636 matches
-
văzătorul împăratului. Ușierii de asemenea erau la fiecare ușă. N-au avut nevoie să se abată de la slujba, căci frații lor Leviții au pregătit ce era pentru ei. 16. Astfel a fost întocmită în ziua aceea toată slujba Domnului, ca să prăznuiască Paștele și să aducă arderile de tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17. Copiii lui Israel, care se aflau acolo, au prăznuit Paștele în acel timp și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18. Nici o sărbătoare a Paștelor nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ce era pentru ei. 16. Astfel a fost întocmită în ziua aceea toată slujba Domnului, ca să prăznuiască Paștele și să aducă arderile de tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17. Copiii lui Israel, care se aflau acolo, au prăznuit Paștele în acel timp și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18. Nici o sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele proorocului Samuel. Nici unul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Israel, care se aflau acolo, au prăznuit Paștele în acel timp și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18. Nici o sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele proorocului Samuel. Nici unul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo și locuitorii Ierusalimului. 19. În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea. 20. După toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în acel timp și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18. Nici o sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele proorocului Samuel. Nici unul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo și locuitorii Ierusalimului. 19. În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea. 20. După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo și locuitorii Ierusalimului. 19. În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea. 20. După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, împăratul Egiptului, s-a suit să lupte împotriva Carchemișului pe Eufrat. Iosia i-a ieșit înainte. 21. Și Neco i-a trimis soli să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să pună mâna pe putere? Eu nu cred. Nu-i oare absurd să fugi cu atâta grabă de oameni care fac rău unui om, dar să ți-i faci prieteni 103 pe cei ce au ocărât pe Dumnezeu și să prăznuiești tu, care te închini Celui răstignit, cu cei ce L-au răstignit (se referă la iudei - n.n.)? Aceasta nu-i numai prostie, ci cumplită nebunie!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 5, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
moartea pe moarte călcând” este prin ea Însăși un simbol cât se poate de puter‑ nic de triumf prin și În suferință. VIII. Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească VIII.1. Crucea noastră cea de fiecare zi În Postul Sfintelor Paști, prăznuim Sfânta Cruce exact la jumătatea postului, ea Înfățișându‑se nouă ca reazem și ajutor Împotriva diverselor uneltiri și tentații ce ne asal‑ tează, pe această cale a postului care este pentru noi un urcuș neîncetat spre Lumina Învierii. „Oricine voiește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
una din scrisorile sale, amintește și el de rugăciunile ce se săvârșeau atunci când Într‑o localitate se primeau oseminte sfinte : „(...) să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem Într‑o clădire vrednică de ele și toată ziua s‑o prăznuim cu credin‑ cioasă supunere”318. Cultul sfinților se naște aproape indisolubil legat de cultul și cinstirea sfintelor moaște. Creștinii rânduiesc de timpuriu ca ziua În care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prezinte Împăratului cel muritor și să pună pe lângă el cuvânt pentru tine ? Dar nu trebuie cinstiți oare apărătorii Întregului neam omenesc, apărătorii care se roagă lui Dumnezeu pentru noi ? Da, trebuie să‑i cinstim, ridicând biserici În numele lor, aducând roade, prăznuind pomenirea lor (...) Prin cele care Dumnezeu este cinstit, prin acelea se vor bucura și slujitorii Lui ; de acelea de care Dumnezeu Se mânie, de acelea se vor mânia și ostașii Lui”320. Nu sfinții au trebuință de cinstirea noastră, ci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
română mai multe valori, printre care: ființă umană, de sex bărbătesc creștin etc. Acestor valori, generale, li se adaugă altele, opționale: numele sfîntului ales ca ocrotitor din cauză că nașterea s-a intîmplat În ziua sau În apropierea zilei În care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia etc.). Atribuirea Prezența ei În unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar Înlesnește decodarea. numelui nu se face
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a cuvintelor din vorbirea curentă: Andréas > Îndre(a), Undrea; Antonios > Înton, Îndon; Demetrios > Medrea, Medru; Nicólaos > Necoară, Nicoară; Georgios > Georz, Giorzu, Zorj. S-a emis ipoteza că aceste nume s-au păstrat decupate din numele sărbătorilor religioase În care se prăznuiesc sfinții SÎngeorz (< Sanstus Georgius), SÎnnicoară (< Sanstus Nicoláus), SÎmedru (< Sanctus Demetrius), SÎnziene (< Sanstus dies Iohannis), SÎmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece În limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
luptele de la Soci, pe Siret, în județul Baia. Acelei vechi biserici i se spunea Biserica Albă (a nu se confunda cu Biserica Albă care există și azi pe Stradela Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o rezidească, ocazie cu care i a schimbat și hramul, în cel de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Domnului (25 decembrie) și că, din această cauză, a purtat pe vremuri denumirea slavonă a hramului, adică Rojdestva Bojiți. Vechea biserică ajungând în ruină, a fost rezidită (actuala clădire), căreia i s-a dat, hramul Schimbarea la Față a Domnului, ce se prăznuiește, în fiecare an, la 6 august. Nu se cunoaște data certă a zidirii sau a sfințirii primei biserici și nici ctitorul ei, refacerea a avut loc însă la 1750, ctitor fiind Popa Velișcu. Numele de Biserica Albă, sub care este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Atanasie, care leagă strada Nicolae Bălcescu (fostă strada Muzelor), de strada Sărăriei, se află biserica Sfinților Atanasie și Chiril de unde și numele străzii ridicată întru cinstirea și pomenirea celor doi arhiepiscopi și patriarhi ai Alexandriei, pe care Biserica Ortodoxă îi prăznuiește la 18 ianuarie. Înainte vreme, locul acesta era cuprins în acea parte a târgului, ce purta numele de Muntenimea de Jos. Cu privire la anul de ctitorire și la ctitor, se afirmă că a fost zidită între anii 1672 1674, de către un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
-lea, pe la 1709, ar fi zidit pe acest loc o biserică mică din lemn, cu altarul pe locul unde se află azi pridvorul actualei biserici. După câte se știe, hramul acestei bisericuțe a fost Uspenia (Adormirea Maicii Domnului), ce se prăznuiește în fiecare an, la 15 august. Ceea ce ne îndreptățește să adoptăm această părere este faptul că printre obiecâtele de preț aflate în patrimoniul actualei biserici există un disc de argint, în fundul căruia se află următoarea inscripție: "Savinu Banulu, biserica dumisale
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fatalitate se ține de dânsele necurmat, fiind fundat pe prețul sângelui". Arnăutul de care se vorbește se numea Maiorul Gheorghe Leondarie, iar fratele său, haiducul, Haralamb, în amintirea căruia s-a dat hramul acestei biserici Sfântul Haralambie"</citation>, ce se prăznuie ște la 10 februarie. Adevărul din această legendă este întărit și de pisania ce se află pe peretele dinspre miazănoapte al pridvorului, la loc vizibil, având în vedere că intrarea în pridvor se face pe o ușă construită pe peretele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu acoperișul învelit cu tablă, în anul 1785, de către Grigore Luca și Sandu. A căpătat apoi "statut de mănăstire" și a fost închinată la sfântul Mormânt. Prin anul 1785, călugării greci au adus aici porțiuni din moaștele Sfântului Haralambie (cel prăznuit la 10 februarie), ale Sfântului Teodor Stratilat (pomenit la 8 februarie, dar și la 8 iunie pentru aducerea moaștelor) și ale Sfântului Mihai Mărturisitorul, episcopul Sinadei (prăznuit la 23 mai). Ele se păstrează în trei cutii de argint, cu inscripții
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
anul 1785, călugării greci au adus aici porțiuni din moaștele Sfântului Haralambie (cel prăznuit la 10 februarie), ale Sfântului Teodor Stratilat (pomenit la 8 februarie, dar și la 8 iunie pentru aducerea moaștelor) și ale Sfântului Mihai Mărturisitorul, episcopul Sinadei (prăznuit la 23 mai). Ele se păstrează în trei cutii de argint, cu inscripții în limba greacă și așezate în naos, într-un sicriu sculptat. După cum reiese dintr-un pomelnic aflat în Proscomidie, un grec, pe nume Hristodulo Proschinitu, a refăcut
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
frunte cu preotul Grigore Timoftescu. 32. BISERICA NICORIȚA Sfântul locaș al bisericii cunoscute sub numele de Biserica Nicoriță se află în cartierul Tătărași, pe strada ce poartă numele bisericii. Hramul ei este �sfântul Ioan cel Nou de la Suceava�, ce se prăznuiește la 2 iunie și așezarea acestui hram se pare că trebuie să aibă legătură cu niște fapte ce se păstrează în legendă. Dacă ț inem seamă de legendă, dar și după unele documente de arhivă, atunci socotim că ridicarea aici
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
loc pentru fiecare. 34. BISERICA CUVIOASA PARASCHEVA (PRAPA DOAMNA) Ferită de vederile celor ce trec pe strada Păcurari, adică aflată chiar la începutul acestei străzi, dar mascată de clădirea Bibliotecii universitare "Mihai Eminescu", se află o sfântă biserică ce-și prăznuiește hramul de ziua Cuvioasei Parascheva (14 octombrie). O prezentare întocmită cu grijă de preotul paroh al acestei biserici și aflată în pridvor ne informează că o însemnare ce există pe partea dinspre altar a catapetesmei spune că biserica aceasta a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină (iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască Creștinii întru aceeași vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sinodului; ori autoritatea sinodală se întinde și asupra 5-maiștilor, și atunci Sinodul, ca unitate ierarhică, are două Paști". Așezămintele apostolice (cartea a V-a, cap. XVII) afirmă: "Trebuie să sărbătoriți Paștele cu îngrijire și cu luare-aminte, după isimerie; ca să nu prăznuiți de două ori într-un an amintirea unei patimi, ci O DATĂ PE AN, spre aducere-aminte de Cel ce a murit o dată" (cf. Didascalia et Constitutiones Apostolorum, ediția Fr. Funk, Paderbornne, 1905). În circulara imperială a Sfântului Constantin cel Mare se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ori într-un an amintirea unei patimi, ci O DATĂ PE AN, spre aducere-aminte de Cel ce a murit o dată" (cf. Didascalia et Constitutiones Apostolorum, ediția Fr. Funk, Paderbornne, 1905). În circulara imperială a Sfântului Constantin cel Mare se spune: "a prăznui Paștele de două ori în același an este cu totul neîngăduit" (Sf. Eusebiu, De vita Constantini, 1. III. C. XVIII, în P. G., t. XX, col. 1073). 24 Nae Ionescu, Pentru reintrarea în Ortodoxie, în "Cuvântul", an V, nr. 1387
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. În anul 1992 s-a pus problema canonizării, iar În ședința Sinodului s-a hotărât trecerea În rândul sfinților a lui Brâncoveanu, copiilor săi Constantin, Ștefan, Matei, Radu și sfetnicul Ianache, Biserica Ortodoxă prăznuindu-i pe 16 august. La inițiativa Patriarhului României Miron Cristea, În anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus În Paraclisul Patriarhal
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
prin mijloace diferite. footnote> , creștin <footnote Actualizează numele botezătorului lui Isus. footnote> etc. Acestor valori, generale, li se adaugă altele, opționale: numele sfîntului ales ca ocrotitor din cauză că nașterea s-a intîmplat în ziua sau în apropierea zilei în care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia etc.). Atribuirea numelui nu se face deci întîmplător; numele îl menește pe cel numit; dîndu-i numele bunicului, de exemplu, i
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]