1,955 matches
-
totuși, sar putea obiecta că...), finalitatea (pentru aceasta, având în vedere, în acest scop, în vederea, în sfârșit) sau concluzia (în consecință, ca urmare a acestui fapt, pe scurt, astfel încât, prin urmare; În concluzie, pot afirma că...) etc.; - conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un tip lingvistic la altul, trebuie avută în vedere și producerea unor înlocuiri. Astfel, dacă latina avea un sistem cazual bine reprezentat de desinențe, avea deseori și posibilități de a exprima valori precum cele de genitiv sau de dativ cu ajutorul prepozițiilor și cu substantivul în cazul ablativ. Cînd sistemul desinențial s-a dezorganizat prin pronunțarea slabă (sau nepronunțarea) consoanelor finale, a căpătat importanță primordială și s-a generalizat exprimarea raporturilor cu ajutorul prepozițiilor, care a devenit caracteristică pentru tipul romanic. Prin urmare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
valori precum cele de genitiv sau de dativ cu ajutorul prepozițiilor și cu substantivul în cazul ablativ. Cînd sistemul desinențial s-a dezorganizat prin pronunțarea slabă (sau nepronunțarea) consoanelor finale, a căpătat importanță primordială și s-a generalizat exprimarea raporturilor cu ajutorul prepozițiilor, care a devenit caracteristică pentru tipul romanic. Prin urmare, pentru a realiza anumite explicații, este greu de evitat încercarea de a afla cum au fost înlocuite faptele vechi. Chiar în cazul unor schimbări în limbă situația poate conduce la o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiindcă ea "folosește nu limbajul, ci limba"407(se observă confuzia între limbaj ca facultate umană și limbaj ca specializare a limbii). Din analiza limbii, s-ar putea desprinde structura spiritului românesc, adică filozofia care întemeiază acest spirit. Astfel, despre prepoziția învechită întru se afirmă că ar fi o "vocabulă dialectică de prim ordin" sau că "ne aflăm în fața unei vocabule filozofice de prim ordin"408. Ce înseamnă însă "vocabulă dialectică" sau "vocabulă filzofică" este greu de intuit. De aceea, devine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Au fost aduse cărțile, S-au adus cărțile) cu frecvență ridicată în limbă, diversificarea structurilor cu verbe însoțite de reflexiv (Ion se spală, Ion se gândește, Ion se vaită, Ion și Gheorghe se salută, Ion și-a pierdut stiloul), specializarea prepoziției pe, la origine cu sens locativ, ca marcă a complementului direct uman specific (L-am văzut pe Ion), dublarea complementului direct animat specific (Am văzut fotografia, Am văzut copilul, L-am văzut pe copil) și a complementului indirect (I-am
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
790/167/62/105/1 cu: împreună (182); fără (37); și (37); mine (35); el (28); tine (28); alături (19); ea (14); cineva (12); ce (11); cine (11); pe (9); pentru (9); plus (9); ceva (8); mama (8); cuvînt (7); prepoziție (7); sau (7); de (6); la (6); bine (5); doi (5); dragoste (5); prieten (5); ca (4); cap (4); cucu (4); noi (4); nu (4); prieteni (4); ține (4); apă (3); companie (3); cu (3); fuiorul (3); lapte (3); lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cînd (2); condiționat (2); cu (2); deci (2); doar (2); el (2); este (2); femeie (2); ipoteză (2); merge (2); niciodată (2); nimic (2); nu știu (2); opinie (2); părea (2); pentru (2); pleacă (2); plouă (2); se poate (2); prepoziție (2); sigur (2); vine (2); vrea (2); nu vreau (2); ar fi acțiune; adică; ajunge; a alege; alegere; altminteri; amenințare; aproape; ar fi fost; arzi; așadar; aveți; balanță; bizar; ca; cade; caz; chin; ci; cîntă; competiție; compromis; concav; condiții; condiționare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sacoul; sănătate; sărbătoare; scaldă; scurta; serviciu; servitori; stilat; stilist; suflet; școală; șifonier; știe; tricon; tricou; trup; veșmînt (1); 768/ 177/51/126/0 în: înăuntru (76); pe (76); interior (75); casă (49); acolo (30); din (20); la (19); loc (12); prepoziție (12); undeva (11); afară (11); sub (10); cu (10); cutie (8); ceva (7); aici (6); cap (6); inclus (6); pat (6); unde (6); între (5); după (4); miez (4); mine (4); peste (4); suflet (4); apă (3); butoi (3); centru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motiv; motive; mulți; nașpa; neclar; nedefinit; nedumerire; nehotărîre; nehotarît; nelămurire; nesigur; neștiut; nu-i; numai; obraz; opoziție; oprire; parcă; din păcate; părere de rău; pe; pînă; pleonasm; plictiseală; în plus; se mai poate; nu poate; posibilitate; nu pot; nu prea; prepoziție; problemă; prost; putere; răsturnare de situație; sau; scuză; semn; semn cu ochiul; sine; știu; nu știu; nu am timp; tocmai; tot; trebuie; trebuință; trist; unde; prin urmare; verde; viață; vine; voi pleca; vorbe; vreau; vrut; vuietul; vulpe; în zadar; (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muzicală (31); muzică (25); către (23); unde (22); în (18); mine (18); undeva (18); notă (15); cu (12); sol (12); direcție (11); cîntec (10); munte (10); școală (10); universitate (10); loc (9); și (9); la (7); ea (7); mama (7); prepoziție (7); cineva (5); fa (5); masă (5); portativ (5); aici (4); ceva (4); cine (4); do (4); el (4); lac (4); nimic (4); noi (4); bunica (3); bunici (3); ce (3); da (3); lîngă (3); magazin (3); muncă (3); pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
școala; taina; teren; tine; tot; tristețe; uita; un muzeu; ura; vecin; a vedea; vedea; veghere; a verifica; vie; vigilent; în voie (1); 784/272/89/183/0 pe: deasupra (207); masă (70); sub (50); sus (33); în (28); peste (25); prepoziție (22); acolo (14); la (14); el (10); unde (10); așezat (9); lîngă (9); asupra (8); ceva (8); pat (7); pe (7); casă (6); cu (6); de (6); aici (5); conjuncție (5); ea (5); jos (5); pește (5); scaun (5); bancă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adaugă (2); and (2); apoi (2); ci (2); cînd (2); condiție (2); coordonare (2); de (2); mai departe (2); după (2); el (2); indiferență (2); interjecție (2); însă (2); limba română (2); mai mult (2); mult (2); pe (2); prepoziție (2); și ce? (2); tot (2); va urma (2); de aceea; aceeași; acolo; a adăuga; adăuga; adăugire; afirmație; afla; aha; aici; alăturare; altul; ambele; amîndoi; apar; asemenea; și asta; astfel; atît; avînt; bine; îi bună; ca; cartea; căprioare; + ceva; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mda; și mere și pere; mereu; merg; merge; mie; moft; alt motiv; prea mult; multe posibilități; muncă în plus; na; neînțeles; din nou; nou; om; orice; și orice ar fi; ou; în paralel; pleacă; plec; plimbare; politică; portocale; precum; prelungire; prepoziții; privește; pulbere; putere; rață; răspuns; rău; restul; roșu; Roxi; sa; să; său; semn; somnul; soț; soțul; spre; așa și; așa și?; șindrilă; șuviță; tata; toți; țăran; uimire; undeva; va veni timpul; variantă; vinete; ziceam (1); 751/201/72/129/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefolositor; nega; neglijent; negrijuliu; neinteresat; neîncredere; nememorat; nervos; neserios; nesigur; nesimțit; nesocoteală; neștiutor; neuitat; nevăzut; nimic; nimicuri; nu; număr; nume; oaie; obosit; ochi; om; a omite; omul; pa; patrie; părăsește; perfect; a pierde; pierde memoria; pierdere; pierderi; pleacă; poate; portofel; prepoziție; prietenă; prietenii; primește; problemă; profesoară; pustietate; puternic; ratat; rănit; răutatea; reamintește; refuză; relele; reproș; resemnează; nu reține; rom; sarcină; sare; scapă; scăpa; scărpinat; scoală; scrisul; scuze; secret; semne; sentimente; sferă; sfîrșit; simptom; slab; spune; sta; stresat; student; subconștient; supărare; școală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că, pentru denumirea activităților în SIMPLE BET, se vor folosi următoarele principii : - o activitate începe întotdeauna cu un substantiv provenit din verb (extragere, eliminare, spargere, monitorizare, rea lizare, studiere etc.); - se folosește exprimarea telegrafică în care se renunță la articulare, prepoziții și se utilizează faptul că relația dintre resursă și activitate este „standardizată” și precizată de aplicația informat ică SIMPLE; interfața de proces indică necesitatea execuției procesului denumit între elementul de flux predecesor și elementul de flux succesor al interfeței. Ea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
totuși, sar putea obiecta că...), finalitatea (pentru aceasta, având în vedere, în acest scop, în vederea, în sfârșit) sau concluzia (în consecință, ca urmare a acestui fapt, pe scurt, astfel încât, prin urmare; În concluzie, pot afirma că...) etc.; - conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top. - nume de loc, nume topic pol. - polonez (de origine poloneză) prep. - prepoziție rus. - rusesc (de origine rusă) scr. - sârbo-croată sl. slv. - slav (de origine slavă) sb. srb. - sârbesc, sârbo-croat suf. - sufix tc. - turcesc (de origine turcă) ucr. - ucrainean (de origine ucraineană) vsl. - vechi slav (de origine slavă) VALEA TROTUȘULUI PREZENTARE GENERALĂ Una
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar când e vorba de cele orientative au prioritate prepozițiile pentru acuzativ. Din punct de vedere al lexicului propriu-zis, trebuie să facem mențiunea că, întocmai ca în alte arii geografice, preponderența o au apelativele care denumesc realitatea înconjurătoare ( deal, drum, luncă, moară, pod, poiană, uliță, vale, pădure, luncă, groapă, culme
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
numelor de locuri din Valea Trotușului, pot fi deosebite, ca în întreaga toponimie românească, două categorii : 1) simple (monomembre) și 2) compuse (în cele mai multe cazuri un apelativ urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
urmat de un determinant - adjectiv sau substantiv în cazurile genitiv sau acuzativ cu prepoziție). În toponimia actuală, în funcție de situația socială și economică a zonei, mai numeroase sunt numele de locuri compuse, cele mai multe fiind cele numite “cu recțiune curentă”, formate cu ajutorul prepozițiilor. Tipurile de toponime compuse includ următoarele situații mai importante: substantiv +substantiv cu articol hotărât antepus - Bordeiul lui Stângaciu, Cabana lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Ciobanu, Fântâna lui Lazăr, Groapa lui Strachină, Pârâul lui Strechie; substantiv + substantiv cu articol hotărât postpus - Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Budăiul Durzescului, Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]