447 matches
-
memoriei și puterea de admirație, cît vitalitatea imaginației, prospețimea limbajului și subtilitatea traseelor de comunicare cu (și în) spațiul culturii. În această pictură, gravă și ironică, în același timp, care absoarbe, asemenea unui ciclon, expresivități obosite și detalii pline de prețiozitate, pofta insațiabila de joc și un bogat repertoriu de simboluri păgîne, paleocreștine și creștine, își face loc și o evidență sete autocontemplativă, un narcisism capricios și inocent care privește, în doze sensibil egale, atît feminitatea ca principiu cît și chipul
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
" " (în engleză, în original, A Streetcar Named Deșire) este o piesă scrisă de autorul american Tennessee Williams. Intrigă piesei gravitează în jurul conflictului ideologic și cultural dintre Blanche DuBois, o veche sudista, afișând o prețiozitate dusă până la ridicol și Stanley Kowalski, un reprezentant al clasei muncitoare în ascensiune a orășenilor imigranți. "Un tramvai ... " a apărut la scurt timp după primul succes cu adevarat mare a lui Williams, "Menajeria de sticlă" ("The Glass Menagerie", în engleză
Un tramvai numit dorință () [Corola-website/Science/301415_a_302744]
-
atât în piesele de teatru ale lui Ben Johnson, cât și în poemele lui Samuel Butler și John Drydens ("Absalom și Architophel", 1681-1682). În Franța se remarcă dramele satirice ale lui Molière, în care critica ipocrizia ("Tartuffe"), avariția ("L'avare"), prețiozitatea doamnelor închipuite ("Leș femmes savantes", "Leș précieuses ridicules"), parvenitismul ("Le Bourgeois gentilhomme") etc. Contemporanul sau, criticul Nicolas Boileau-Despréaux, publică 12 satire în versuri, în care critica decăderea moravurilor în viața publică și privată. O dată cu iluminismul, satiră cunoaște o perioadă de
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
un tratament aspru din partea criticilor. Chiar și Belinski, deși intuiește « geniul creator » din spatele operei, îi critică prolixitatea și caracterul fantastic. "Domnul Proharcin", povestire publicată în toamna aceluiași an, nu se bucură de mai multă indulgență din partea criticului, fiind condamnată pentru prețiozitate și manierism. Relațiile lui Dostoievski cu Belinski se răcesc treptat, pentru ca apoi, după o ceartă de la începutul anului 1847, să înceteze definitiv. Influența exercitată de critic asupra scriitorului în anii prieteniei este însă de necontestat. Prin intermediul lui Belinski, Dostoievski se
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
discurs. Și, în consecință, dacă această contribuție are valențe liberatoare sau, dimpotrivă, reacționare. Aceeași grilă a fost aplicată și pentru <strong>Toni Erdmann</strong>. În sfârșit, pe post de concluzie, Gorzo și Lazăr servesc un paragraf care ascunde în spatele prețiozității un ultim atac, pe cât de tranșant, pe atât de lipsit de substanță. Să îl redăm pe larg: „interpretarea politică a artei nu poate face uz de niște moduri de lectură sau soluții estetice oarecum apriorice și decontextualizante, de vreme ce are de-
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
Evident că lui sir Karl această avalanșa de termeni care se suprapun i-ar fi displăcut total. Și asta pentru că filosoful austriac a fost în primul rând partizan al clarității în exprimarea filosofică și un critic plin de ironie al prețiozității și ambiguității în exprimare . Cert este că el a fost foarte clar în intențiile sale, acelea de a argumenta, în cadrul epistemologiei, că adevărul este scopul științei, filosofia sa nefiind orientată spre surprinderea de esențe, nu caută să definească lumea sau
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
un „glamour (...) reciclat și fandosit”. El remarcă totuși că regizorul "„știe totdeauna unde să puna aparatul, cum să-l miște și cât să dureze cadrul, cu o elaborare manieristică a timpului filmic perpetuu dilatat și o calofilie imagistică din clasa prețiozităților monumentaliste ale unui Dan Pița (...)”". În schimb, Călin Stănculescu a lăudat filmul într-un articol din "România Liberă" pentru că oferă spectatorilor mai multe idei de meditație asupra vieții, a morții și a prefăcătoriei, precum și recitaluri actoricești de excepție. "„Filmul îi
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
nupțială.». Ca spațiu, "Zoria" proiectează "eul" / "ens"-ul tocmai la „apogeu“, într-un solstițiu al ființării: Criticul literar, Ioan Buduca, tot într-o cronică literară la volumul "Zoria", consideră că «gesticulația solemnă, larg-învăluitoare, încrezătoare în valorile plastice ale cuvântului, în prețiozitatea romantică a relației afective cu lumea și cu absolutul, își are în poezia lui Ion Pachia Tatomirescu un reprezentant netulburat de îndoieli»; același critic mai subliniază: «Un anume aer programatic nu lipsește nici din "Zoria", concepută ca un vast coral
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
redare tactilă a imaginii, se înscrie în orientarea școlii florentine, una din cele mai prestigioase școli ale Renașterii italiene. Opere ca: „Sfânta Magdalena”, „Răpirea Europei” atribuite lui A.M. Schiavone și „Isus cu crucea” în genul lui Parmigianino, vădesc virtuozitatea tehnică, prețiozitatea și artificialitatea unei perioade de căutări în epoca din pragul barocului italian. Opus acestor tendințe, Agostino Caracci, unul dintre întemeietorii Academiei degli Incaminati, fondată în 1585, în semn de protest împotriva picturii manieriste, abordează desenul după model, riguroasa construcție compozițională
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
un simț de o rară eleganță estetică. Binefeciind de lecțiile mai multor profesori (Tâciuc, Jabinschi etc.), având spirit creator, atinge diverse niveluri de experiență și de tonalism la afirmarea unui monocromatism cald, până la transparențe, mai ales, de lumină și prin prețiozitatea ideilor de a încălzi din interior, făcându-le să vibreze, bunăoară ca: Corabia visurilor, Arcul vieții, sau ca un flux melodic al conștiinței de sine printr-un gând sacru ca acel din Patru apostoli. Victoria Rocaciuc s-a impus în
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
dublă. Provine din marea Câmpie a Bărăganului, dovadă a eroziunii pământului și deșertificării. Dar provine și din tranșeele șantierelor care pustiesc măruntaiele capitalei. Blocurile, străzile, acoperișurile sale nu mai sunt privite printr-o peliculă sepia care să îi confere o prețiozitate falsă. Nicolae Comănescu reușește să redea identitatea unui București canicular prin care bate Simun-ul la Nord de Sahara. Un București pe care nu îl poți vedea decât cu praf în ochi de pe acoperișul blocului tău. Au dispărut mirajele marelui
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
semnalizare a fost păstrat și poate fi văzut funcționând în muzeul podului. Deși podul este un reper incontestabil, profesioniștii de la începutul secolului al XX-lea au fost foarte critici cu privire la felul în care podul arată. „E țipător și reprezintă viciul prețiozității, precum și o falsificare a stării reale a structurii" a scris H. H. Statham, în timp ce Frank Brangwyn a declarat că „o structură mai absurdă decât Tower Bridge nu a fost niciodată aruncată peste un râu strategic”. Istoricul specialist în arhitectură Dan
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
demonstrație în pamflet. Este o marcă a partizanatului, a criticii neoneste. Reuben Maury și Karl G. Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană infailibilă. Când pontifică, editorialistul nu-și respectă publicul; "ul șablon"; "Prețiozitatea, argoul". Editorial unui partizan-partinic într-un ziar care se declară independent, este propagandă mascată. Iar editorialul care laudă sau critică din rațiuni care țin de "capitalul imagine" al unei firme, este publicitate mascată. De la începuturile genului și până în prezent, editorialistul
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Maior, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Șincai, Gheorghe Barițiu, Avram Iancu, Mihail Kogălniceanu, Banul Enăchiță Văcărescu, Nicolae Golescu, Ion C. Brătianu, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Regele Carol I, Alexandru Ioan Cuza și alții. În chioșcul său denumit cu prețiozitate drept "Pantheon", Mișu Popp și-a petrecut orele libere, destinate relaxării. Aici și-a găsit el sursele de inspirație și și-a conceput capodoperele. "Pantheonul" a devenit cu timpul faimos și un subiect de pelerinaj al prietenilor și comanditarilor. După
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
care se numără artiști celebri ca Hiroshige, Utamaro, Kunisada, se poate observa puterea revelatoare a liniei, ca în cazul graficii românești. Pictate manual sau imprimate, piesele de porțelan de proveniență japoneză și chineză impresionează printr-o cromatică strălucitoare și prin prețiozitatea suprafețelor pieselor. Ceramica englezească de tip Delft, faianța germană, rusească și franceză nu sunt decât câteva tipuri realizate, prezente în colecție. Pe aceeași linie a obiectelor de uz casnic se înscriu și piesele de metal, gravate, ciocănite, poansonate sau perforate
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
Despre romanul „Discipolii zeilor de altădată” se pronunță și criticul Cătălin Badea-Gheracostea în revista Observator cultural , afirmând că Ionuț Caragea reușește cel puțin două lucruri în cartea sa: în nici 180 de pagini conduce cu inteligență, departe de tezisme și prețiozități, personajele sale în epuizarea logică a subiectului filozofic, simultan cu a menține tensiunea narativă prin jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog. Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
canoanele literaturii clasiciste. Se efectuează o „purificare” a limbii de cuvintele considerate inferioare: cuvinte considerate vulgare, provincialisme, arhaisme, italianisme, termeni tehnici și savanți. În societatea doamnelor din aristocrație se ajunge la o extremă a acestei purificări, cunoscută sub numele de „prețiozitate”. De exemplu, „prețioasele” înlocuiesc un cuvânt ca "miroir" „oglindă” cu sintagma "conseiller des grâces" „sfetnic al grațiilor”, dar s-au și încetățenit unele cuvinte din limbajul lor, precum "féliciter" „a felicita”ref name="leclerc 6 2"/>. Gramaticile acestei epoci sunt exclusiv normative
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
a scris-o a fost deschisă de către un străin înainte ca ea să ajungă la destinație: „fără îndoială de către un zelot dornic de a găsi cauză pentru a-i infirma ortodoxia; și acestui perpetuu-prezent pericol îi trebuie atribuită în parte prețiozitatea care marchează scrierea tuturor misticilor din perioada lui Junaid. Această grijă constantă ca alții să nu poată pune mâna pe ideile sale l-a făcut pe Junaid să fie foarte protector cu scrierile sale. = Note =
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
Meleșteu, care reușește să creeze imagini cu o superbă forță de sugestie, apelând la elemente de limbaj cotidian. Metafora dobândește valențe superioare, deschizându-se, devenind ușor accesibilă (în note surprinzătoare) tocmai datorită racordării ei la un areal lingvistic lipsit de prețiozitate, la îndemâna fiecăruia dintre noi”. Nicoleta Popa (membră USR), „Argeș”, martie 2004 · „Poezia sa e puternic ancorată în contextul situațional, coordonata cu cele mai multe ocurențe fiind cea temporală. O privire panoramică poate echivala creația lui Cristian Meleșteu cu o uriașă pictură naivă
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
de la care nu lipsește nici Casanova. Grupuri mașcate aduc veselia Bal al Cavalchinei Un spectacol acvatic de imagini și muzica a dat startul Carnavalului din Veneția 2017, celebrând frumusețea, marea și vanitatea într-o originală punere în scenă. Vanitatea și prețiozitatea lumii au invadat Cannaregio pentru a se implica în ritul misterios și colorat al Carnavalului, un riț centenar care celebrează viața. Exclusivistul Bal al Dogelui Creaturile marine au încântat publicul cu frumusețea și cu secretele lor ascunse cu gelozie. Nu
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
publicul cu instrumentele lor vrăjite rămâne de neuitat. Primăvara flamandă Între expoziții și braserii, plimbări cu barca sau caleașca, e greu să alegi. „Jan Gossaert" este protagonistul unei mari retrospective. Pictura sa, spun criticii, pare să reia din arta orfevrilor prețiozitatea de poveste a detaliilor peisagistice și arhitectonice. Atmosfera și culorile picturii flamande pot fi descoperite și într-un itinerariu de la Anvers la Bruges, orașe pline de muzee, biserici, palate. La Bruxelles, nu pierdeți „Muzeul Magritte", cu peste 200 de opere
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
cheie bufă, cîmpul de latențe creatoare. Sîntem invitați într-o lume secundă, ludică, al cărei artificiu e atît de presant, încît îi asigură o naturalețe fantastă. O coeziune ce îngînă cu voioșie primordiile. Deoarece, în ciuda decantărilor, a subtilităților, a prețiozităților maxime, jocul de-a cuvîntul e, în principiul său intern, unul elementar, legat de efortul de-a numi, adică de-a lua act de ființele, obiectele, procesele ce compun fenomenologia universală. Departe de-a fi un stigmat al oboselii, al
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]