KorAP: Find »[drukola/base=precipitație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...273 >

6,818 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

cu cele ploioase. Din punct de vedere meteorologic, perioadele secetoase au o durată medie de 15 - 16 zile. Seceta meteorologică este un fenomen întâlnit și în unitatea naturală luată în studiu, fiind caracteristică zonelor cu altitudini sub 175 m, unde precipitațiile anuale nu depășesc în medie 500 mm, iar temperatura medie anuală urcă până la 9°C. Ninsoarea este specifică intervalului de timp în care temperatura, în stratul inferior al atmosferei, sub plafonul de nori, este negativă. Prima ninsoare se produce, cu

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă aerul se încinge, solul aluvionar, nisipos iradiind puternic căldura solară, favorizând apariția

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea, însă, o arie de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu precipitații abundente, izvoarele de coastă declanșează în multe cazuri alunecări de teren, ceea ce face ca ariile ocupate inițial cu culturi agricole să nu-și mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt ceva mai extinse

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să dea denumirea de "podpoduri" (ex. Podu-Corbului, Podu-Lung, Podu-Vaduluiă sau de câmp (Câmpina, Capu Câmpuluiă. Terasa Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
câmp (Câmpina, Capu Câmpuluiă. Terasa Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând vechi alunecări de talaz, dar mai ales a provocat surpări și alunecări noi. Aceste procese au continuat în intervalul august-decembrie 1997, iar ploi torențiale care au ținut trei

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
și alunecări noi. Aceste procese au continuat în intervalul august-decembrie 1997, iar ploi torențiale care au ținut trei zile la sfârșitul lunii ianuarie le-au reactivat și chiar extins. Ploile recente, căzute pe un substrat care era deja saturat de precipitații anterioare, sau adăugat apelor provenite din topirea zăpezilor provocate de abaterile termice din primele două decade ale lunii ianuarie 1998. În aceste condiții s-au declanșat noi mișcări ale terenurilor. CLIMA 3. 3. 1. Temperatura aerului Cea mai rece lună

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
nebulozitate medie 7, 6-10 zecimi) variază între 5, 5 zile în medie în luna iulie și 15, 7 zile în medie în decembrie. Anual, se constată, în medie un total de 127, 3 zile cu cer acoperit. 3. 3. 2. Precipitațiile atmosferice Prezintă un anumit grad de variabilitate și sunt suficiente în tot cursul anului (cantități lunare mai mari de 30mm). Cea mai mică cantitate de precipitații se constată spre sfârșitul sezonului rece, îndeosebi în ianuarie și februarie (sub 40mmă, iar

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
în medie un total de 127, 3 zile cu cer acoperit. 3. 3. 2. Precipitațiile atmosferice Prezintă un anumit grad de variabilitate și sunt suficiente în tot cursul anului (cantități lunare mai mari de 30mm). Cea mai mică cantitate de precipitații se constată spre sfârșitul sezonului rece, îndeosebi în ianuarie și februarie (sub 40mmă, iar ploile fiind în general de natură ciclonică, frontală. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii. Cea mai ploioasă lună a anului este iunie

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
anului (cantități lunare mai mari de 30mm). Cea mai mică cantitate de precipitații se constată spre sfârșitul sezonului rece, îndeosebi în ianuarie și februarie (sub 40mmă, iar ploile fiind în general de natură ciclonică, frontală. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii. Cea mai ploioasă lună a anului este iunie (peste 120mm), ca de altfel în majoritatea localităților din țară. În general, sezonul cald aste mai ploios însă valorile cantităților de precipitații din cele două luni de vară

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
frontală. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii. Cea mai ploioasă lună a anului este iunie (peste 120mm), ca de altfel în majoritatea localităților din țară. În general, sezonul cald aste mai ploios însă valorile cantităților de precipitații din cele două luni de vară (iulie și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
din cele două luni de vară (iulie și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald (VI - VIII) iar cele mai mici la sfârșitul iernii și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald (VI - VIII) iar cele mai mici la sfârșitul iernii și la începutul primăverii. Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 60 - 80. 3. 3. 3. Vânturile Vântul este un parametru

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor care însoțesc Prahova; sunt izvoarele de terasă cu debit mai puțin constant, rezultate din acumularea apelor în pietrișurile și nisipurile aluviale. Apele furnizate de aceste izvoare urmează întocmai regimul precipitațiilor. Acolo unde se întâlnesc masive de sare, acțiunea apelor în subteran capătă aspecte mai complexe. Golurile create în urma dizolvării depozitelor de sare determină modificarea suprafeței topografice. - Alimentarea cu apă Izvoarele asigură în tot timpul anului un surplus "de forță" apelor

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
o creștere continuă a apelor până la înregistrarea unor nivele de peste 100cm. Apele ies din matcă, umezind versanții pe care îi degradează, iar lunca se transformă intr-o adevărată oglindă. - Regimul scurgerii este bine înregistrată de debite stâns legate de regimul precipitațiilor care cad în regiune, de gradul de înclinare al suprafețelor de scurgere, de patul mai mult sau mai puțin permeabil pe care-l oferă rocile, de cuvertura vegetală. Pentru evaluarea scurgerii medii lunare pe suprafața bazinului Prahova s-au utilizat

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
înregistreză primăvara, când se topesc zăpezile sau când cad ploile frecvente și când izvoarele au un aport substanțial, transmițând Prahovei apele acumulate în adâncime în urma topirii zăpezii. - Scurgerea medie lunară și anotimpuală este influențată în primul rând de cantitatea de precipitații ce cade decurs de un an. Ea este variabilă de la o lună la alta și de la un anotimp la altul (tabelul nr. 2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului care participă

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
se realizează pe trotuarele amenajate, adiacente carosabilului în zona centraqlă a orașului. Mai mult de jumătate din suprafața străzilor existente are îmbrăcăminte definitivă (asfalt sau pavajă. Inconvenientul principal îl constituie lățimea părții carosabile care este de maximum două benzi. În urma precipitațiilor abundente din cursul anilor 1997 și 1998 au avut loc alunecări de teren care au dus la distrugerea a numeroase străzi. Pentru a elimina riscul producerii unor 80 accidente s-a executat spargerea îmbrăcămintii asfaltice și inlăturarea ei, inclusiv decopertarea

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

republicane precum și de la alte activități asemănătoare (transport, construcții, industria extractivă); - alte ape uzate (de exemplu de la satisfacerea nevoilor tehnologice proprii rețelei tehnice edilitare) precum și alte ape ce se îndepărtează prin obiectele ce compun canalizarea. Apele meteorice (pluviale) provin din colectarea precipitațiilor ce cad pe terenuri amenajate și neamenajate (intravilan și extravilan) care se îndepărtează prin canale închise sau deschise fiind dirijate în receptor sau în stații de epurare funcție de gradul de încărcări în impurități. Ape din surse de suprafață - din cursuri

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
temperată; n > 80 - climă continental excesivă. 2 - Valorile orientative pentru qg(i)Ă pot fi mărite funcție de:mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe;zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității: urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale;obiceiurile utilizatorilor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a cotelor acesteia. Pânza freatică este alimentată “constant” de pierderile din rețeaua de alimentare cu apă (pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]