915 matches
-
hominide, bipede de talie mică, să fi fost încă și mai ineficiente, ca vânători, decât cimpanzeii. În privința faunei mari, statutul lor în ghilda prădătorilor trebuie să fi fost unul modest și oportunist, intermediar între cel al necrofagilor și cel al prădătorilor de top (Brantingham 1998). În fapt, șansele ca dieta lor să se fi concentrat către plante, chiar și după creșterea relativă a ponderii produselor animale în alimentație, sunt foarte mari (Rayne Pickering 2006; Sponheimer & Dufour 2009). O asemenea ipoteză încurajează
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea tratamentelor pe baza prognozei și avertizării. Metodele luptei integrate Noua strategie în combaterea bolilor plantelor concepție modernă de protejare a agroecosistemelor se concretizează, în principal, prin următoarele metode: - organizarea rațională, pe bază de prognoză și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
De exemplu, Indonezia a interzis utilizarea a diferite produse, întrucât s-a constatat, că ele provoacă mai multe probleme decât rezolvă. Astfel s-a constatat că puricele brun al orezului (brown plant hopper) ar fi mai bine controlat de către unii prădători cum ar fi păianjenul-lup (wolf spider) dacă nu ar fi distrus de pesticide. Ca urmare, se acordă o 76 atenție deosebită luptei integrate, care asigură menținerea echilibrului între populațiile biotopului agricol. De asemenea, s-au introdus atât în țările Comunității
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
azot, perturbarea transportului aluviunilor, exodul populației rurale, dezechilibrarea balanței comerciale etc. b) un alt tip de degradare se exprimă prin incapacitatea spontană sau determinată a reglajului (spre exemplu, dereglarea circulației generale a atmosferei, proliferarea aberantă sau înlăturarea masivă a unor prădători, practicarea unor prețuri sub nivelul mediu al pieței, în scopul înlăturării concurenței (dumping), ș.a.). c) degradarea funcției strategice se încadrează într-un alt tip, caracterizat prin incapacitatea sistemului de a se autocontrola (spre exemplu, modificarea puternică a tipului de climat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
provoca dereglări în lanțurile trofice ale ecosistemelor. De asemenea, pot să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate și mortalitate accentuată, atât în sistemele vii naturale cât și în societatea umană. Modificarea arealelor unor specii de consumatori/ prădători poate solicita la maximum o anumită secvență vegetală sau animală cu rol nutritiv și în consecință, periclitează sau chiar provoacă dispariția acesteia (spre exemplu, prezența iepurelui european în insulele Kerguelen a determinat dispariția unei specii caracteristice în flora spontană a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii 1980, odată cu înțelegerea rolului economic al diversității plantelor, animalelor și microorganismelor. La nivel global, momentul decisiv l-a constituit
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
invadatoare/invazive. O specie invadatoare are capacitatea de a stabili populații viabile în afara arealului nativ, dezvoltându se exploziv și punând în pericol speciile native. Speciile invadatoare sau exotice pot îndepărta din habitat speciile native prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare, ajung în pericol de extincție. Cauzele succesului speciilor invazive: * lipsa prădătorilor, bolilor și a paraziților naturali în noul habitat; * degradarea habitatelor prin diverse modalități, ceea ce a dus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Speciile invadatoare sau exotice pot îndepărta din habitat speciile native prin competiție interspecifică sau pot deveni prădători ai acestora, astfel că speciile autohtone, lipsite de adaptări și comportament de apărare, ajung în pericol de extincție. Cauzele succesului speciilor invazive: * lipsa prădătorilor, bolilor și a paraziților naturali în noul habitat; * degradarea habitatelor prin diverse modalități, ceea ce a dus la dispariția unor specii native, în timp ce noile specii (invadatoare) au găsit condiții prielnice de dezvoltare; * formarea de hibrizi între speciile exotice și cele native
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii de pești, în scopul utilizării complete a hranei naturale din aceste ape și pentru îmbogățirea lor sub raport comercial. Unele din aceste specii au intrat în competiție pentru hrană cu speciile autohtone sau au stabilit relații de tip pradă- prădător. Speciilor invazive vor deveni și mai periculoase în viitor, deoarece comerțul, călătoria și turismul se globalizează rapid iar controlul frontierelor se simplifică. Aceasta afectează ecosistemele naturale în care invadatorii agresivi pot avea efecte dezastruoase: ecologice, biologice și epidemiologice (pot fi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
beringei); mai există circa 400 de exemplare în sălbăticie; calul lui Przewalskii (Equus przewalskyi); leul asiatic (Panthera leo persica); condorul californian (Gymnogyps californianus). Prin intervenția brutală a omului se poate ajunge și la dezechilibre ecologice. Eliminarea prin suprapescuit a homarului prădător Homarus americanus a eliberat de sub control ariciul de mare Strongylocentrotus droebachiensis care a distrus pajiștile de Laminaria din apele litorale ale Noii Scoții (America de Nord). Pădurile reprezintă o resursă (lemn, vânat, fructe, ciuperci) care se regenerează. Ocupă 25% din suprafața uscatului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu copita despicată (cerbi, elani, bovine, ovine etc.Ă pasc liniștite și nu suficient de atente. În restul zilei se odihnește liniștit Într-un loc retras, pe care Îl amenajează În pământ, numit vizuină, ferit de văzul și atacul altor prădători. Acesta este amplasat de regulă În văgăuni și râpe adânci, În desișuri de pădure, În crăpături ascunse din blocuri de piatră din munți stâncoși, iar unele subspecii preferă să se retragă În scorburile unor copaci seculari. Lupii singuratici sau solitari
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
societăților comerciale Fără nici o tăgadă, câinele-lup este bun la toate; Înlocuiește calul și renul În stepele Înzăpezite ale Laponiei sau În Întinsa Groenlandă și În Siberia; ajută răniții să se salveze În timpul războiului, este un paznic vigilent și apărător Împotriva prădătorilor și agresorilor, un priceput Însoțitor al nevăzătorilor, salvamontist, curier, detector de substanțe toxice și stupefiante, dar mai cu seamă „un mare polițist”, de unde Îi vine și denumirea de câine polițist. Calitățile câinilor ciobănești, indiferent de rasă, varietate sau tip morfologic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de la naștere până la Înțărcare prin laptele matern care este un produs complex și bogat În substanțe nutritive și colostrul din primele jeturi, care ajută la instalarea imunității corporale Împotriva bolilor. Deținătorii de câini trebuie să cunoască faptul că, comportamentul de prădător nu este specific câinelui-lup, deși face parte din aceeași specie ca lupul (canis lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în probleme de mediu, învățarea unui vocabular nou legat de mediu, compararea scrierilor care au descris natura și textul politicilor locale de mediu. Științe: biologie, fizică cu probleme ca lumina soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale: importanța resurselor naturale asupra economiei, stabilității
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
excludere poate fi inversat: tinerii proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o stare de incivilitate devenită la ei a doua natură. „Rasializarea” acestor excluși reduși la originile lor etnice presupuse este Însoțită de Închiderea Într-o situație de double bind1: li se reproșează În același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o compune din istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții - un Iorga, de pildă! - alături de moștenirile latine, pe cele ulterioare și „dăunătoare”, după părerea sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate fi citită și ca o replică la volumul din 1936; dar el împinge analiza până în zilele noastre, dincolo de "fața comunistă", cu știuta exacerbare naționalistă, cercetând transdisciplinar destinul culturii și civilizației românești în "post-naționalism". Criticând vehement pe suport eminescian invazia "prădătorilor", regimul cleptocratic, fără a se iluziona că "botezul magic" (prin aderarea la U.E.) schimbă radical, peste noapte, datele problemei. În fond, ca țară a formelor fără fond (cum sună un vechi diagnostic), România probează, paradoxal, că sarabanda formelor (preluate mimetic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plantelor de cultură și anume: familia Ichneumonidae și familia Cynipidae din ordinul Hymenoptera. Devenit specialist în aceste grupe de insecte parazitoide am abordat și studiul în complex al insectelor dăunătoare plantelor de cultură și al întregului complex de dușmani naturali (prădători și parazitoizi), cu accentul pe insectele parazitoide, care pot fi folosite în combaterea biologică. Un alt obiectiv al cercetărilor a fost abordat în cariera mea didactică și de cercetare, legat de hidrobiologie și mai ales de biologie marină, începând din
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
MUSTAȚĂ Lucrări publicate în străinătate. Recunoaștere la nivel interna?ional. Articole publicate în anale (buletine științifice ale universităților etc.), reviste știin?ifice cotate ISI. Lucrări de taxonomie, morfologie animală, hidrobiologie și biologie marină, dăunători și complexele de entomofagi (parazitoizi și prădători). Lucrări publicate în Buletinul informativ al Univ. „Al.I. Cuza” și în unele reviste culturale și știinifice: ' Lucrări apărute în rezumat: Prelegeri universitare publicate Cursuri universitare publicate Cărți publicate în edituri Articole publicate în EPIFANIA, revistă de dialog ortodox. Lista
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de o complexitate extraordinara, nebănuită. Parazitoizi de diferite ordine, ca niște păpuși Matryoshka, “mumii” agățate de frunze, coconi fini de mătase Țesuți pe corpul unor omizi muribunde - iată un univers ce pare desprins din ficțiune. Studiul complexelor de parazitoizi și prădători care mențin sub control speciile fitofage ne dezvăluie o diversitate impresionantă de specii, o rețea complexă, edificată de-a lungul milioanelor de ani de evoluție, dar și o rețea fragilă, supusă agresiunilor antropice, care trebuie protejată. În discursurile Profesorului Gheorghe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Culoarea de avertizare a unui animal reprezintă cu adevărat un semnal de pericol? Dacă acceptăm ideile lui Pierce, ale lui Morris, Hoffmeyer, Dennett și Bateson, atunci Culoarea de avertizare este un semnal care semnalează un pericol, care declanșează în mintea prădătorului o experiență amară. Culoarea de avertizare nu capătă sensul unui pericol decât în urma unei experiențe trăite. Un singur agent intențional poate marca imediat orice obiect din apropierea sa să devină un semn. Semnalul reprezintă o informație care poate căpăta sens doar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
așadar din fiecare corp individual o imensă socie tate. Or, aceasta este și substanța pe care o secretă bacteriile cu care se hrănesc amibele. Acestea din urmă le găsesc tocmai prin perceperea ei. Altfel spus : substanța care îi atrage pe prădători către prăzile lor este aceeași care îi atrage pe prădători unii spre alții și îi constituie într-o societate. La acest umil nivel al vieții celulare, contradicția de care s-a lovit Hobbes după Bacon - ca și atîția alți filozofi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
aceasta este și substanța pe care o secretă bacteriile cu care se hrănesc amibele. Acestea din urmă le găsesc tocmai prin perceperea ei. Altfel spus : substanța care îi atrage pe prădători către prăzile lor este aceeași care îi atrage pe prădători unii spre alții și îi constituie într-o societate. La acest umil nivel al vieții celulare, contradicția de care s-a lovit Hobbes după Bacon - ca și atîția alți filozofi după ei - își găsește deci soluția. Ei trebuiau să depășească
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
continuă: Eu sunt consecvent Întru ale radiofoniei, Încât nici pomeneală de televizor În casa mea, deși plătesc taxa..., dar el se dovedește trădător, prin Însăși paguba lui, precum constatând că atunci când vine vorba de viața animalelor - acea „Animal planet“ - abundă prădătorii, evident jucând În scene oripilante de vânătoare. Am putea spune că cineva și-a pus În cap să ne dreseze Întru ferocitate pentru a se Întreba apoi - „nevinovat“ - de ce aparținem speciei celei mai - fără a exagera deloc - atroce. Repet ceea ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și, de mai bine de două milenii, de la Esop Încoace, dezvoltă un gen literar pe care-l detest sincer: fabula, cu o furnică harnică și un greier leneș etc. Bașca chiar Biblia cu ale sale animale curate și necurate. Un prădător ucide cu ferocitate? Nicidecum, căci Natura, decretând că și el trebuie să trăiască pentru că are un rost, acela de a Împiedica proliferarea „pașnicelor“ ierbivore, ba chiar grija pentru sănătatea acelora, luându-și drept tribut pe acelea bicisnice, a condamnat și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]