448 matches
-
eu eram cel care se rătăcise pe coridor și, da, eu eram acolo pe ecran în aceeași cameră cu cea mai frumoasă femeie din lume, captiv în casa aceea veche și întunecată, pe furtuna aceea cumplită, în acel mic cinematograf prăpădit, în dormitorul meu în noaptea aceea și în visurile mele veșnic după aceea. Eu eram acolo. Shirley ieși din spatele meu, cu trupul înfășurat în cămașa până la genunchi și spuse: — Acum poți să te-ntorci. Mama se ridică și femeia din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
concentrați. Muncim noaptea. Când ar trebui să fim cu femeia. Nici un tip care lucrează noaptea n-are cum să țină o femeie lângă el, dacă femeia aia e bună de ceva. — Ești un filosof. — Nu, hombre. Un cartofor de orașe prăpădite. Un oraș prăpădit, pe urmă altul și altul și pe urmă vine orașu’ mare și după aia tre’ s-o iei de la capăt. Și pe urmă te Împușcă-n stomac. — Prima dată. Aia nu s-a Întâmplat decât o dată. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Când ar trebui să fim cu femeia. Nici un tip care lucrează noaptea n-are cum să țină o femeie lângă el, dacă femeia aia e bună de ceva. — Ești un filosof. — Nu, hombre. Un cartofor de orașe prăpădite. Un oraș prăpădit, pe urmă altul și altul și pe urmă vine orașu’ mare și după aia tre’ s-o iei de la capăt. Și pe urmă te Împușcă-n stomac. — Prima dată. Aia nu s-a Întâmplat decât o dată. — Te obosesc? — Nu. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Mai era un băiat de vreo șaișpe ani care lucra la o fermă - Își rupsese piciorul și i se fixase prost și acum trebuia rupt din nou ca să-l fixeze bine. Și mai era Cayetano Ruiz, un cartofor de orașe prăpădite, cu un picior paralizat. Domnul Frazer Îi auzea pe coridor cum râd și se bucură de muzica mexicanilor trimiși de poliție. Și mexicanii se distrau. Intraseră de două ori la domnul Frazer, foarte incitați, Întrebându-l ce vrea să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lațul îi gata să ne strângă de gât? Mergi la vot, dar nu-l votezi pe nenorocitul pus de comuniști. Așa oi face, Toadere, dar de unde știu eu pe cine să votez? Votează și tu pe oricine, numai pe un prăpădit pus de comuniști nu. Dondănind, nici nu și-au dat seama că au ajuns la poarta lui Făcutu. Păi, măi Toadere, până aici ai plătit, până aici te-am adus. De aici înainte, mergi sănătos. Apoi bine, Făcutule, eu cotonog
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care capăt? Zăpăciți cum eram, nu ne am dat seama unde a lovit locomotiva. Spre bucuria noastră, am auzit-o cum pufăia În capătul care ne interesa al garniturii. ― Măi Drâmbă. Dacă locomotiva asta nu face doar cine știe ce manevre cu prăpăditul aista de tren, atunci tot mai ține Dumnezeu cu noi! ― Dacă ar face doar manevră, de atunci ne hâțâia de vreo zece ori. Cum se vede, Însă, se pregătește de drum lung. ― De unde ai dedus tu trebușoara asta? ― Ia auzi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spune ceva despre ea? O conduc. Tano aproape că a ajuns la coada lui Mișu Negrițoiu, încremenit cataplectic, de frică, pe poartă. Lasă-l, TA-NO! îi comand cu cea mai aspră voce. Răzbelnică mai ești. Cu toată lumea, chiar și cu prăpăditul de mine. Îi dă, totuși, lui Mișu Negrițoiu pace. Motanul sare în vișin și stă acolo, cocoțat între straturile cu tufanici și Dumnezeu, întrebîndu-se cum umple Miss Deemple gropițele alea din obrăjori. Mai rămîn pe banca de sub măr. Tonurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
părea că-l coboară, pe el, cogeamite plutonier vechi. Dar văzîndu-i mutra îngrozită, fu cuprins și el de spaimă, încît deodată îi sări lenevia și întrebă: ― Ce s-a întîmplat, omule? ― Poznă mare, nene, belea mare, glăsui Pravilă, parcă mai prăpădit el însuși din pricina efectului ce-l făcuse asupra șefului. Primarul era mijlociu de statură, cu ochii mici, vicleni și obrajii tăbăciți și încrețiți. Venea glonț de la conac și avea în urechi proaspăt glasul boierului cel bătrîn: "De unde știi, să-mi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nespus poezia, patronul cinic și veros al unui club de dans, fiind pe deasupra și proxenet. Altul, François jucat de Raimu fusese nevoit să-și coboare mult așteptările. El, care se visa președinte al Republicii, nu ajunsese decât primarul unui târg prăpădit. Tot el, care visa să aibă un șir de servitori care să-l slujească, ajunsese să se însoare cu dădaca. Thierry, în sfârșit, avusese parte de degringolada cea mai sordidă. Împărțea un apartament jegos cu o harpie isterică și, ocupându
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
n-ar fi acceptat o astfel de fărădelege, simțea asta. Poate fiindcă desprinderea și îndepărtarea, noile experiențe și călătoria schimbă oamenii profund dându-le măsuri noi de judecată, drept care odată întors în Calabria orice lucru i se păruse îmbătrânit și prăpădit, fierăstruit de ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pata rău de tot când m-am apropiat de ea și i-am auzit șoaptele repetate obsesiv: „Haaai, că se aaarde șteeeeviaaa“... Așadar, asta făcea ea acolo: îi gătea! De altfel, am și recunoscut mirosurile. Și eu, care trăiam cu prăpăditul ăla crezând că are centura neagră inclusiv în arta culinară... Numai gura era de el. Un pârlit cu chiloții rupți în fund! Nu l-am văzut niciodată fără pantaloni, n-avea niciun rost să și-i dea jos, dar pariez
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
încît un client poznaș dinafară s-ar fi putut iscăli pe ea întrebuințînd degetul în loc de plaivaz; scaune schiloade, mici crîmpeie din acele rogojini de papură ferfenițită, care se deșiră necontenit, dar niciodată nu se destramă cu totul, și niște sobițe prăpădite, coșcovite pe dinăuntru, cu ușile stricate și cu mînerele de lemn arse tăciune. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
luat-o razna cu scrierile lor apocaliptice, apostolice și evanghelice! El se considera un al doilea Moșe ce dădea lumii o religie universală de data aceasta, față de strămoșul lui care a dat o religie tribală și aceea unei cete de prăpădiți fiind cel mai mic popor dintre popoare. Pentru a reuși în acțiunea lui a pornit o furibundă manipulare prin care urmărea să pună mozaismul ca cea mai veche și mai demnă de urmat cultură a lumii antice făcînd o apologie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
clasă sunt așà de micĭ, în cât pe perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au mai supraviețuit pînă azi, și mai supraviețuiesc încă de-acum înainte, prăpăditele astea de țări! Să trec la interne. Toată pagina a doua se ocupă de furajele grosiere, care trebuie bine gospodărite. Personal, mi-a plăcut titlul unuia din materiale: Cu gustul și mirosul îmbunătățite prin tratarea cu leșie de cenușă. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ales prosper), unul din acești alieniști de marcă ar fi putut fi mitologicul magistru Brânzei. Care, la drept vorbind, nici nu-și prea ogoia pacientul cu falsuri gen: Vai, ce mină bună aveți azi! Dacă nu-i aplica pe loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu se lase melancolizat de ploaia mocănească de-afară, că de cînd e lumea lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cum ar fi traficul de influență (i.e. marea corupție), se duce direct la Constituție. Vexîndu-i pe iliescienii pur-sînge, moașele Constituției iorgovane, cu orgolii de cod napoleonian. Și, cum noul show nu putea fi unul oarecare, lansat, la o adică, de pe prăpăditul pod al inundațiilor, de la Mărăcineni, a așteptat să simtă pămîntul Broadwayului sub tălpi, ca de-acolo să trimită încoace torpila constituțională. Și nu una oarecare. Ci, stupoare! parlament unicameral. Să sară peremiștii în aer de indignare, nu alta. (Ei, tobă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-a pierdut în pădure tranz.: Mama l-a pierdut pe Ion în pădure part. pierdut, -ă nom. pierderea, pierdutul A SE PRĂPĂDI Banii lui Ion s-au prăpădit în neant tranz.: Ion prăpădește banii part. prăpădit, ă nom. prăpădirea, prăpăditul A SE RAREFIA Aerul se rarefiază în cameră tranz.: Ventilatorul rarefiază aerul din cameră part. rarefiat, -ă nom. rarefierea, rarefiatul A SE RĂRI Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea drumului se răresc tranz.: Ion rărește florile part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai sângeros al imperiului, dobândea în ochii lor o dimensiune epică. Ea, franțuzoaica născută la celălalt capăt al lumii, urmărea cu o privire goală unduirea nisipurilor dincolo de ușa deschisă a vagonului („Dar cine naiba a dus-o în deșertul acela prăpădit?”, exclamase într-o zi prietenul tatălui meu, pilotul de război). Alături de ea, nemișcat și el, stătea soțul ei, Fiodor. Boarea care năvălea în vagon nu aducea nici un pic de răcoare, în ciuda goanei rapide a trenului. Au rămas îndelung în golul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ne plătesc. Interesantă e formula lui Radu Pavel Gheo care contraatacă: “Intrasem în cămpul muncii (de profesor) cu un slogan naividealist: Dacă tot mă plătesc prost, să fac treabă ca lumea. Așa, în ciuda sistemului! Raționamentul era copilăresc: la un salariu prăpădit toți se așteaptă să faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
bătrânul începe să vorbească, se face soare, universul devine consistent, viu, e creat prin povestirea-visare. În altă parte un personaj exclamă: „Bă, dacă nu v-aș visa eu, pe voi și cu satu acesta cu sfinți, nici măcar n-ați fi, prăpădiților !”. Prin remarcabilul său debut, P., prozator puțin prolific, se anunță a fi din stirpea lui Ștefan Bănulescu. SCRIERI: Vremelnicie pierdută, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
clasă sunt așà de micĭ, în cât pe perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre evoluția obștii până la data respectivă, nu se găsește decât menționat într-o anafora din anul 1835 și într-o detaliată mărturie din 1841 cu titlul de Socotință, în care se arată că la 1799 „se găsea în acea vreme prăpădită”. Într-o altă pricină, din 1815, este mențiunea: „să vedi că proprietariul Umbrăreștilor de sus n-au păzit tăcere, ieșind la iveală acea hotarnică”. Este vorba despre documentul referitor la înjumătățirea efectuată de C. Zberea în 1704, despre care precizam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]