478 matches
-
substanțialmente, virtualmente. 16 Adverbul actualmente este concurat în corpus de sintagma la ora actuală. 17 Vezi Zafiu (1999): "Înregistrările recente mi se par a dovedi în primul rând persistența acelor adverbe în -mente care pot fi echivalate printr-o construcție prepozițională (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvană, pentru care linia greco-catolică era
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
prin elemente adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
verbale poate duce la eliminarea articolului: formarea unor hormoni (vezi supra) - se formează hormoni, sau la utilizarea formei de nominativ-acuzativ a adjectivului nehotărât unii: se formează unii hormoni. Genitiv-dativul marcat prin articol nehotărât poate alterna (în context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
fapte și de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
poștal; cineva a încercat să bage unul la hoha și nu i-a dat voie" (freekickro.dap.ro); Sper din tot sufletul ca voi să fi postat la hoha... dacă nu, e grav!!!!!" (computergames.ro), prezentă și în alte construcții prepoziționale, pe tipare familiar-argotice cunoscute: "De ce? De hoha!"; "o lume de hoha" (Cotidianul, nov. 1999), ca și în inovații expresive mai libere: "cu corupți-găinari arestați de hoha națională, cu nevinovați băgați la zdup tot de hoha, dar europeană" (ib., ian. 2003
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
cuvînt nu tocmai familiar variațiile sînt normale: pentru unii vorbitori, termenul e în primul rînd un nume de sărbătoare, pentru alții un nume de persoana sau de personaj. Că nume de sărbătoare, cuvîntul e folosit, în mod tipic, în construcția prepoziționala cu de: „de Dragobete, sărbătoare la Grupul Școlar «Traian»” (vlg.sisnet.ro, arhiva 2003); „Atunci cum era de Dragobete?” (gds.ro); „Poate de Dragobete veniți și pe la mine p-aici la Alexandria” (zdob-si-zdub.com). Numele sărbătorii apare și articulat: “A
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
arhiva/ an2000); "Ei nu au bani, însă visează să poarte țoale de firmă" (ib.). Formula de firmă nu este perfect explicabilă prin evoluție semantică în interiorul limbii române: o anume inadecvare separă sensul obișnuit al cuvîntului firmă de cel al construcției prepoziționale. Precizarea de firmă ar trebui să distingă un tip de produs în raport cu altele, în funcție de sursă: hainele care nu sînt de firmă ar fi atunci cele făcute în casă, la croitor, într-o fabrică etc. Evoluția internă s-ar putea explica
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa : concordanța la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanța la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetice
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
reflexivă. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și la - utilizare emfatică. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, para, ate, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
reflexiva. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele că și la - utilizare emfatica. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, pară, ațe, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico
ORDIN nr. 4.873 din 31 august 2005 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
reflexiva. Adverbul: de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele că și la - utilizare emfatica. Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, pară, ațe, desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul prag; - să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie și de sintaxă specifice limbii române; - să cunoască și să utilizeze adecvat modurile și timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziționale aferente) etc.; - să redacteze corect un text cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum și cel al construirii de propoziții/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanțiale); - să înțeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
care servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul-prag; - să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie și de sintaxă specifice limbii române; - să cunoască și să utilizeze adecvat modurile și timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziționale aferente) etc.; - să redacteze corect un text, cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum și pe cel al construirii de propoziții/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanțiale); - să înțeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea
METODOLOGIE din 18 septembrie 2008 privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204051_a_205380]
-
servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul prag; - să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie și de sintaxă specifice limbii române; - s�� cunoască și să utilizeze adecvat modurile și timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziționale aferente) etc.; - să redacteze corect un text cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum și cel al construirii de propoziții/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanțiale); - să înțeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea semantică
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
care servesc la elaborarea lui în conformitate cu nivelul-prag; - să aplice corect normele lingvistice privind principalele probleme de ortografie, ortoepie, lexicologie, morfologie și de sintaxă specifice limbii române; - să cunoască și să utilizeze adecvat modurile și timpurile verbale, declinările nominale (cu specializările prepoziționale aferente) etc.; - să redacteze corect un text, cunoscând regimul regentelor verbale, nominale, precum și pe cel al construirii de propoziții/fraze prin coordonare/subordonare (subordonate subiective, completive, atributive, circumstanțiale); - să înțeleagă tipuri distincte de texte editate, să evite dezacordul semantic (incompatibilitatea
ORDIN nr. 5.390 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea testelor de evaluare a cunoştinţelor de Limba română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204050_a_205379]
-
Conjugarea verbelor (modul indicativ, imperativ, condițional - optativ), modurile nepersonale. Conjugarea verbului auxiliar a fi. Legea ritmica. 5.3. Adverbe. Recapitulare: adverbe de loc, de timp, de mod, de cauză. Formarea adverbelor și gradele de comparație. 5.4. Prepoziția. Recapitulare. Cazuri prepoziționale și neprepoziționale. 5.5. Conjuncția. Recapitulare. Conjuncții coordonatoare și folosirea lor. 5.6. Particulă. Noțiunea. Interjecția. Recapitulare. Interjecții care exprimă sentimentele, interjecții care imită sunete din natură. 6. Sintaxa 6.1. Propoziția simplă bimembră. Recapitulare: felul propoziției, părțile principale ale
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
prin substantiv, adjectiv, pronume, numeral la N; subiectul simplu, dezvoltat, multiplu; neexprimat. 6.3. Predicatul: simplu, dezvoltat, multiplu; predicat verbal; predicat nominal; acordul predicatului cu subiectul. 6.4. Atributul: recapitulare, felul, acordul. Atribut neacordat exprimat prin substantiv la un caz prepozițional și prin substantiv la un caz neprepozițional. atribut simplu, dezvoltat și multiplu. 6.5. Complementul. Actualizare. Complementul direct exprimat prin substantiv, adjectiv și pronume. Complementul indirect; simplu, dezvoltat și multiplu; Frază. Actualizare. Propoziția principala și secundară; coordonată și subordonată. Cele
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles. 3.4.7. Prepoziția (actualizare) simplă și compusă; vocalizarea, cazurile substantivelor prepoziționale și neprepoziționale 3.4.8. Conjuncția (actualizare): conjuncții coordonatoare și subordonatoare 3.4.9. Particulă (actualizare): independente și neindependente;. 3.4.10. Interjecția: (actualizare ): ortografia; 4. Sintaxa propoziției și a frazei 4.1. Propoziția simplă (actualizare): propoziția, felurile propoziției, părțile
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
clasificator - substantiv, caracteristici gramaticale, subcategorii) 4. Pronumele (definiție, clasificare) 5. Verbul (definiție, clasificare după criteriul predicației, valenței, naturii obiectului, tranzitivității, aspectului; aspectul, timpul) 6. Adjectivul (definiție, clasificare) 7. Adverbul (definiție, combinarea adverbelor cu verbele, clasificare) 8. Prepoziția (definiție, caracteristicile sintagmelor prepoziționale, principalele prepoziții în limba contemporană) 9. Conjuncția 10. Particulele Sintaxă 1. Tipurile de fraze conform modalităților de exprimare 2. Structurile subiect - predicat, grup nominal și grup verbal 3. Structura de determinare nominal-verbală (determinanți verbali circumstanțiali și complementari - elementele complementare de
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]