloanele noastre nu vor avea alt efect decât întărirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a le da ospitalitate în coloanele noastre nu vor avea alt efect decât întărirea poziției d-sale ministeriale. O decepție apropiată pare că-l pândește. Se crede că, daca d-sa n-ar voi să se pătrunză de înțelesul acelor povețe, ele i se vor accentua mai bine cu ocazia prezintării noului proiect de lege a instrucțiunii. P. S. - în corespondența noastră din Iași se vorbea despre momentul trecerii organului liberal-moderat în opoziție, moment semnalat telegraficește d-lui ministru Conta de către acei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
normalitate. Și, de data aceasta, chiar vedem cum se consumă faptele, vedem ce delicii firești poate procura o legătură care se revelă nu doar la pat, ci și în... anima celor doi parteneri. Dacă e să urmărim pînă la capăt povața finuță a poveștii, atunci putem conchide că homosexualitatea a pierdut cu 1-0 în fața amorului lăsat de Cel de Sus pe pămînt. Dacă însă televiziunea (de stat) a contat pe aruncarea de praf în ochi, adică: vedeți? trăim într-un stat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Moldovei, temă din care aveam să realizez pe lângă câteva studii analitice, propria-mi teză de doctorat, la susținerea căreia, în 1974, inspiratorul ei a participat în calitate de referent științific oficial. N-am fost însă singurul beneficiar al generozității fără seamăn, al povețelor profesionale, sugestiilor ori recomandărilor, dar și al observațiilor sau criticilor sale nicicând gratuite, mereu îndreptățite și constructive. Îmi amintesc, de pildă, cu câtă atenție parcurgea textele (studii, articole, note, recenzii, etc) oferite spre publicare revistei „Studii și cercetări științifice. Istorie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se lase păgubași, să o ia mai moale, să se potolească sau chiar au fost persiflați cu celebra întrebare care ar merita să fie scrisă cu litere aurite pe drapelul tricolor: La ce-ți folosește? Cei care au nesocotit aceste povețe și s-au lăsat purtați de valul propriilor pasiuni sau viziuni ce i au mănat în ,,lupta” cu propria lor condiție umană, dar mai ales cu rezistență celor din jur, au fost cei care au ,,mișcat” lucrurile și au făcut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de vedere formativ, nașii pot continua ceea ce au Început părinții. Sunt aspecte ale vieții pe care aceștia le pot gestiona mai bine decât părinții naturali, care ar putea veni cu inerente și firești parti-pris-uri. Nașii pot oferi o sugestie, o povață sau o Îndreptare cu un alt grad de obiectivitate, de realism și de detașare. Nașii sunt un fel de „duhovnici” ai noii familii. La fel ca mirii, ei nu au har, pentru că acesta trebuie căutat În altă parte... 7. Edificare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și diminuarea prezenței lor au devenit moduri elocvente de a descoperi Înțelesuri și a de le transmite altora. Ce sfaturi ne pot transmite nouă, oamenilor, Într-o perioadă ce se vrea a fi „postmodernă”? Cât de actuale mai pot fi povețele lor? Să vedem dacă Îi mai putem Înțelege. Cel mai mare merit al lor este că s-au Încumetat să discute despre povârnișuri și limite. Nu au avut În vedere doar „strălucirea” ființei, ci și „Întunecimea” ei. Au făcut o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Să trăiască! FELICE O, de ar putea s-audă și el HISTR[IO] (aruncă coroana, dar nu se-naintează) FELICE Ce e asta? Un laur veștezit? Ce-nsemnează asta? HISTR[IO] Fiul meu, laurul veșted să-ți fie un esemplu, o povață pentru toată viața ta! Ca și culoarea sa verde plină de viață piere și glorie și favoare. Un moment de [te] poartă lumea de furia nebuniei sale, un moment... până începi a crede în mărimea ta... atunci ți-ntoarce spatele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria nelavreme vânatul - zise el la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele acestea ale împăratului, patriarhul cu clerul cellalt se retrase în propriul palat de rezidență și invită acolo pe solii papali la o adunare, unde aceștia espuseră fără încunjur aceleași cereri ale papei, pe cari le împărtășiseră deja împăratului și fură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele Poloniei, nici regele Ungariei nu l-au văzut cerând iertare decât de la Dumnezeu. Dar aste timpuri sunt trecute!... Să caute d-l Dimitrie Sturza să împace pe acei pe cari cu nesocotință i-a atins. Însă îi dăm o povață amicală: închinîndu-se Austriei și cerând iertare cum i se cuvine, să se ferească să atingă pe ceilalți vecini ai noștri, tot atât de dârji și de puternici; să nu mai inspire multe articole în felul celui din "Neue freie Presse" căci de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dramatice ale celei de a Doua Însămânțări, N'Gai Loon își povățuise eleva ca, în cazul în care erau în imposibilitatea de a comunica, ea să facă în așa fel încît să ajungă într-un loc cât mai important. Pe povața aceasta se bazaseră șaptesprezece ani de speranțe care se dovediseră până la urmă întemeiate. N'Gai Loon era extrem de bucuros să afle că munca sa, motivul ascuns pentru care refuzase în toți acești ani să pregătească un alt quint, nu fusese
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
evoluate, rudimentare, În esență empirice, dependente de imitație și memorie, de exercițiul natural și de joc, care au dominat o lungă perioadă a istoriei educației. Cutimpul, s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de narație și tradiție orală, de povețe și exemplificări și, mai apoi, de dialog. Începând din secolul al V-lea Î.Hr.,metodele de instruire ce impuneau o strictă adeziune la tradițiile populare uzuale - observă J. Brubacher (1947), un istoric al educației - Înclină să cedeze locul unorprocedee
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau mai puțin figurată tâlcul ascuns sau alegoric al faptului sau al situației respective de viață. Esența proverbelor o considerăm deci a fi, În primul rând, una de ordin psihologic, din care derivă apoi dimensiunea lor etică, dată de acea povață sau sentință morală exprimată Într-o formă eliptică sugestivă, de obicei metaforică. Succintele comentarii psihologice și educative pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exigenți cu alții decât cu noi Înșine. Sunt și alte proverbe asemănătoare care fac apel la necesitatea realizării unei distincții valorice Între „cuvânt” și „faptă”: „E mai ușor să dai sfaturi, decât să ajuți”; „Nu-i greu pentru cine dă povață, greu e pentru cine-nvață”; „E ușor de aflat cum se face un lucru, greu e să-l faci tu Însuți” etc.) Scopul scuză mijloacele. (În literatură, cazul tipic este al eroului dostoievskian Raskolnikov, care a crezut că un scop
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atât de drept și generos Încât recunoaște valoarea altuia, chiar și În detrimentul său, vădește atâta demnitate, Încât se poate socoti superior oricui.” (F.M. Dostoievski) Cine are urechi de auzit s-audă. (Un alt proverb ne spune: „Ascultă sfatul și primește povața, ca să fii Înțelept toată viața”. Opusă disponibilității unora de a asculta este Încăpățânarea altora de a se singulariza: „A vorbi la pereți”; „A predica În deșert”. Dar singularizarea aceasta se plătește: „Cine nu vrea să asculte sfatul nimănui va Învăța
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu coarne”, păsări, șopârle, insecte, reprezentând instinctualitatea pură. În marea „călătorie în moarte”, viziunea rămâne subliniat mioritică, spre a sugera fuziunea lină cu materia: „Șopârle verzi, din verzile păduri, / vor înălța fierbințile lor guri / pân-la urechea mea, să-mi dea povețe, / ziua și noaptea drumul să mă-nvețe...” Dincolo de reminiscențe argheziene (îngeri, halucinații), ciclul Spital fixează experiențe cărora neliniștile, introspecția și proiectarea în dramele altora le imprimă un tragism răscolitor. Poeme ca Febră, Solii pământului, Păsările devin veritabile documente existențiale, psihologice
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
urm.). • Ibidem, p. 64-65. orice popor al lumii, mai ales că sunt „numeroși ca firele de nisip pe malul mării și ca picăturile de ploaie“19. Precaritatea surselor n-a permis decât reconstituirea sumară a atitudinii maghiarilor față de străini. În povețele adresate fiului Emeric, redactate între altele de un cleric alogen, regele Ștefan I (997-1038) releva ce mare folos aduc țării și puterii monarhului oaspeții și noii veniți: „Dacă oaspeți vin din diferite regiuni și provincii, ei aduc cu sine numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
religios-profetic, prin fermitatea-i învăluitoare” (Ion Negoițescu), îi rezumă crezul estetic: „În pieptul zbuciumat de doruri / Eu simt ispitele cum sapă, / Cum vor să-mi tulbure izvorul / Din care sufletul s-adapă. // Din valul lumii lor mă smulge / Și cu povața ta-nțeleaptă, / În veci spre cei rămași în urmă, / Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.” Născut în mijlocul plugarilor, al clăcașilor, poetul s-a afirmat dintru început ca un inspirat cântăreț al lor, al satului ardelean, supus robiei naționale și sociale. Prin
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
și București (1941), iar o istorie amănunțită a evenimentelor din Basarabia anilor 1917-1918 este cuprinsă în Testament pentru urmași (în colaborare cu A. Moraru), publicată la München în 1967, republicată parțial la Chișinău, în 1991. O culegere de Pilde și povețe (1908), cu extrase din Lev Tolstoi, I. Heliade-Rădulescu, Al. Donici, C. Negruzzi, I. Creangă, Pintilie Cubolteanu (alias H.), câteva broșuri conținând cuvântări sau proiecte parlamentare, învățături agrotehnice întregesc o activitate susținută, diversă. Este o operă care constă nu atât în
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
câteva broșuri conținând cuvântări sau proiecte parlamentare, învățături agrotehnice întregesc o activitate susținută, diversă. Este o operă care constă nu atât în texte (modeste sub raport literar), cât în fapte, remarcabilă în ansamblu, exemplară ca semnificație social-culturală. SCRIERI: Pilde și povețe, Chișinău, 1908; Basarabia. Schiță geografică, Iași, [1912]; Flori de pârloagă, pref. Mihail Sadoveanu, Iași, 1921; Bogdan Petriceicu Hasdeu, Chișinău, 1939; Cântare pământului, Chișinău, 1940; Testament pentru urmași (în colaborare cu A. Moraru), München, 1967; ed. Chișinău, 1991; Povestea vieții mele
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
Davila, Corneliu Moldovanu, V. Militaru, G. Tutoveanu. Din N. Beldiceanu se dau versuri inedite. În ceea ce privește proza, L. și a. r. a tipărit scrieri de Duiliu Zamfirescu (între care nuvela Cu bilet circular și romanul Îndreptări), I.L. Caragiale (schița Între două povețe), Al. Vlahuță (povestirea Predare, precum și fragmente din România pitorească). Se publică și romanul de moravuri Marin Gelea, al lui N. Petrașcu. Lui Ollănescu-Ascanio i se tipăresc pitoreștile nuvele Burdumba, Fecior de bani gata, Banul alb, lui Em. Grigorovitza câteva portrete
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]