801 matches
-
metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang, despre componența divanului domnesc al lui Vasile Lupu, despre sistemul administrativ și judecăți ("Pravila"), despre monedele în circulație și altele. Atrag luarea aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri de fir; nemulțumiții de la Iași "au răpezit la împărăție arz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
les paysans, ils n'aiment rien ni personne. Leurs sentiments sont purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Matei Basarab. Aici, noul venit întâlnește oameni care se apropie foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună cuviință fără cusur, duc la bun sfârșit pravila în biserică, pregătitul mâncării în bucătărie, copierea cărților în chilie. Oameni care se întrețin din lucrul propriilor mâini și care viețuiesc într-o comuniune desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la Neamț, obștea paisiană a crescut ca un fluviu care devine gigantic prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lucru, nici imobil, nici animat, să petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
animat, să petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în primul rând, de statutul normativ inferior al femeilor, fapt pentru care schimbarea legislației devine țintă predilectă. „Documentele vremii stau mărturie că statutul juridic al femeilor române era umilitor, sub demnitatea umanăxe "„naturaumană". Potrivit tradiției, în căsnicie, bărbatul era stăpân. Pravila lui Vasile Lupu și cea a lui Matei Basarab prevăd că «...bărbatul avea voie să își sechestreze și să-și bată soția dacă greșea», «dar nu prea din cale afară».” (Mihăilescu, 2002, p. 17) Această tradiție normativă a continuat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
darurilor ș.a.). Textele bilingve slavo-române sunt de trei categorii: 1) text slavon cu glose românești (Glosele Bogdan); 2) text slavon și text românesc pe două coloane verticale, alăturate (Tetraevangheliarul de la Sibiu); 3) text slavon cu traducere românească integrală (Psaltirea voronețeană, Pravila ritorului Lucaci ș.a., toate manuscrise; dintre tipărituri, Psaltirea lui Coresi, 1577). Aserțiunea lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei), conform căreia românii au scris la început în alfabet latin, iar alfabetul chirilic ar fi fost introdus abia pe vremea lui Alexandru cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
cazul. Principiile de transliterare au fost elaborate în 1878 de Comisia Lexicografică a Academiei Române și potrivit lor au apărut în epocă trei lucrări: Catehismul calvinesc din 1656 (în 1879), Psaltirea lui Coresi din 1577 (ediția B. P. Hasdeu, 1881) și Pravila de la Govora din 1640 (ediția A. I. Odobescu, 1884). Problematica transcrierii a rămas însă o chestiune controversată pentru că această metodă nu redă exact particularitățile limbii române vorbite a timpului, dificultate sesizată încă de B. P. Hasdeu (Cuvente den bătrâni). Această problemă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
1680 era ispravnic al Târgoviștei. Destinul lui s-a împlinit - poate și cărturărește, ca autor al cronicii - în preajma Cantacuzinilor, pe care i-a slujit cu credință. A scris documentele familiei (ca logofăt trebuie să se fi descurcat bine în articolele pravilelor), între ele și testamentele (două) ale Elinei, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Tot în preajma Cantacuzinilor a și murit, cândva, între 1693 și 1697. Poate că N. Iorga i-a făcut dreptate. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
Cel de al II-lea Congres Internațional de Istoria Presei, nr.85-86, martie-aprilie, 2009, p.32. *Răsfoind în arhive. Grădinițele mormintelor, nr.87, mai 2009,p.6. *Album - Neculai Ciochină - Bârlad, nr.88, iunie, 2009, p.17. *Răsfoind în arhive. „Pravila Țării” - despre calomnie, nr.88, iunie 2009, p.17. *Eminescu și Cantemir în știința română, nr.89, iulie 2009, p.15-16. *Drumul spre școală (Amintiri), nr.90, august 2009, p.20. *Călător... prin vâltoarea vremii (vol.II) de Alexandru Mânăstireanu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vrea să le introducă în Bucovina: "De vreme ce împăratul Țarigradului a binevoit a da Chezăreștii Măriei această parte din țară, lucru cunoscut este că prea înaltul Chesar voiește ca și pe la alte țări a prea Înălțimii sale să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să așeze în Bucovina pravile și obiceiuri cu tot folosul stărei a fieștecărui suflet, cu care așezământuri noi partea duhovnicească nu ne putem împăca; și fiindcă avem hotărâre cu milostivire de către înaltele locuri, ca neputând noi a ne statornici cu pravilele ce vedem că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
traducerea 247. În condițiile în care transpunerea termenilor juridici latini și germani în română ridica traducătorului numeroase greutăți terminologice, apariția acesteia va mai întârzia până spre sfârșitul anului, fiind tipărită în anul următor, la același tipograf al Curții, cu titlul Pravilă de obște asupra faptelor celor rele și a pedepsirii lor248. Greutățile întâmpinate de traducătorii români ai literaturii juridice austriece erau evidențiate de concepistul Vasile Balș care, semnalând că unele ordonanțe au fost traduse de așa manieră încât nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și poruncilor împărătești"124. În realizarea practică a procesului instructiv-educativ, accentul era pus în principal pe învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rurale, spre a-i lumina pe părinți în ignoranța lor și a-i determina să-și crească și să-și educe copiii "în frica lui Dumnezeu și întru deprinderea năravurilor celor bune"153. În anul 1796, în urma încălcării "poruncilor și pravilelor referitoare la cununie", mai ales a celor privitoare la vârsta minimă pentru căsătorie, stabilită la 19 ani pentru băieți și 15 pentru fete, capul ierarhiei ecleziastice bucovinene, episcopul Daniil Vlahovici, revenea asupra patentei împăratului Iosif al II-lea, din 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ani de când s-a judecat pricina la tribunal, unde el, mărturisind fapta, căuta a se dezvinovăți prin povestirea nenorocosului vis. Dar judecătorii temându-se ca nu cumva îndurarea către acesta să insufle și altora dorința de a visa, au aplicat pravila care nu cuprinde nimic despre vise. Căci pravila criminală, după cum știm, e încă nedesăvârșită! Dar, iată versurile poetului: O temniță-adâncă îmi e locuința. Prin dese, prin negre zăbrele de fier, O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
unde el, mărturisind fapta, căuta a se dezvinovăți prin povestirea nenorocosului vis. Dar judecătorii temându-se ca nu cumva îndurarea către acesta să insufle și altora dorința de a visa, au aplicat pravila care nu cuprinde nimic despre vise. Căci pravila criminală, după cum știm, e încă nedesăvârșită! Dar, iată versurile poetului: O temniță-adâncă îmi e locuința. Prin dese, prin negre zăbrele de fier, O rază pierdută îmi spune ființa Cerescului soare, seninului cer. Și frigul mă-ngheață, e umed pământul; De
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în limba română. În asemenea școli se propuneau exerciții de scriere și citire, se predau cunoștințe de aritmetică (în special cele patru operații), noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca pe-o aspră cărare de munte Pândită de capcane, vânată de primejdii, Pe care, copil, a-nvățat să le-nfrunte Încingând toate armele De cavaler ne-nfricat al nădejdii. A crescut odată cu timpul rănit De fulgerul ideilor, de întrebările mântuitoare. Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bune au făcut. Și decii cu mare cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce va fi lucrat înlăuntru sau în țară la noi, dispre partea judeților și a direptății, nu aflăm, ci cunoaștem că unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strâmbătăți să faac”. Cu mare admirație pentru fiul marelui voievod avea să scrie mai târziu cronicarul Nicolae Costin: „Plinindu-se domniei lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă vreme după cronicarii moldoveni, apreciind și el domnia lui Bogdan cel Orb, Th. Codrescu scria: „După o domnie strălucită de 12 ani și 9 luni, Bogdan moare la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evoluția, sub spectru tragic, a românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia și obiceiurilor turcilor, ieșite de sub teasc sau nu), rămân să circule în epocă, atribuite, de asemenea, lui C. SCRIERI: Despre articulușurile ceale de price, îngr. Laura Stanciu și Alin-Mihai Gherman, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]