1,763 matches
-
fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor noștri. Poate că sufletele lor nu au fost atât de zbuciumate și nici simțămintele nu le-au fost atât de dramatice, cum ne-am închipui noi astăzi, știind că acele precepte ale credinței zamolxiene le dădeau alte perspective asupra destinului, poate erau resemnați, cunoscând legiferările nedrepte ale vremurilor trăite. Să fim fericiți că în zilele noastre acest sistem a dispărut (juridic) din societățile omenești ale planetei noastre. Cu toate că, se știe cum
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
din perspectiva altor persoane, precum Elena Buică și Ligya Diaconescu. Herman Victorov, inginer, inventator, scriitor, a făcut din muncă un crez de viață, „un om îndrăzneț, neconformist, priceput, un intelectual remarcabil, cu o sclipitoare înțelepciune superioară, statornic în sentimente, cu precepte morale temeinice, demn și modest, respingând orice urmă de pedanterie.” (Elena Buică, p. 13) A muncit cu pricepere și pasiune ca inginer pe șantierele de construcții ale hidrocentralelor electrice de la Bicaz, de pe Valea Trotușului, Porțile de Fier, Valea Arieșului, inginer
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
apele din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
să fie instalată în Sfânta Sfintelor, la templul din Ierusalim, să i se aducă jertfe și să i se ardă tămâie ca unui zeu. Evreii din Alexandria și cei de la Ierusalim au mers în audiență la împărat și au invocat preceptele cultului lor și faptul că legitățile fuseseră respectate de Octavian Augustus dar și de Tiberius, însă Caligula a rămas neînduplecat în hotărârea sa. Statuia sa trebuia instalată în tot imperiul deci și la Templul de la Ierusalim și la Alexandria și
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
în care nu mai prevalează valorile tradiționale ale umanismului, ale creștinismului, o lume a decadenței și a egocentrismului. Autoarea, cu discreția specifică oricărui poet de factură elevată, lasă să se înțeleagă din poeziile sale, că trebuie să ne întoarcem la preceptele Creștinismului, să promovăm valorile altruismului, ale Minimei Moralia, pentru a salvgarda societatea în care ne aflăm. Ca și Tudor Arghezi, autoarea își publică primul volum de versuri la o vârstă rezonabilă, a înțelepciunii, a maturității poetice. Credem că în demersurile
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
cercetare: Din înțelepciunea indiană. Cugetări despre destin, etc. (în: "Meseceul", V, 52 (aprilie 1938); VI, 9 (sept. 1939), p. 13-14; VI, 10 (oct. 1939), p. 16); Aforisme din Upanisade (în: "Ethos", Iași, IV (1947), 1-2, p. 118-128); Cugetări și precepte morale din Mahăbhărata (în: "Luminătorul", 1941, 3-4, p. 215-220); Destinul în concepția antică (în: "Cetatea Moldovei", X, 7 (iulie 1943), p. 1-29) etc. Trebuie să observăm însă că, pînă acum, lipsește o cercetare de ansamblu asupra gnomicii indiene, care să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a unei umanități care a reușit să treacă peste gândirea preconcepută, pentru a „vedea“ ce se află și dincolo de explicația logică a unui fapt. Ivit în zorii marii insurecții romantice, fantasticul reprezintă un fenomen-reacție, un mod de a contesta vechile precepte estetice pe un plan mai larg, o formă a emancipării individului în raport cu media“. Fantasticul cultivă un tip special de senzațional, iar în acest sens este formulată ipoteza lui Tzvetan Todorov potrivit căreia „fantasticul durează atâta timp cât ține ezitarea“. Ezitarea este atât
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
relevă existența religiosului, ci a etnicului. Prezentate în 1935, într-un articol publicat în revista "Gîndirea", aceste argumente se bazează pe o analiză sistematică a transpunerii temelor biblice în variații care răspund nevoilor spiritului etnic. "Poporul nostru, notează Blaga, asimilează preceptele biblice într-o manieră organică." Această organizare, în care se unesc sacrul și etnicul, îndepărtează marca neliniște creată de ruptura între creștinătatea Orientului și a Romei, ruptură produsă și în centrul identității românești, prin apartenența majoritară a Transilvaniei la uniatism
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Curtea de Argeș, inaugurată cu fast în 1517, și devine protectorul mănăstirilor de la Muntele Athos. Pentru a-și pregăti fiul în vederea domniei, el comandă unui înțelept și talentat retorician al Bisericii Patriarhale din Constantinopol, Manuel din Corint, o lucrare cu sfaturi și precepte privind buna guvernare. Lucrarea, redactată în slavonă, s-a păstrat într-o formă originală incompletă, într-o versiune greacă contemporană textului slavon și într-o traducere românească din secolul al XVII-lea. Realizarea acestei ultime traduceri era semnul unei voințe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1774, realizează un proiect de reformă pentru imperiu înainte să asigure conducerea valahilor). Frontiera Orient-Occident este înlăturata. Reformismul se bazează pe un credo progresist și pe convingerea necesității difuzării culturii. Documentul principelui fanariot Ion Theodot Calimach (1758-1761) enunță următoarele precepte: "Cultura este o fîntînă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noilor veniți la voința de centralizare a Bucureștilor, mișcări revoluționare și contrarevoluționare la periferii, Rusia și Ungaria. România se reface într-o Europă divizată prin victoria îndoliată a unora și înfrîngerea greu acceptată a altora, o Europă care, sub egida preceptelor wilsoniene, încearcă să definească noile norme de securitate legitimate de drept. România Mare este introdusă pe o scenă internațională unde domină cacofonia referințelor ideologice. Se agită ideea că este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele în condițiile menținerii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interesele și vederile cele mai divergente sânt armonizabile și că arta omului de stat e de-a descoperi mijlocul pentru a le pune în armonie. Secolul trecut - secol raționalist Rar excellence - ne arată încercarea de-a întemeia statul numai pe precepte apriori, inventate de marii scriitori ai epocei; dar ne dovedește totodată cum s-a răzbunat asupra tuturor natura ignorată a statului, prin anarhie, măceluri și grozăvii nemaipomenite. Fenomenele câte răsar pe suprafața acestui organism în decompozițiune, înveninat de experimentele unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gregare ce recomandau confruntarea întru călire a copilului cu asperitățile vieții, prescripțiile aseptice ale familiei de la Weimar aveau să se convertească, tîrziu, în conduita armonică ce l-a singularizat, genial, pe scriitor. Conduită care, de altfel, se subsuma ansamblului de precepte ce guverna întreaga elită europeană. Prezentul? Ce se întîmplă cu noi în prezent? O singură opțiune ne este dată, una singură: doar individual mai putem recurge la rîvnita conduită. Iată însă, au apărut în ultima vreme în SUA, în extremitatea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor) administrată, vag ritos, de americani, iar preceptele lui Lincoln, în inconfundabila dicție a veneratului actor, pe fondul muzicii stenice a lui Copland, au fost extrem de concludente. Toate astea însă montate ingenios în fastul unic al concertului. Aceeași confuzie care face din liderul de obediență comunistă un vajnic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării, timp de jumătate de secol, evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică, pentru a ajunge la găunosul concept de artist-cetățean, pus în practică de imbecilul activism local. Cît de sterp și de perfid sunau preceptele venite de la birourile propagandei (alături de muncitor, de țăran, artistul-cetățean: activist în slujba poporului), dar și cît de profitabil erau ele preluate de... inginerii sufletelor omenești, otrepele care au sufocat atîta amar de ani scrisul și artele românești, defazîndu-le de la canonul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de securitate direct din producție, nici selecționarea viitorilor elevi ai școlilor de securitate nu au încetat vreun moment să preocupe conducerea de partid. Rigoarea a continuat să fie maximă chiar după ce devenise evident că regimul politic este consolidat, rabatul de la preceptele ideologice fiind exclus. Conform „Propunerilor privind criteriile de încadrare în aparatul Ministerului de Interne a ofițerilor de securitate”, aprobate la 4 februarie 1974, analizarea și avizarea propunerilor de încadrare directă a ofițerilor, precum și aprobarea propunerilor de candidați pentru admiterea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fruntaș al Partidului, deținând funcția de membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R./P.M.R. între 21 octombrie 1945 și 27 mai 1952. Totuși, trebuie spus că „influența aparatului” represiv și sentimentul atotputerniciei nu erau prea ușor de contracarat de preceptele ideologice. De aceea, nu o dată, luările de poziție ale miniștrilor de Interne, reprezentanți ai Partidului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, erau marcate de ambiguitate. De exemplu, Teohari Georgescu, în cadrul unei conferințe cu comandanții regionali și județeni de Securitate și Miliție din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dorințele ce tind să ne îndepărteze de adevăratul nostru bine"53. "Ca deprinderi orientate spre viața practică, aceste virtuți trebuie călăuzite de principii ale rațiunii practice, iar principiile rațiunii care au ca scop binele sunt legile naturale"54. Legile conțin precepte pentru toate virtuțile și ne orientează în toate acțiunile noastre. Însă perspectiva invocată de Toma d'Aquino nu este cea aristotelică, a individului virtuos ca scop final, ci virtuțile sunt înțelese ca deprinderi ale supunerii față de legi55. Toma d'Aquino
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dintre oameni.166 Kant observă diferența esențială a imperativului, care în morală este categoric, necondiționat, absolut, în timp ce în domeniul dreptului este ipotetic, condiționat de urmărirea unui scop și relativ, și susține că numai imperativele categorice merită numele de legi, pe când preceptele cu caracter de imperativ ipotetic nu reprezintă decât reguli, sfaturi de prudență și de eficacitate 167. Kant stabilește opoziția dintre morală și drept, bazându-se pe deosebirea dintre motivele acțiunii și aspectul exterior al acțiunii. O acțiune este morală numai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în fața justiției este susținută de Rousseau care afirma că "numai legii îi datorează oamenii dreptatea și libertatea. Acest instrument providențial rezultat din voința tuturor este cel ce pune în drept egalitatea naturală dintre oameni. Acest glas divin dictează fiecărui cetățean preceptele interesului public și-l învață să se poarte după propria judecată și să nu se întoarcă împotriva lui însuși".221 Odată cu Kant începe era pozitivismului legalist, iar legea pozitivă nu mai are nicio legătură cu ideea de justiție, legalitate, experiență
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
posibilă fără existența unui minim de reglementare, unei diversități de norme. Această diversitate alcătuiește sistemul normelor sociale. Sistemul normelor sociale este alcătuit din mai multe subsisteme ansamblul normelor de morală, de drept, de obicei, sistemul normelor politice, al normelor și preceptelor religioase etc. Aceste subsisteme formează unitatea sistemului general al normelor sociale, unitate ce există și se menține ca urmare a diversității acestor norme, diversitate constatabilă atât pe planul conținutului lor, al formei lor specifice, cât și pe planul modalităților diferite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acțiunile materializate, în timp ce morala se ocupă cu forul intern, cu procesele sufletești. Această distincție este numai parțial corectă, reducerea moralei la nivelul unei simple intenții fiind o simplicare excesivă a unei situații complexe. Dacă intenția, tendința de a ne conforma preceptelor interioare nu este manifestată în exterior, în relațiile cu ceilalți, atunci ea nu are nicio valoare 93. Juristul și cugetătorul italian, Giorgio del Vecchio, spre exemplu, consideră morala o etică "subiectivă", iar dreptul o etică "obiectivă". Oricărui sistem juridic îi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
patru. Toate trei direcționează acest Rîu al Generării. 198 (VII, 109) cartea-i de arama: Vezi supra notă despre cărțile de fier și-aramă (VI, 85). Urmează un "text" din Cartea de Arama a lui Urizen în care sînt descrise precepte pentru organizarea socială. 199 (VII, 134) Los este din nou asemănat cu Cronos, cel care își înghite propriile odrasle. 200 (VII, 156) devorator pe Șine mistuindu-se: Orc apare astfel că un Ouroboros, șarpe ce se autodevorează, simbol al rotii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de a fi, nu direcționat de către tine, ci de ceea ce descoperă el că i se potrivește, nu dându-i adevărul de-a gata, ci indicându-i direcția posibilă de a-l găsi. Trebuie să fii de acord cu faptul că preceptele avansate de tine nu se nimeresc Întotdeauna cu ceea ce el poate să facă, unele dintre ele limitându-i mișcarea. Principiul de bază ar fi eliberarea lui de constrângerile tale sau ale altora, pentru a le descoperi și respecta... pe ale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru celălalt. „Iubirea aproapelui” nu mai rămâne un Îndemn frumos și abstract, ci devine un adevărat șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări cât se poate de concrete și reale. Principiile sunt supuse probei materializării; coborâm abrupt dinspre evanescentul preceptelor către greutatea faptelor. Exercițiul profamilial presupune timp, chibzuință și răbdare. El antrenează rupturi existențiale, schimbări comportamentale neobișnuințe, dar și continuități pe anumite linii, o anumită coerență internă și stabilitate. Calibrarea a două experiențe de viață, a două istorii „paralele” ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]