44,272 matches
-
prin contractul individual de muncă. CÂTEVA ASPECTE PRIVITOARE LA TIMPUL DE MUNCĂ ȘI DE ODIHNĂ, MUNCA SUPLIMENTARĂ, MUNCA DE NOAPTE, NORMA DE MUNCĂ, PAUZA DE MASĂ ȘI REPAUSUL ZILNIC, CONCEDII ȘI SALARIZARE Timpul de muncă este perioada în care salariatul prestează munca în folosul angajatorului și se află la dispoziția acestuia, conform prevederilor contractului individual de muncă. Durata timpului de muncă este de 8 ore/zi și 40 ore/săptămână, cu 2 zile de repaus pentru angajații cu normă întreagă și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
până în 18 ani. Numărul zilelor de lucru cu 8 ore/zi este de 5 zile, cu 2 zile de repaus. Celelalte aspecte legate de durata timpului de lucru sunt reglementate prin art. 114-119 din Codul muncii. Munca suplimentară este munca prestată în afara duratei timpului de muncă săptămânal prevăzută în art. 112, cu acordul salariatului, cu unele excepții prevăzute în art. 120 din Codul muncii. Este interzisă munca suplimentară peste limitele prevăzute în art. 114 sau 115, după caz. Pentru munca suplimentară
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
limitele prevăzute în art. 114 sau 115, după caz. Pentru munca suplimentară se dau compensări de ore libere în următoarele 3 luni calendaristice. Detalii despre compensarea orelor lucrate suplimentar se găsesc în art. 122-123. Tinerii până în 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Munca de noapte este timpul cuprins între orele 22.00 - 6.00. Durata normală a timpului de lucru de noapte, compensările acordate, verificarea stării de sănătate a persoanelor care prestează munca în condiții de noapte și alte aspecte
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
art. 122-123. Tinerii până în 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Munca de noapte este timpul cuprins între orele 22.00 - 6.00. Durata normală a timpului de lucru de noapte, compensările acordate, verificarea stării de sănătate a persoanelor care prestează munca în condiții de noapte și alte aspecte sunt reglementate de art. 126-128 din Codul muncii. Norma de muncă reprezintă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare care lucrează în condițiile unei munci determinate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
sunt. 1. Salariatul sau orice persoană care are un drept sau o obligație izvorâte dintr-un contract de muncă (individual sau colectiv), lege sau Codul muncii; 2. Angajatorii, persoane fizice sau juridice, agenții de muncă, utilizatorii și alte persoane care prestează sau beneficiază de o muncă ce se desfășoară după prevederile Codului muncii; 3. Sindicatele și patronatele care apără drepturile individuale și colective ale salariaților; 4. Alte persoane fizice sau juridice chemate în temeiul drepturilor izvorâte din legi speciale sau din
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
lista de candidați la postul de primar al comunei. Erau primele alegeri libere de după căderea comunismului! Noua realizare „socialistă” a Bacăului, „Insula”, devenise cea mai importantă atracție pentru tinerii care trudiseră luni de zile, cu roaba, sapa, targa și cazmaua, prestând sute de „ore patriotice” pentru că așa era ...directiva politică. Soarele amiezii binecuvânta cu lumină și căldură bătrânii plopi rămași În picioare, transformându-le frunzulițele tremurânde În tot atâți bănuți din aur. Cei mai mulți tineri și adulți se bălăceau În apă, Înotau
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Acest tip de sponsorizare, altfel perfect legal, pare să funcționeze ca o taxă de protecție; 2) Metoda Ridzi simplă. Ministerul încheie contract cu o firmă, care primește mai mulți bani decât ar merita pentru serviciile pe care urmează să le presteze. Firma încheie apoi un așa-numit contract de publicitate cu televiziunile, care este de fapt o simulație. În realitate, firma încheie un contract pentru ca politicianul, ministrul cutare să apară la televizor în regim preferențial; 3) Metoda Ridzi complicată. Se aplică
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
un mic oficiu chiar la intrare și nimeni nu poate intra sau ieși din bloc fără ca ea să-l repereze. E mereu îmbrăcată în negru și, în spatele ferestruicii prin care monitorizează tot ce mișcă în holul blocului și nu numai, prestează, cât e ziua de lungă, două activități complementare: gătește cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles că holul miroase a ulei și a detergent ieftin, dar chiriașii blocului au locuit și în condiții mai proaste. Chiar mult
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
culori stridente, parfumați, fardați, epilați, purtători de bijuterii. Unii erau dansatori, alții Își slujeau stăpânii ca sclavi, alții, sclavi aduși din Orient spre vânzare, erau la discreția doritorilor. Statutul bărbaților care se prostituau era același cu al femeilor. Preotesele romane prestau și ele sacerdoții pentru Vesta, veche divinitae a căminului și a focului domestic; vestalele erau educate În familii bune, rămâneau fecioare, erau alese prin tragere la sorți; prima vestală era amata, iubita, probabil veșnic tânăra protectoare a focului. Dacă Își
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lumească În timpul detenției la Doftana (decembrie 1936-decembrie 1938), perioadă În care Lenuța se prostitua cu nemții. Cu toate restricțiile impuse de regimul ceaușist, prostituția a continuat să se practice ilegal, prin târg vorbinduse despre existența unei rețele de adolescente care prestau pentru un număr restrâns de „inițiați” În plin centrul Capitalei. Aceștia trebuiau să rostească o parolă continând o marcă de bomboane fine de ciocolată, care nu se găsea În comerț, vânzătoarelor de la cofetăria Lămâița. Vânzătoarele Încasau prețul, iar, prin altă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cluburilor sau chiar a restaurantelor, adeseori conform unor aranjamente prealabile cu proprietarii acestora sau cu personalul angajat. Aceste aranjamente pot lua o varietate de forme, de la simpla tolerare a fetelor În cadrul locațiilor (datorită afluxului suplimentar de clienți sau a favorurilor prestate de ele În schimbă până la „asocierea” În Împărțirea veniturilor astfel obținute. În aceste localuri principala metodă de abordare a clienților este aceea de a le solicita ceva de băut (fapt ce este, evident, În avantajul patroniloră, oferta unei partide fiindu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Suedia, prostituția nu este infracțiune, dar sunt incriminate cumpărarea de servicii sexuale și proxenetismul. Danemarca, prin Legea 141/1999, a abrogat dispozițiile din Codul Penal care incriminau prostituția, permițând practicarea ei În mod individual și sancționează doar consumarea serviciilor sexuale prestate de persoanele sub 18 ani. Vedem astfel că În majoritatea țărilor vestice ale Uniunii Europene există o legislație În materie de legalizare a prostituției. Unele țări sunt mai restrictive, altele oferă o mai mare libertate exercitării acestei ocupații. Majoritatea țărilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a ține două, dacă nu chiar trei, seturi de registre contabile, și sunt multe administrații în care contabilitatea este deficitar ținută sau chiar deloc. Câteodată corupția poate fi indicată prin compararea prețurilor plătite de administrație pentru bunurile procurate și serviciile prestate cu prețurile care prevalează pe piață. DiTella și Savedoff (2001)<footnote Di Tella, R., Savedoff, W.D. (2001), “Diagnosis Corruption: Fraud in Latin America’s Public Hospitals”, Inter-American Development Bank, Washington, DC, p. 8. footnote> au descoperit corupție în spitalele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
vedere sociologic, munca, În sens general, este activitatea de producere a bunurilor materiale și spirituale, iar În sens restrâns, reprezintă activitatea de producere de bunuri și servicii recunoscute social și care reprezintă o sursă de venit pentru cei care o prestează. Dreptul muncii nu privește orice formă de muncă, ci numai pe cea subordonată, el reglementând situația unei persoane ce muncește În favoarea și sub autoritatea altuia, În schimbul unui salariu. Dreptul muncii nu are În vedere munca pentru sine, personală (În gospodăria
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
comercial permanent, care În calitate de intermediar independent, negociază sau Încheie afaceri pentru, ori În numele și pe seama comitentului, fiind mandatar, este supus normelor dreptului comercial și nu ale dreptului muncii. Opusă muncii pentru sine ori celei independente este munca subordonată, adică cea prestată de o persoană fizică pentru un beneficiar, persoană juridică sau fizică, sub autoritatea acestuia din urmă. Munca subordonată este cea Îndeplinită de salariați ca urmare a Încheierii contractului individual de muncă, de funcționari publici, militari, demnitari, cooperatori. Această din urmă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piața muncii” este una simplificată, strict științifică și corectă fiind cea de ,,piața forței de muncă”, pentru că ceea ce se oferă spre valorificare nu este munca, nici ca activitate umană nici ca rezultat, ci forța de muncă (În calitate de resursă umană) care prestează muncă. Pentru a exista piața muncii sunt necesare cel puțin patru condiții: să existe reglementări care să o recunoască; să fie constituite organisme care să o organizeze; să existe oferte de servicii (de locuri de muncă); statul să intervină pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
este supusă prevederilor Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic (art. 2, alin. 2, lit. g). Atunci când spunem că munca nu este o marfă avem În vedere faptul că forța de muncă este : a) inseparabil legată de persoana care o prestează, spre deosebire de orice marfă; b) imposibil să fie păstrată; persoana care nu Își pune În lucru la un anumit moment forța sa de muncă, nu o poate utiliza ulterior; În realitate, la o dată ulterioară, se va utiliza forța de muncă existentă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
metodă de mobilizare și de utilizare a mâinii de lucru În scopul dezvoltării economice; măsură de disciplină a muncii; pedeapsă pentru participarea la greve; măsură de discriminare rasială, socială, națională sau religioasă. Nu constituie muncă forțată: munca unei persoane condamnate, prestată În condiții normale În perioada de detenție sau de libertate condiționată; prestațiile impuse de situația creată de calamități ori de alt pericol, precum și cele care fac parte din obligațiile civile normale stabilite de lege. Până În anul 2007 nu se considera
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
legii. Libertatea muncii presupune și existența cumulul de funcții, astfel, un salariat poate muncii pentru doi sau mai mulți angajatori, cu respectarea condițiilor de durată legale. Angajatul, În condițiile admiterii cumulului de funcții, poate fi remunerat În parte pentru munca prestată la fiecare angajator. Încetarea și suspendarea raporturilor de muncă conform legii, constituie o altă rezultantă a principiului. În acest sens angajatul poate cere prin denunțare Încetarea contractului de muncă dacă drepturile sale nu sunt respectate. Libertatea muncii presupune și faptul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
putea fi utilizate În scopul de a discrimina un lucrător provenind dintr-un stat membru În raport cu colegii săi provenind din alt stat membru. Mai mult decât atât, reglementarea celor mai diverse varietăți de contracte de muncă În care se poate presta munca În prezent nu va putea atrage discriminarea lucrătorilor care Își desfășoară activitatea În temeiul unui contract de muncă atipic În raport cu cei care lucrează În temeiul unui contract de muncă tipic. La nivel internațional, România a asimilat, prin ratificare, standarde
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
profesiei și a locului de muncă este liberă, iar munca forțată este interzisă. De asemenea, potrivit Codului muncii (art. 43): „orice persoană este liberă În alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze”. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească Într-un anumit loc de muncă sau Întro anumită profesie, oricare ar fi acestea. În ceea ce privește activitatea profesională, aceasta, poate fi desfășurată În două modalități: fie În nume propriu, pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de profilurile profesionale, profilurile și standardele ocupaționale după cum urmează: la cererea expresă a angajatorilor care doresc să Încadreze persoane aflate În căutarea unui loc de muncă sau să asigure formarea profesională a persoanelor angajate; la cererea persoanelor care doresc să presteze o activitate autorizată sau a persoanelor angajate, cu acordul angajatorului; pe baza analizelor și studiilor de specialitate privind necesarul actual și prognozat de forță de muncă. Potrivit art. 64 din Legea nr. 76/2002, accesul la programele de formare profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
193 din Codul muncii, poate avea loc la inițiativa angajatorului sau la cea a salariatului. Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligația salariatului de a presta munca În favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională se stabilesc prin acordul părților și fac obiectul unor acte adiționale la contractele individuale de muncă. Deoarece Codul muncii nu prevede alte elementele esențiale ale programelor de formare profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care au Încheiat acte adiționale la contractul de muncă cu privire la formarea profesională pot primi În afara salariului corespunzător și alte avantaje În natură. Prin actul adițional se stabilește, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul muncii, durata obligației salariatului de a presta munca În favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum și orice alte aspecte În legătură cu obligațiile salariatului, ulterioare pregătirii sale. Salariații care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
alin. 2 din Codul muncii prevede posibilitatea ca la expirarea termenului contractului de adaptare profesională, salariatul să fie supus unei evaluări În vederea stabilirii dacă poate face față funcției noi, locului de muncă nou sau colectivului nou „În care urmează să presteze munca”. Așadar, evaluarea nu este obligatorie, ea rămânând la latitudinea angajatorului. Legea nu se referă la consecințele evaluării negative asupra contractului individual de muncă. Se poate aprecia, Într-un atare caz că angajatorul este Îndreptățit să dispună concedierea salariatului pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]