81,368 matches
-
administrator trebuia să se vadă obligat a coborî la munca de jos, ci și ceilalți lucrători angajați la unitatea socialistă pe care cu onoare, o conducea, chiar dacă aceștia erau mai școliți decât el însuși. Singurul pe care-l păsuia de prestări servicii, cum îi plăcea să spună batjocoritor, la mai marii funcționari de la Primărie, era tovarășul Regizor. Probabil pe acesta îl păsuia ori că era mai în vârstă, ori că acesta pusese de la început piciorul în prag pronunțând un veto foarte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ei, hotărîtă să-și despartă fiica; a uitat și de declarația aceea calomnioasă, care i-a fost adusă la cunoștință de către unul dintre cei care au cercetat dosarul soțului: "Am fost prezent, și o pot spune și în instanță, sub prestare de jurămînt, că soția acestui reacționar a luat în derîdere clasa muncitoare, afirmînd: "vreau să văd pînă unde merge insolența (și cuvîntul era subliniat) clasei noastre muncitoare."" A uitat, căci în sufletul ei reînviase o flacără veche; a mers în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
era în seara aceea, cu viscol, cînd..." Înțepenește cu ochii asupra lui și-n urechi îi răsună vorbele celui care a analizat, cu nouă ani în urmă, dosarul soțului: "Am fost prezent, și-o pot spune și în instanță, sub prestare de jurămînt, că... insolența..." Vorbe frumoase, dificile, greu de crezut să le fi scris un muncitor care nu știa nici cuvîntul "scuze", înlocuindu-l, după o scurtă bîlbîială, cu "iertare". Am! țipă unul din băieți, trăgînd de broboadă, rupînd-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așa? Prefera să stea zile și nopți la spital; ajunsese să doarmă în cabinetul ei; puțin o interesa că Theo se chinuie cu Doina... Hm! Dar eu cum de-am putut?! Și doar eu o născusem. Și declarația aceea: "sub prestare de jurămînt", "insolența". Prea de tot! Dacă-l întreb, cred că nici acum nu știe prea bine sensul cuvîntului. În esență, Theo a rămas un necioplit. Maria putea să facă din el..., dar nu s-a ostenit deloc; a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
instituție de învățământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente, institute, centre sau laboratoare, unități de proiectare, centre de consultanță, clinici universitare, studiouri și ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unități de microproducție și prestări servicii, stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer de cunoaștere și tehnologie. În structura instituțiilor de învățământ superior funcționează servicii tehnico-administrative. (2 Instituția de învățământ superior poate înființa, pe perioadă determinată și pe proiecte, unități de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactice, cum sunt: (În mod eronat, în acest text este folosită sintagma „posturile didactice”, când corect ar fi fost „funcțiile didactice”; în egală măsură constatăm că au fost omise funcțiile didactice auxiliare, sens în care se impune completarea textului. a prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă; (Având în vedere intenția legiuitorului și pentru a se evita eventualele interpretări eronate, considerăm că se impune reformularea textului astfel: „prestarea de către personalul didactic
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
completarea textului. a prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă; (Având în vedere intenția legiuitorului și pentru a se evita eventualele interpretări eronate, considerăm că se impune reformularea textului astfel: „prestarea de către personalul didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control a oricărei activități comerciale în incinta unităților și instituțiilor de învățământ sau pe o rază de 250 metri în jurul acestora. b comerțul cu materiale obscene sau
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
guvernelor și administrațiilor locale, ca și celorlalte organisme publice. În plus, ele se aplică în același mod ansamblului sau unei părți a unei organizații, spre exemplu: departament, grup, echipă sau individ și unui proces de funcționare din cadrul acesteia, spre exemplu prestarea unui serviciu. În același timp, recomandările se aplică și la entitățile cu diferite moduri de organizare a gestiunii, respectiv centralizate/descentralizate. Capitolul 2. Controlul intern 143 143 Recomandările lasă o deplină libertate modului de implementare al controlului, în sensul că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
publică folosind o scară, de la 1-3, pentru criteriile de apreciere, în vederea măsurării riscurilor, astfel: DOMENIU I-35% P-20% CI-45% SCOR Resurse umane 2 1 1 1,35 Financiar-contabil 2 1 2 1,80 Achiziții 2 3 2 2,20 Prestări servicii 1 1 3 1,90 IT 2 2 2 1,65 În cadrul acestei faze se realizează și clasificarea riscurilor care, în practică, se efectuează prin mai multe tehnici, și anume: tehnica clasificării absolută în ordinea importanței scorului total stabilit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
se efectuează prin mai multe tehnici, și anume: tehnica clasificării absolută în ordinea importanței scorului total stabilit în exemplul anterior, valori ale riscului exprimate în procente sau printr-o medie, conform tabelului următor: DOMENIU SCOR RISC Achiziții 2,20 Mare Prestări servicii 1,90 Mare Financiar-contabil 1,80 Mare IT 1,65 Mediu Resurse umane 1,35 Mic tehnica clasificării relative, utilizând o scară de valori determinată în prealabil, spre exemplu: scăzut, mediu, ridicat; tehnica clasificării matriciale în funcție de diverse combinații posibile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fiecare primind pe măsura contribuției sale. În prezent, cei de peste 60 de ani primesc, în pensii și cheltuieli pentru sănătate, un procent din PIB mai mare decât celelalte generații, exprimat în termeni de educație, alocații familiale, sănătate și șomaj. Or, prestările lor, în timpul celor "Treizeci de ani glorioși", au fost inferioare celor ale activilor actuali, care suportă un procent de prelevări obligatorii tot mai mare. Mai mult, ceteris paribus, randamentul regimurilor de pensionare prin repartiție este în scădere pentru generațiile viitoare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fost inițial create pentru a compensa sarcinile familiei. Cu timpul, ele aparțin arsenalului de măsuri destinate să mărească veniturile celor mai modeste menajuri. Aproape un sfert din prestații sunt astăzi plătite cu condiția existenței resurselor, aproape o treime dacă adăugăm prestările școlare și alocația acordată părintelui singur. Să remarcăm totuși că gradul de selectivitate al unui barem poate face ca o măsură familială să fie mai mult sau mai puțin legată de resurse. Când, în 1998, statul a dorit să pună
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dintre familii beneficiază de ea. Numai bursele și alocațiile pentru părintele singur sunt supuse unor condiții de obținere destul de drastice, obiectivul urmărit fiind mai mult acela de a exclude de aici familiile înstărite, decât de a selecționa familiile mai modeste. Prestările care nu sunt supuse unor condițiționări de resurse nu au obligatoriu ca efect întărirea inegalităților de venituri. Ca exemplu, alocația parentală pentru educație este susceptibilă de a fi plătită oricărei familii cu doi copii din care unul are mai puțin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a nivelului lor de trai la apariția copiilor. Nu mai suntem într-o logică a echității verticale, ci într-o logică a echității orizontale. Compensarea costurilor generate de copii este obiectivul atribuit inițial primelor măsuri sociale în direcția familiilor. Toate prestările plătite familiilor au ca efect imediat creșterea veniturilor lor și, drept urmare, luarea în sarcina colectivă a întregului sau a unei părți din costurile suplimentare induse de prezența unor copii. Această regulă este valabilă atât pentru transferurile cu bază familială sau
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
parte, și familiile monoparentale, pe de altă parte, beneficiază de ajutoare mai vizibile decât familiile formate din doi părinți cu unul sau doi copii. Pentru a neutraliza efectul venitului de efectul număr de copii, trebuie să poată fi izolată partea prestărilor și avantajelor fiscale care provin din faptul că veniturile acestor categorii de gospodării sunt inferioare mediilor părții prestațiilor și avantajelor fiscale ce provin din numărul de copii. Acest demers se înrudește cu cel care constă în izolarea în cadrul microeconomiei a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu excepția persoanelor care beneficiază de minimele ajutoare sociale. Nu există alocații familiale pentru un copil și celelalte compensații pentru sarcinile familiale sunt în funcție de resursele gospodăriilor. Începând cu al treilea copil, în schimb, compensația este mai bine asigurată, căci nivelele de prestare cresc cu venituri fixe, iar veniturile primare ale familiilor, exprimate în unități de consum, descresc. Independent de numărul și de rânduirea copiilor, o deosebită atenție trebuie acordată vârstei. Dacă nașterea unui copil este criteriul general admis pentru începerea unei serii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tip. Această metodă are avantajul de a trece în revistă situațiile posibile pentru a verifica dacă nu există, pentru cutare sau cutare structură familială, efecte perverse susceptibile de a influența puternic negativ cazurile personale. În cazul ieșirii din dispozitivele de prestări familiale, s-a calculat că familiile cu trei copii primind SMIC2 în venituri primare suportă amputări ale venitului timp de trei ani ce pot atinge 40% din nivelul de trai, când copiii le rămân fizic în întreținere. O familie ce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fizic în întreținere. O familie ce dispune de două SMIC pierde, în aceleași condiții, 25% din nivelul de trai. O familie ce câștigă patru SMIC își vede nivelul de trai redus cu numai 10% căci ea nu este eligibilă pentru prestările având drept condiție existența resurselor. Scăderea nivelului de trai este deci consecința eliminării prestațiilor iar amploarea și durata acestei scăderi depind de școlarizarea urmată de copii și de perioada în care copiii rămân în întreținerea efectivă a părinților lor. Pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a lucra cu jumătate de normă este la îndemână?), ei trebuie căutați și în variabilele economice (venitul tovarășului de viață, costul întreținerii copilului), ei depind și de politicile sociale în vigoare (supravegherea mai mult sau mai puțin ușoară a copilului, prestări pentru a fi supravegheat de cineva și / sau pentru a-l crește la domiciliu și / sau pentru a compensa veniturile din activitate), ei depind în fine de normele sociale în vigoare care determină, în funcție de țări și de epoci, să-ți
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cuplurile căsătorite sau ale procentelor de despărțiri pentru cuplurile necăsătorite, care generează pentru femei obligația de a exercita o meserie plătită. Textele recente converg în toate țările spre ideea de a acorda familiilor monoparentale o serie de drepturi și de prestări destinate să acopere faptul că familiile au în mod firesc un singur venit și că ele au, tot în mod firesc, obligația să recurgă la un mod de supraveghere. În cazul opus, trebuie instituite prestări care să compenseze faptul că
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
serie de drepturi și de prestări destinate să acopere faptul că familiile au în mod firesc un singur venit și că ele au, tot în mod firesc, obligația să recurgă la un mod de supraveghere. În cazul opus, trebuie instituite prestări care să compenseze faptul că mama ce-și crește singură copilul nu dispune de nici un salariu (nu are soț) dacă decide să-l țină în permanență la domiciliu. Al doilea aspect al arsenalului legislativ destinat să favorizeze munca femeilor este
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
3,7 Țările de Jos 1,7 1,2 Portugalia 0,9 1,1 Regatul Unit 2,0 1,8 Suedia nd 3,0 Europa celor 15 1,9 2,2 Sursa: Sylvie COHU și alții (2005). Mai în amănunt, prestările fără condiția existenței resurselor depășesc 50% în Regatul Unit, ele se apropie de 50% în Italia, în timp ce sunt aproape inexistente în țările scandinave (2,7% în Danemarca, 0,1% în Suedia, 3,2% în Finlanda). La fel, ajutoarele sunt în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
existenței resurselor depășesc 50% în Regatul Unit, ele se apropie de 50% în Italia, în timp ce sunt aproape inexistente în țările scandinave (2,7% în Danemarca, 0,1% în Suedia, 3,2% în Finlanda). La fel, ajutoarele sunt în mare parte prestări financiare în Franța (85,9% din toate ajutoarele), în timp ce în Danemarca sunt în cea mai mare parte în natură. Toate țările europene acordă alocații familiale și acest dispozitiv constituie în general nucleul dur al ajutoarelor către familii. Acest sistem a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țări, alocațiile familiale sunt progresive, adică totalul lor crește odată cu numărul copiilor. Așa se întâmplă în Franța, Germania, Finlanda și Grecia. În Regatul Unit și în Suedia, baremele nu țin seama nici de vârsta copiilor, nici de numărul lor. Nivelul prestărilor variază și el foarte mult de la o țară la alta, alocațiile familiale putând fi calificate drept generoase în Germania, în Danemarca, în Franța sau în Finlanda și drept modeste în Grecia, în Portugalia sau în Spania. La fel, măsuri specifice
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
originile acestui model trebuie căutate în anii 1930, în Suedia, unde s-a dezvoltat un puternic curent feminist ca răspuns la depresiunea economică. Suedezele s-au bătut pentru a-și mări reprezentarea în Parlament, pentru a obține o majorare a prestărilor pentru maternitate, pentru a îmbunătăți soarta mamelor singure, pentru a extinde drepturile lucrătoarelor și femeilor exercitând o profesie liberală. Pentru a limita criza demografică, ele au propus împărțirea costurilor legate de educația copiilor între bărbați și femei, gratuitatea serviciilor de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]