627 matches
-
medic primar chirurgie plastică, care, în urma studierii dosarului a concluzionat că: (1) din copia foii de observație, din reclamația pacientei și din raportul dr. B. nu rezultă dacă riscul tromboembolic legat de lipectomia abdominală și de liposucție a fost discutat preoperator; (2) conduita adoptată postoperator de către chirurg a fost corectă și în beneficiul pacientei; (3) evoluția prelungită și dificilă a obstrucției venoase nu poate fi atribuită unei erori de diagnostic, unei erori terapeutice sau unei insuficiențe terapeutice privitoare la tromboflebita profundă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
fie unei lacune de comunicare cu medicul plastician, fie chiar și unor reacții psihice neașteptate ale pacientului. Executarea necorespunzătoare a obligațiilor profesionale ia, de regulă, forma cicatricilor 1. Pacientul - cu care, surprinzător, de regulă nu se discută suficient de mult preoperator acest aspect - invocă cicatricile ca sursă majoră de insatisfacție. Este imperios necesar ca medicul să-i explice pacientului, în momentul obținerii consimțământului informat al acestuia, că cicatricile nu numai că sunt inevitabile, dar reprezintă o etapă firească și necesară a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
intervenții chirurgicale suplimentare datorate multiplelor cicatrici cauzate de o primă intervenție nereușită; în rhinoseptoplastii (aproximativ 8% din litigii) - asimetria și dificultățile de respirație, constante și postoperator. Încălcarea obligațiilor profesionale ia însă aici, de regulă, fie forma omisiunii de a discuta preoperator, cu pacientul, despre posibilele riscuri ale intervenției, de a documenta această discuție și de a obține consimțământul informat în acest sens, fie forma absenței îndemânării, talentului sau abilității fără de care chirurgia estetică este de neconceput. Pentru întrunirea condițiilor de existență
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
balonului de contrapulsație intraaortic, fibrilația atrială perioperatorie, insuficiență renală, infecții, sângerări etc. (32). Un studiu clinic desfășurat pe octogenari adresați pentru bypass aortocoronarian între 1990 și 2005 aduce date interesante privind riscurile asociate acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în decursul anilor, prin creșterea procentului pacienților cu diabet, dislipidemie, hipertensiune și afectarea trunchiului coronarei stângi. Mortalitatea în spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare în timp. Pentru mortalitatea în spital au fost identificați mai mulți predictori independenți: infarctul miocardic preoperator, afectarea trunchiului coronarian stâng, anul intervenției (1990-1994 versus 1995-1999). De-a lungul perioadei studiate au scăzut de asemenea perioada medie de internare în terapie intensivă, durata internării postoperatorii, durata medie de ventilație mecanică (37). Riscul disfunc iilor cognitive secundar bypass
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ajunge pe masa de operație, mai ales în cazuri de urgență, în diverse grade de hipovolemie. Anestezistul trebuie să recunoască rapid hipovolemia și severitatea acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
acesteia pentru a o corecta înaintea inducției dacă nu este imperioasă începerea intervenției chirurgicale; - managementul aritmiilor - preoperator aritmiile pot afecta inducția anestezică. Dacă există semne de debit cardiac scăzut sau dacă aritmiile sunt de natură malignă, atunci ele trebuie evaluate preoperator; - managementul tulburărilor electrolitice - inducția anestezică poate fi complicată de prezența diselectrolitemiilor. Odată ajuns în sala de operație, pacientului i se montează manșeta pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale, monitorul de saturație O2 pentru evaluarea oxigenării, a ventilației, a circulației și
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
fi implicați în fenomenul precondiționării ischemice, inclusiv Rα1 [109], Rβ [110], R opioizi [111] și RA1/RA2 [112]. Studii recente, clinice [113] și experimentale [114], sugerează rolul posibil al adenozinei în precondiționarea ischemică, deoarece pacienții care au primit adenozină în preoperator au obținut o scădere a eliberării CPK-MB și un index cardiac postoperator îmbunătățit. Yellon și colab. [131] au raportat conservarea rezervelor miocardice de ATP la pacienții cu by-pass aorto-coronarian după precondiționarea cordului prin clamparea intermitentă a aortei. O variantă mai
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
contractilitatea segmentului afectat. - Asigurarea protecției maxime a miocardului neafectat de ischemie, pentru a evita apariția modificărilor unui segment care are deja o toleranță scăzută la ischemie. BAC este instituit rapid printr-o canulare venoasă și una arterială. Pacienții care necesită preoperator resuscitare, se încanulează vena femurală printr-un cateter plasat în AD și artera femurală. Se asigură drenajul VS printr-o canulă plasată în vena pulmonară dreaptă. Se folosesc doar grafe venoase sau arteriale. Artera mamară internă se utilizează doar dacă
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
o abatere standard de ± 0,15, iar pentru grupa B - subiecți malformați - o medie aritmetică de 6,30 cu o abatere standard de ± 0,18. Datele relatate cu privire la dezvoltarea socio-afectivă la copiii rhinolalici, arată o evoluție în creștere - de la stadiul preoperator la cel postoperator și prelogopedic cu un salt calitativ obținut în urma reeducării fonetice. Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat în formă de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității intelectuale care se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
satisfăcătoare cu trasee accentuate de rhinolalie Grupa IV - vorbire neintiligibilă care păstrează tulburările inițiale rhinodislaliceSubiecții din prima grupă au beneficiat de următoarele condiții: - Efectuarea intervenției chirurgicale între 23-53 luni. - Realizarea unui văl suplu și funcțional. - Primirea unor indicații logopedice preliminarii - preoperator.Efectuarea terapiei logopedice imediat după operație, pe timp îndelungat. - Colaborarea strânsă cu familia. - Pentru grupa II-a condițiile terapiei complexe au următoarele caracteristici: - Efectuarea intervenției chirurgicale între 23-276 luni.Realizarea unui văl funcțional. - Efectuarea terapiei logopedice imediat după operație pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
operate între 4-5 ani. - Terapia logopedică a durat între 2 luni și 20 luni. - Colaborarea familiei.Pentru grupa III-a caracteristicile sunt:Efectuarea intervenției chirurgicale ori prea timpuriu (până la 12 luni), ori tardiv (peste 10 ani). - Văl nefuncțional, fără antrenament preoperator. - Terapia logopedică efectuată tardiv - 53-336 luni cu o durată scurtă de 1 lună până la 5 luni. - Lipsește colaborarea familiei și sprijinul ei afectiv. - Pentru grupa IV, caracteristicile sunt: - Intervenții chirurgicale efectuate ori la 5-6 zile de la naștere ori între 108-336
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
luni, înaintea achiziției limbajului articulat, perioadă în care familia a fost instruită pentru a cunoaște mijloacele și procedeele de dirijare a formării și dezvoltării vorbirii după model. Operația a creat un văl suplu și funcțional. - Terapia logopedică s-a inițiat preoperator și apoi imediat după operație. - Terapia logopedică a avut o durată prelungită.Copilul a primit sprijinul afectiv al familiei în colaborare strânsă cu specialiștii. Concluziile importante din punct de vedere metodologic pun în evidență anumiți factori care au favorizat obținerea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au rămas continuu sub supravegherea specialistului prin indicații din 6 în 6 luni, pregătind astfel munca logopedică organizată la vârsta de 4 ani, obținându-se în aceste cazuri cele mai bune rezultate funcționale. O serie de copii au efectuat tratament preoperator. Ei au fost luați în evidența cabinetului de logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sarcina de a trezi interesul părinților pentru munca asiduă de rezolvare a defectului. Astfel, la grupa I, din 113 cazuri, 50,6% efectuează plastia de boltă între 1,6 - 3 ani, 78% au palate funcționale, 38,5% primesc instructajul logopedic preoperator, 51% conduc un tratament continuu și în 82% colaborează familia. Convergența tuturor acestor factori a determinat obținerea unor rezultate funcționale excepționale (am înglobat toate defectele postoperatorii într-o condiție generală care a definit gradul de insuficiență velară cu „palat funcțional-nefuncțional
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
4 ore cu corp străin si țesuturi devitalizate, contaminare fecală sau praf, infecții bacteriene) 10-20% (ABP-); scăzut (ABP+) *ABP+: cu antibioprofilaxie; **ABP-: fără antibioprofilaxie Infecțiile nosocomiale 184 Prevenirea INC se face prin măsuri specifice aplicate pre-/ intra-/ sau post operator. preoperator: scurtarea duratei de spitalizare preoperatorie, tratamentul infecțiilor preexistente, reechilibrarea biologică, pregătirea preoperatorie a tegumentelor (esențială) în blocul operator: respectarea regulilor chirurgicale legate de câmpul operator, echipa chirurgicală (lavajul chirurgical al mâinilor, purtarea echipamentului de protecție), sala de operație și materialele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de CT. Având în vedere că puțini pacienți în stadiu M1 vor prezenta hemoragii sau obstrucții de evacuare gastrică, în final, se justifică laparoscopia la toți pacienții cu cancer gastric avansat. În vederea asigurării unui beneficiu, prin terapia neoadjuvantă, trebuie excluse preoperator metastazele la distanță și bolnavii cu risc crescut. Acești bolnavi cu M1 nu au nici o alternativă de tratament curativ și vor fi supuși altor forme de paleație. La bolnavii propuși pentru chimioterapie preoperatorie, laparoscopia se practică pentru a determina extinderea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cu extindere limfatică dincolo de primul releu. Supraviețuirile după limfadenectomia radicală sunt nesemnificative statistic pentru cancerele T3-T4, dar devin semnificative în stadiile II și IIA, scăzând totodată frecvența recidivelor locale și crescând numărul de vindecări. Celulele canceroase pot să se detașeze preoperator în cancerele seroso-pozitive, în timpul intervenției de pe suprafața tumorii sau din limfaticele secționate, și să se implanteze rămânând viabile pe suprafețele depolisate. Tehnica meticuloasă cu rezecția “în bloc” a stomacului, organelor adiacente afectate și a lanțurilor ganglionare intacte, are menirea să
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în vedere că puținii pacienți în stadiul M1 vor prezenta hemoragii sau obstrucții de evacuare gastrică în final, se justifică indicația de a efectua laparoscopie, tuturor pacienților cu cancer gastric avansat. În vederea asigurării unui beneficiu, prin terapia neoadjuvantă, trebuie excluse preoperator metastazele la distanță și bolnavii cu risc crescut. La bolnavii propuși pentru chimioterapie preoperatorie, laparoscopia se practică pentru a determina extinderea invaziei peretelui gastric și ganglionilor limfatici. Prin aceasta se identifică pacienții cu boală local avansată (invazia seroasei, metastaze ganglionare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
risc anestezico-chirurgical; • identificarea elementelor din patologia bolnavului ce beneficiază de terapie preoperatorie si prin aceasta de ameliorarea riscului si a evoluției postoperatorii; • stabilirea complexității actului chirurgical si a monitorizării perioperatorii; Complexitatea evaluării preoperatorii depinde în principal de doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
doi factori: statusul preoperator al bolnavului și complexitatea actului chirurgical planificat. Având în vedere consecințele legate de existența tumorii la nivel digestiv superior și de particularitățile intervențiilor chirurgicale la acest nivel, principalele elemente ce trebuie avute în vedere în cadrul bilanțului preoperator sunt legate de: A. statusul nutrițional; B. statusul respirator; C. statusul cardio-vascular; D. efectele terapiei adjuvante. A. Evaluarea statusului nutrițional Importanța clinică: malnutriția apare, în grade variabile, la majoritatea bolnavilor cu neoplasm digestiv superior, având un determinism multifactorial, printre principalele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
spitalizării; malnutriția beneficiază, în anumite situații,de terapie preoperatorie ce permite ameliorarea statusului nutrițional cu efecte favorabile asupra evoluției perioperatorii; gradul malnutriției se corelează relativ bine cu rata de rezecabilitate a tumorii și cu răspunsul la chimioterapie. Scopul bilanțului nutrițional preoperator este de stabilire a gradului malnutriției și aprecierea riscului nutrițional precum și selectarea pacienților ce beneficiază de terapie nutrițională preoperatorie. Metode de evaluare a statusului nutrițional există numeroase metode de apreciere a dar în practica clinică cei mai utilizați parametri sunt
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Cu ajutorul acestor parametri simpli se poate calcula indicele de prognostic nutrițional și indexul de risc nutrițional, cu utilitate în special în chirurgia digestivă pentru aprecierea severității malnutriției, a riscului de complicații postoperatorii și selecția pacienților ce beneficiază de suport nutrițional preoperator. Indicele de prognostic nutrițional se calculează astfel: I.P.N = 158% 16,6 albumina 0,78 TSF 0,2TFN -5,8 DH, unde: Albumina = g %, TSF = pliul cutanat al tricepsului în cm, TFN = transferina în mg %, DH = reactivitatea cutanată (0 - areactivitate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
moderată; • I.R.N.<83,5 malnutriție severă. Datele obținute în urma evaluării nutriționale permit selectarea pacienților ce beneficiază de pregătire nutrițională preoperatorie: pacienții cu malnutriție severă, pacienții care prin aport obișnuit realizează mai puțin de 50% din necesarul nutrițional, pacienții ce necesită preoperator intervenții terapeutice ce influențează toleranța la alimentația normala (chimioterapie, radioterapieă. Metode de realizare a nutriției preoperatorii: se preferă alimentația enterală prin sonde sau stomii întrucât conservă funcționalitatea tubului digestiv, reducând complicațiile ce derivă din punerea în repaus a acestuia. Alegerea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită la pat, utilizarea unor presiuni de aspirație negativa mari pentru drenajele postoperatorii. Evaluarea respiratorie preoperatorie permite identificarea factorilor corectabili din patologia respiratorie a pacientului și tratarea acestora în vederea ameliorării riscului pulmonar. Prin stabilirea riscului pulmonar preoperator se poate alege tehnica anestezică și chirurgicală optimă raportată la patologia pacientului. Metode de evaluare a funcției respiratorii Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea preoperatorie depinde pe de o parte, de gradul disfuncției pulmonare preexistente și de tipul intervenției chirurgicale propuse
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]