464 matches
-
românească a secolelor XVIII-XX, precum și istoria culturii, printre care volumele "Revoluția română din l821" (1991), "Societatea românească în vremea lui Carol I" (1992), "Diplomația românească modernă" (1995)," Revoluția română din 1848-1849 : Considerații și reflecții" (1997), "Românii și Europa în perioadele premodernă și modernă" (1997) ș.a Din 1990 este membru în biroul Asociației Internaționale de Istorie Contemporană a Europei. Din 1996 este membru titular străin al Academiei Poloneze de Științe și Litere și tot din 1996 este președinte al Comitetului Național
Dan Berindei () [Corola-website/Science/302585_a_303914]
-
rămas o dorința neîmplinită si nerealizată. Dintr-un mic regat al secolului IV i.en., un mare cuceritor va făuri un imperiu în numai într-o decadă. Nu încerca să făurească doar un imperiu, ci o lume nouă, o globalizare premodernă. Civilizația grecească a orașelor-state se află în plină criză după lungile războaie interne și cele dintre orașe. Între timp, Macedonia, o lume a regilor munteni și păstorilor, ce păstrau un stil de viață eroic și arhaic și virtuțile tradiționale ale
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
comercializa lucrări de artă, populația interacționa la festivaluri publice și la cluburi private, iar orașele aveau cartiere cu teatre. Răspândirea literaturii și științei fusese îmbunătățită prin inventarea xilogravurii și (în secolul al XI-lea) a tiparului cu caractere mobile. Tehnologia premodernă, știința, filosofia, matematica, ingineria și alte ocupații intelectuale au înflorit în timpul dinastiei Song. Filosoi cum ar fi Cheng Yi și Zhu Xi au revigorat confucianismul cu noi idei, influențate de idealuri budiste, și au pus accent pe o nouă organizare
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
anticorupție, favorabil unui stat minimal, anti-sistem”. Adrian Papahagi este autor al volumului "”Boethiana medievalia” . A Collection of Studies on the Early Medieval Fortune of Boethius' Consolation of Philosophy", București: Zeta Books, 2010. Studii pe teme de literatură antică, medievală și premodernă în periodice din țară ("Echinox", "Chora", "New Europe College Yearbook") și din străinătate ("Neuphilologische Mitteilungen", "Medium Aevum", "Scriptorium", "Notes & Queries", "Bulletin des Anglicistes Médiévistes", "Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres"), precum și în volume colective. În 2014
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
modernization in Romania is the one of ― ”tendentious modernity”, as defined by Constantin Schifirneț.” El constată că dezvoltarea modernă a societății românești a fost și este studiată după paradigma organicismului sociologic care o concepe ca proces de trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
pentru numele actual "România" al statului rezultat din unirea principatelor Moldova și Țara Românească. Limba română a evoluat din latina orientală, contactul prelungit cu populațiile slave fiind la originea unei părți importante din vocabular. În evul mediu și în perioada premodernă au intrat în limbă un număr limitat de cuvinte maghiare, turcice vechi, turcice otomane și grecești (v. nota de subsol). O influență puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea. Folosirea numelui de "română" pentru "limba noastră
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
la endonimul „român” după modelul "„moș” → „moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea „Românii populare”
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
doar la ele, tâmplari, fierari și potcovari, croitori, bucătari și preparatori de tăiței, comercianți cu amanuntul, manageri de taverne, ceainării, cârciumi; cizmari, tăietori de etanșare, proprietari ai caselor de amanet, șefi de bordeluri și comecianți bancheri implicați într-un sistem premodern de schimb valutar. Practic, fiecare oraș avea un bordel unde puteau exista femei și bărbați angajați în prostituație. Baieții ținuți pentru acte homosexuale aveau un preț mai mare decât concubinele de sex feminin întrucât pederastia cu un adolescent era văzută
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
(n. 8 noiembrie 1951, Mediaș) este un arheolog și istoric medievist din România. Lucrează la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
de pictori bănățeni din secolele al XIX-lea și XX. Colecția oferă posibilitatea de a se identifica preferințele ctitorilor localnici (români, sârbi și macedo- români) și facilitează lărgirea informațiilor relativ la creatori de referință în peisajul creației artistice din Banatul epocii premoderne din secolul al XVIII-lea ca și Nedelcu Popovici, Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici sau evidențiază nume puțin cunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fost Gheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Ungurian.Tranziția de la icoana tradițională
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
kanji pentru "drum", considerându-se a fi fost create de împăratul Tenmu. Hokkaidō, singura prefectură de astăzi care conservă sufixul "dō", nu a fost nici una din cele șapte prefecturi de tip "dō" originare (cunoscute, de asemenea, drept Ezo în era premodernă). Numele său, care a rămas același până astăzi, se crede a fi fost dat de Matsuura Takeshiro, un explorator japonez timpuriu al insulei. Din moment ce denominarea Hokkaidō nu se încadrează în existenta clasificare "dō", un nou termen "dō" a fost creat
Prefecturile Japoniei () [Corola-website/Science/314718_a_316047]
-
Bálint și Lajos Jámbor. Din generația de tineri arhitecți, a grupării "Tinerii", a activat la Oradea, Valér Mende. Frigyes Spiegel, aflat inițial sub înrâurirea Art Nouveau-ului occidental (cunoscut și ca Secesiunea vieneză și Jugendstil), a realizat importante clădiri rezidențiale. Arhitectura premodernă, cu influențe vieneze, este prezentă prin lucrările fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl. Clădiri istorice Una dintre cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
televiziunea digitală, suspendând toate semnalele în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei de 17 iunie 2015, asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție. Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și premodern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de diverse etnii precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și Occident. Clădirile impresionante ale orașului și grădinile luxuriante aduseseră Bagdadului faima celui celui mai bogat și mai frumos oraș din lume. Cu peste două milioane de locuitori, Bagdadul devine în această perioadă unul dintre cele mai mari orașe din epoca premodernă. În 1066, vizirul Nidhăm al-Mulk întemeiază al-Madrasa al-Nidhamīya (ar.: المدرسة النظامية), instituție de învățământ superior, al cărei model va fi urmat în scurt timp și în alte orașe importante ale Califatului. Aici a ținut prelegeri timp de patru ani (1091-1095
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
1990, 1995, 2000), Fundația Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), Membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viață unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita o serie de eseuri despre scriitorii premoderni ce au trăit și creat în arealul târgoviștean. Multe din aceste cărți au primit premii ale SST: „Prometeu și Pandora. Eseuri despre Ion Heliade Rădulescu și/sau Itinerar critic dâmbovițeano-basarabean” (2007), „Ion Heliade Rădulescu. Panhymiul Ființei” (2009), „Grigore Alexandrescu: «însuflarea
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
studenți ai curentelor estetice occidentale, nedând nicio importanță tradițiilor locale. Această tendință a început să se schimbe odată cu apariția lui Shūzō Kuki (1888-1941) și a lui Yoshinori Ōnishi (1888-1959), care au inclus în studiile lor filosofice idei din gândirea japoneză premodernă. Termenul (care se trage din termenul chinezesc "fengliu", 風流, și care înseamnă literal „conduită și maniere bune” ) se referă la gustul rafinat al unei persoane culte, sofisticate și la lucrări de artă. Idea a fost adoptată în Japonia prin secolul
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
descria încă din secolul al XI-lea Petru Damian (în lucrarea “Cartea Gomorei”). Istoricii explică că obiceiul închinării copiilor (“child oblation”), practica prin care un copil de 5 (și mai tarziu 12 ani) era dat în Evul Mediu și epoca premoderna unei mănăstiri pentru a fi crescut și format călugăr/călugărita, nu făcea decât să complice endemica homosexualitate de circumstanță din mănăstiri (dacă e să-l credem pe Petru Damian) cu pedofilie. Românul memoriu Călugărita al lui Denis Diderot, a cărei
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui o îndreaptă în special către arhitectură orășeneasca a secolelor 18-19, pe care o redescoperă și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
este o hartă a lumii premoderne, elaborată în 1513 de către amiralul și cartograful otoman-turc Piri Reis pentru serviciul militar de informații. Jumătatea din hartă care s-a păstrat prezintă coastele de vest ale Europei și Africii de Nord, dar și coasta Braziliei, cu o exactitate rezonabilă
Harta lui Piri Reis () [Corola-website/Science/319502_a_320831]
-
biblici. Cartea cuprinde și profeții apocaliptice privind sfârșitul lumii, de exemplu: Cartea lui Daniel este un pseudepigraf care susține că ar fi fost scris de însuși Daniel în secolul al VI-lea î.e.n. (ceea ce a fost acceptat necritic de către cercetătorii premoderni ai Bibliei). Istorisirile despre Daniel la curtea babiloniană datează din secolul al III-lea î.e.n., în timp ce a doua jumătate a cărții în timpul domniei lui Antioh al IV-lea Epifanes, regele grec seleucid al Siriei între 167-163 î.e.n. Deși cartea a
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
ca fiind "natura pură și rațiune (pură), de origine divină". Scena finală din Faust partea a doua a fost socotită ca evocând ""Urreligon" a omenirii". Deseori folosit în sensul de "religie naturală" sau religie indigenă, comportamentul religios al societăților tribale premoderne cum ar fi Șamanismul, animismul sau venerarea strămoșilor (ex. Mitologia aborigenă australiană ), termenul a fost de asemeni folosit de aderenții diferitelor religii pentru a sprijinii afirmația că religia lor este cumva "primară" sau "mai veche" decât alte tradiții concurente. În
Urreligion () [Corola-website/Science/320645_a_321974]
-
culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro). Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând cadru asociat (2004-2005), preparator (2005-2007) și asistent (2007-prezent). Printre seminariile pe care le coordonează se numără „Literatura română veche și premodernă” sau „Literatură română interbelică și contemporană”. Începând cu anul universitar 2010-2011 este titularul a două cursuri la nivelul studiilor de licență ale studenților filologi din Universitatea Petru Maior: „Literatură comparată (modernitate, postmodernitate, avangardă)” și „Curs special Lucian Blaga”. De asemenea
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
sau fiul folosea unul din semnele kanji ale numelui tatălui. În lumea artelor, un artist dădea (și practica continuă și în zilele noastre) voie unui discipol să folosească un semn kanji din numele său ca semn de apreciere. În Japonia premoderna, bărbații din clasele superioare aveau o serie de nume: La moartea unui demnitar, numele "jitsumyō" era folosit că nume postum. În lumea artelor (kabuki etc.) există și așa-numite "yagō" („nume de casă”) care sunt diferite de numele de familie
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
a persecutat pe practicanți. Când relațiile cu țările occidentale au fost reluate la mijlocul secolului al XVIII-lea, creștinismul a fost reintrodus și a continuat să existe cu soartă uneori mai bună uneori mai rea până în ziua de astăzi. În Japonia premodernă, creștinismul și creștinii japonezi se numeau "kirishitan" de la cuvântul portughez "Christăo". În anul 1549, misionarul iezuit Francisco de Xavier a ajuns în Japonia, unde prozelitismul său a avut un oarecare succes, cu toate că bariera limbii a fost o problemă la început
Creștinismul în Japonia () [Corola-website/Science/316910_a_318239]