1,102 matches
-
l)sat) pe seama fizicienilor. Ar putea politologii sau decidenții politici speră s) urm)reasc) mai în detaliu traiectoriile a trei sau mai multe state care interacționeaz)? Cazurile care se plaseaz) între simplă interacțiune a dou) entit)ți și între interacțiunile predictibile, din punct de vedere statistic, ale unui num)r foarte mare, sunt cel mai dificil de scos la lumin). Am v)zut care sunt complicațiile, cu referire la afacerile militare ale lumilor multipolare. Sorțile marilor puteri sunt strâns inteconectate. Marile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
americane, referitoare la autodeterminarea național). Cu toate acestea, în practic), ele sunt strict conectate. Interesul ț)rii cu privire la securitate a ajuns s) fie identificat cu menținerea unei anumite ordini. În cazul ț)rilor aflate în top, acesta este un comportament predictibil. Ele leag) îngrijor)rile, necesare sau exagerate, cu privire la securitate, de preocuparea referitoare la starea sistemului. Odat) ce interesele unui stat ajung la un anumit grad, ele devin autosustenabile. În încercarea de a proiecta o ordine ce ține de securitatea internațional
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a-i determina pe toți să vorbeasca și să citească În noua limbă a fost necesară crearea unui sistem național de educație În fiecare țară. Un sistem de Învățământ unic, la rândul său, a dat naștere la standarde sigure și predictibile pentru ce și cum trebuia Învățat. O educație națională standardizată a fost un fenomen complet nou al erei moderne și a ajutat la formarea unei conștiințe naționale. Cu fiecare generație de elevi care Învățau aceleași lucruri, În același mod, Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului. Termostatul reglează temperatura camerei monitorizând schimbarea de temperatură. Dacă Încăperea se răcește și temperatura scade sub limita
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de psihologia umană. Vechiul vis american, bazat pe teologia Reformei și filosofia iluministă și-a datorat succesul, Într-o mare măsură, fuzionării eficiente Între drepturile de proprietate, piețelor și guvernării statului-națiune. Drepturile de proprietate au făcut posibile relații de piață predictibile. Statele-națiune, la rândul lor, erau mijloacele de reglementare, care, În virtutea monopolului asupra formulării și impunerii codurilor legale, taxării și a forțelor de poliție, au fost În stare să combine regimul proprietății private și proiectul iluminist al progresului material. Noul vis
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ne pedepsim inamicii. Pentru a Înțelege cu adevărat rădăcinile politicii externe americane, europenii trebuie să aprecieze obsesia generală a americanilor În privința autonomiei. Pentru țara noastră, mărginită de două mari oceane, libertatea a Însemnat autonomie Într-o lume dușmănoasă și puțin predictibilă. A nu fi dependent de (și Îndatorat către) alții, ci, mai degrabă, autosuficiența a fost laitmotivul politicii externe și de securitate americane Încă din primele zile ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale, a fost Întotdeauna
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înconjurător Într-o multitudine de feluri complicate și dificil de măsurat. Vechile metode de a determina riscurile, datorită caracterului lor reducționist, mecanistic și liniar, nu pot lua În considerație subtilitățile relațiilor din natură, care sunt dificil de cuantificat și puțin predictibile. Deoarece americanii pun mare preț pe autonomie, sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința să privească lumea ca pe un grup de containere, fiecare izolat de Întreg și capabil să funcționeze autonom. Legăturile, pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cercetărilor comunicaționale. Berger (1987) a fundamentat chiar o latură a teoriei informației, intitulată teoria reducerii incertitudinii; el sugerează că oamenii comunică pentru a reduce incertitudinea (de orice tip - informațională, de relaționare etc.) și prin aceasta să-și facă mediul mai predictibil. Evidențiind meritele teoriei informației în structurarea și clarificarea dimensiunilor comunicării, nu trebuie să uităm totuși că există tipuri de comunicare - cea artistică, spre exemplu - care, dimpotrivă, sunt focalizate pe dezvoltarea ambiguității, incertitudinii, neclarificării. În cadrul comunicării artistice (sau a comunicării informale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care să deschidă receptorul spre interpretarea mesajului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mulțimea de interacțiuni (practic nelimitată) dintre atractori (cei care conțin valorile, elementele de identitate etc. ale unui sistem laolaltă) și elementele de turbulență (schimbări ce au loc la nivel macro sau micro) fac ca patternul acelui sistem să fie greu predictibil pe termen scurt și implică aproape o imposibilitate de predicție corectă pe termen lung. Conceptul de teorie a haosului include ca atribute: instabilitatea, diversitatea, dezechilibrul și complexitatea. Cheia pentru a înțelege teoria haosului este denumită de autorii în domeniu (Jean
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât, neoferind dimensiunea procesuală, interactivă a comunicării: A. Profesorul inițiază comunicarea: • oferă informații și opinii; • oferă direcții; • pune întrebări închise; • pune întrebări deschise. B. Răspunsul profesorului: • acceptă: - idei; - comportamente; - sentimente; • respinge: - idei; - comportamente; - sentimente. C. Răspunsul elevului/studentului: • răspunde profesorului: - predictibil; - nepredictibil; • răspunde altcuiva. D. Elevul/studentul inițiază comunicarea: • inițiază comunicarea cu profesorul; • inițiază comunicarea cu alt elev/student. E. Altele: • tăcere; • confuzie. Pasul următor desemnează alcătuirea unei matrice care să conțină o interacțiune a categoriilor de mai sus; spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care se desfășoară activitatea. Luthans (1985, p. 376) ne oferă cinci funcții interesante care definesc, în opinia autorului, normele într-un grup: - normele asigură succesul sau, după caz, supraviețuirea grupului; - reflectă preferințele membrilor puternici din grup; - simplifică și fac predictibil comportamentul ce se așteaptă de la membrii grupului; - întăresc rolurile specifice, individuale ale membrilor; - ajută grupul să evite problemele interpersonale cu impact negativ. La rândul său, Hackman (Steers, 1988, pp. 330-331) sugerează că normele sunt definite de cinci dimensiuni importante: 1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup despre care se așteaptă să fie urmate și care sunt întreținute de sancțiuni pozitive și negative. Se observă mai multe funcții ale normelor: asigură succesul sau, după caz, supraviețuirea grupului, reflectă preferințele membrilor puternici din grup, simplifică și fac predictibil comportamentul așteptat de la membrii grupului, întăresc rolurile specifice, individuale ale membrilor, ajută grupul să evite problemele interpersonale cu impact negativ etc. 4. Atunci când trebuie să realizeze o activitate, membrii unui grup se pot încadra în una dintre următoarele două tendințe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în ziua următoare; etapele se pot ajusta la necesitățile pe care le resimte fiecare cadru didactic în legătură cu importanța integrării seminarului socratic în ora sa, dar nu trebuie omis faptul că esteesențial ca fiecare elev să se exprime. Pentru că pașii sunt predictibili, elevii se pot acomoda în scurt timp cu metoda, astfel încât nu va mai fi necesar ca în fiecare zi de utilizare a seminarului socratic cadrul didactic să ofere direcții de lucru și indicații de acțiune. Responsabilitatea și rolurile celor care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
preexercițiu și să noteze pe flip-chart sau pe tablă etc. Avantajele acestei metode sunt evidente: participanții își îmbunătățesc abilitățile de comunicare, totul se petrece într-o atmosferă necompetitivă, de colaborare; metoda este totuși simplă, pentru că pregătirea ei este minimală, este predictibilă, elevii/studenții își asumă responsabilitatea discuțiilor în clasă etc. Dezavantajele sunt și ele însă la fel de evidente: cel mai important dintre acestea privește relativa dificultate de introducere a metodei; Metzger spune că „seminarul socratic nu merge de la început bine; prima zi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această temă. 1. INTRODUCERE Denumirea de "termistor" este o combinare a cuvintelor englezești "thermally sensitive resistor" (rezistență sensibilă termic). Această denumire descrie cu exactitate funcția de bază a dispozitivului și anume aceea de-a avea o schimbare de rezistență electrică predictibilă în funcție de orice schimbare a temperaturii sale absolute. Termistorii șunt rezistente de volum, confecționate din anumite materiale semiconductoare, care își modifică rezistivitatea electrică cu temperatură. Rezistivitatea electrică a temistorilor scade odată cu creșterea temperaturii. Termistorii pot fi: “*” Cu încălzire naturală “*” Cu încălzire
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
să asigure performanțe ridicate: motivație a performanței, diminuare a conflictelor, inovativitate. Implementarea unor asemenea modele noi de organizare socială a organizațiilor a generat preocuparea față de anumite tehnici de dezvoltare socială. Pe de altă parte, înlocuirea mediilor economice relativ stabile și predictibile cu medii înalt instabile și puțin predictibile a generat preocuparea pentru dezvoltarea strategică. Organizațiile economice, sub presiunea competiției, au fost primele organizații care și-au pus problema orientării strategice. Reforma statului. În anii ’60-’70 statul bunăstării a cunoscut o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diminuare a conflictelor, inovativitate. Implementarea unor asemenea modele noi de organizare socială a organizațiilor a generat preocuparea față de anumite tehnici de dezvoltare socială. Pe de altă parte, înlocuirea mediilor economice relativ stabile și predictibile cu medii înalt instabile și puțin predictibile a generat preocuparea pentru dezvoltarea strategică. Organizațiile economice, sub presiunea competiției, au fost primele organizații care și-au pus problema orientării strategice. Reforma statului. În anii ’60-’70 statul bunăstării a cunoscut o dezvoltare expozivă. Pe măsură ce tot mai multe resurse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apă sigure, îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de viață pentru cel puțin 100 de milioane de locuitori ai slum-urilor, până în 2020); crearea unui parteneriat global în vederea dezvoltării (prin urmărirea în continuare a unui sistem de comeț și a unuia financiar deschis, predictibil și nediscriminator, un angajament deschis pentru o bună guvernare și reducerea sărăciei - UN, 2003). În prezent se vorbește despre o creștere economică de ale cărei rezultate să beneficieze în mai mare măsură săracii (pro-poor growth, shared growth sau progressive growth
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care se realizează anumite obiective (rezultate), în beneficiul utilizatorului de servicii. strabism - tulburare de coordonare a musculaturii oculare extrinsece, caracterizată prin deviația axei vizuale la nivelul ochiului, urmată de afectarea vederii binoculare. strategie - mod de lucru în cazul situațiilor relativ predictibile favorabil pentru luarea acelor decizii care să conducă la realizarea unui scop specific. tahilalie - tulburare de ritm în vorbire care se caracterizează prin pronunție rapidă a sunetelor și cuvintelor, îngreun^nd astfel posibilitatea de înțelegere a mesajelor în actul comunicării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferitele părți ale organizației este lipsită de restricții, coordonarea se realizează mai mult pe orizontală, prin interacțiunea părților, și mai puțin ierarhic, centralizat. Aceste două metode sunt răspunsuri funcționale la situații diferite. Astfel, un mediu (economic și tehnologic) stabil și predictibil tinde să genereze organizații de tip mecanicist, în timp ce un mediu dinamic și incert favorizează dezvoltarea unui model organic. Relația de determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mediu dinamic și incert favorizează dezvoltarea unui model organic. Relația de determinare cauzal-funcțională este următoarea: mediul dinamic și incert generează cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
selectată sistematic, și nu accidental, doar în condițiile unei raționalități complete, a unei cunoașteri complete: condiția de certitudine. Comportamentul sistemelor care posedă un grad suficient de ridicat de cunoștințe (condiția certitudinii) este deci principial optimal și, în consecință, complet determinat (predictibil). Legile care guvernează sistemele sociale, caracterizate prin condiția certitudinii, sunt riguros deterministe. Legile sociale strict deterministe afirmă că sistemele sociale evoluează către o stare care, în condițiile date, este fie optimă, fie singura posibilă (nu există și alte stări adecvate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere intră, într-o modalitate sau alta, în formularea legilor sociale. Nivelul de cunoaștere și predictibilitatea comportamentului. Mai sus am adus o serie de argumente în sprijinul ideii că sistemele caracterizate prin condiția de certitudine au un comportament optimal și predictibil; ele sunt obiectul unor legi strict deterministe. Sistemele caracterizate prin condiția de incertitudine au un comportament suboptimal și relativ impredictibil; sunt obiectul doar al unor legi probabiliste. Nivelul de cunoaștere și comportamentul conservator/inovator. Incertitudinea cronică tinde să fie asociată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest caz. Dezvoltarea științelor este ilustrativă pentru această idee. Se pare că în primele faze ale dezvoltării științelor, rolul „întâmplărilor fericite” este mult mai mare decât în fazele de maturitate ale acestora. Dezvoltarea actuală a științei are un caracter din ce în ce mai predictibil, devenind chiar planificată. Se realizează prognoze din ce în ce mai exacte asupra tipurilor de invenții care vor fi realizate, asupra orizontului de timp și a eforturilor necesare pentru realizarea lor. Rolul factorilor accidentali în selectarea unei soluții, în condiții de incertitudine, este ilustrat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]