1,380 matches
-
și el pe la unu și un sfert acasă↑ deci a luat bagajele și am plecat↓ [eu eram acasă deja] (IVLRA: 44); sunt întrebări pe CAre # și EU # ca și dumneavoastră cu siguranță ni le-am pu:s de: multe ori [presupoziția este exprimată după pauza intervenită în discurs, printr-o strategie a politeții pozitive de consolidare a sentimentului apartenenței la grup] (IVLRA: 201); las și eu casa curată↑ [cum se face, cum face orice gospodină] (IVLRA: 45); NU sunt un OM
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat pă mine și pă băiat douăsutepatruzeci de mii↓> (IVLRA: 45) și de la pubertate au început discuțiile dintre noi. pe mine NIciodată nu a reușit să mă-nțeleagă↑ întotdeauna avea foarte multă înțelegere pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție implicită din contextul de comunicare sau introduce o presupoziție nouă în universul de discurs existent. B: eu reprezint în exclusivitate interesele ordinii publice în capitală↓ [și vă cer G
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție implicită din contextul de comunicare sau introduce o presupoziție nouă în universul de discurs existent. B: eu reprezint în exclusivitate interesele ordinii publice în capitală↓ [și vă cer G: [(xxx) +B: din acest moment↑ să deblocați în mod pașnic circulația
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen din seria însumi, vorbitorul contrazice o presupoziție implicită din contextul de comunicare sau introduce o presupoziție nouă în universul de discurs existent. B: eu reprezint în exclusivitate interesele ordinii publice în capitală↓ [și vă cer G: [(xxx) +B: din acest moment↑ să deblocați în mod pașnic circulația aici↓ să vă acordăm protecție în continuare pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
apărați pe noi de noi personal/*ne apărați pe noi de noi în persoană/*ne apărați pe noi de noi singuri) , iar emfaza prin intonație pare insuficientă (?ne apărați pe noi de NOI). Substituțiile sunt blocate de sistemul intradiscursiv de presupoziții: progresia discursului pune în evidență existența presupoziției "nu există o justificare pentru prezența forțelor de ordine, nu există un inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
apărați pe noi de noi în persoană/*ne apărați pe noi de noi singuri) , iar emfaza prin intonație pare insuficientă (?ne apărați pe noi de NOI). Substituțiile sunt blocate de sistemul intradiscursiv de presupoziții: progresia discursului pune în evidență existența presupoziției "nu există o justificare pentru prezența forțelor de ordine, nu există un inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor presupoziții, pe de o parte, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
progresia discursului pune în evidență existența presupoziției "nu există o justificare pentru prezența forțelor de ordine, nu există un inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor presupoziții, pe de o parte, pe de altă parte, ca suport al unei implicaturi conversaționale (ironia). În secvența următoare, focalizarea emfatică susține comparația (ca și cum aș vorbi cu o altă persoană) și subliniază caracterul autocentrat, reflexiv al discursului (reușesc să mă analizez
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
prin: manifestări discursive diverse ale anaforicității/deicticității difuze (referință inconsecventă, la distanță, anaforicitate/deicticitate intradiscursivă etc.); devierea unor pronume de la funcțiile lor de bază, sistemice, pentru a se include în strategii ale implicitului ca mărci ale forței ilocuționare, declanșatori de presupoziții și de implicații ori gazde semantico-sintactice ale unor semnificații discursive; atragerea pronumelor în strategii de negociere a cantității de informație din universul de discurs, în strategii ale politeții pozitive și negative ori în strategii de aproximare și indeterminare a semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
restrictive (engl. restrictive focus particles − König 1991) sau modificatori ai focusului (engl. focusing modifiers - Pullum, Huddleston 2002). Focusul este reprezentat, în această accepțiune 5, de constituentul frastic pe care aceste unități îl modifică. Particula focală are proprietatea de a introduce presupoziția existenței unui set de alternative (Geurts, van der Sandt 2004: 15-21) din care, prin intermediul modificatorului, se izolează un singur component pentru care propoziția este adevărată. În exemplul Numai/doar Maria și-a pierdut portofelul, focusul este reprezentat de constituentul Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
existenței unui set de alternative (Geurts, van der Sandt 2004: 15-21) din care, prin intermediul modificatorului, se izolează un singur component pentru care propoziția este adevărată. În exemplul Numai/doar Maria și-a pierdut portofelul, focusul este reprezentat de constituentul Maria, presupoziția este "Maria și-a pierdut portofelul", iar setul de posibilități, paradigma din care este selectat acest constituent, este dedusă contextual sau cunoscută de către participanții la actul comunicării ("Maria și ceilalți prieteni care se aflau la cumpărături"). În procesul de decodificare
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
care să transceadă abordarea pur economică a banilor. Ceea ce susține Simmel este că există ceva dincolo de locul banului de piață, ceva care îl leagă de cultură și de societate, ajutând astfel la înțelegerea evaluărilor și curentelor psihologice și chiar a presupozițiilor metafizice ( Simmel, 1989 apud Deflem, 2003). În primul rând este analizată relația dintre bani și valoare, considerându-se că valoarea are o latură obiectivă ce transcede granițele socialului și a realizărilor individuale, în timp ce prin intermediul banilor valorile subiective (atașamentul oamenilor față de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Criteriile de analiză a calității unui sistem democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
aibă un așa succes și, în consecință, se poate ajunge la concluzia că "...drepturile sunt compatibile cu perspectivele conservatoare, liberale și socialiste. Ca urmare, se poate elabora și promova o teorie consistentă a drepturilor omului operând cu orice set de presupoziții raționale despre natura umană și structura socială"4. Însă, pentru că vorbim despre necesitatea unei constituții liberale, trebuie subliniat de ce perspectiva liberală e preeminentă oricărei alte perspective doctrinare: liberalismul este singura doctrină politică pentru care discursul drepturilor este fundamental, pentru că în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
politice (când, de fapt, nu există nicio legătură), nejustificată pentru că nu se sprijină deloc pe calitățile acelei clase politice. Toate acestea trebuie să se întâmple datorită unor motivații foarte simple. Guvernările având la bază principiile liberale s-au construit cu ajutorul presupoziției că natura umană (în orice formă a înțelegerii acesteia) are nevoie de o sferă proprie de manifestare în care dominația politică nu are ce căuta, sferă în care drepturile se pot manifesta nemijlocit și nemediat până în momentul atingerii drepturilor celui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Criteriile de analiză a calității unui sistem democratic sunt mai multe, însă iau în discuție aici, plecând de la contextul politic actual, doar problema actorului principal căruia orice referendum i se deschide spre arbitraj: poporul. Am ca punct de start o presupoziție, nu o certitudine: aceea că spațiul social-politic românesc este cel caracteristic unei societăți populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele atitudini care să slujească țelul pentru care era conceput” (idealurile catehismului comunist ar fi trebuit să fie susținute, cel puțin teoretic, de oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
luni. Pe de altă parte, anumite diferențe dintre valorile indicatorilor care descriu cele două perioade pot rezulta și din diferența temporală dintre cele două perioade. Mai mult decât atât, limitele unui astfel de demers constau În faptul că pleacă de la presupoziția omogenității tipului de comunism și a comportamentului executiv pe parcursul Întregii perioade analizate. Stabilizarea elitelor: rotația cadrelor În executivele românești Pentru perioada comunistă, În ciuda imaginii generale a imuabilității leadershipului său, durata medie a unui mandat este de un an. O instabilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
oarecum prefabricat, care le permitea să transpună în bloc această opoziție și consecințele sale într-un sistem unde ea avea, dacă se poate spune așa, un loc rezervat ; astfel încît, de îndată ce era introdusă, opoziția începea să funcționeze. Cu titlu de presupoziție metafizică, indienii țineau cont în sistemul lor de existența celorlalți oameni. Mărturiile istorice o confirmă. De la un capăt la celălalt al Lumii Noi, indienii s-au arătat extraordinar de binevoitori cînd a fost vorba să-i primească pe albi, să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
o parte a drumului În mine, când doresc să-mi aproprii ceva fac deja corp comun cu acel ceva. Așadar, propoziția interogativă are o natură rezidual-contextuală și rezultă dintr‑un fond de cunoștințe inițial știute. Logicienii numesc acest conținut anticipator presupoziția Întrebării. Totodată, Întrebarea dezvăluie o altă latură a lucrurilor față de cum le știam noi la un moment dat. Ea pretinde a „uita” ceea ce cunoaștem În profitul prospectării altor aspecte ale realității interogate. „Când pui o Întrebare - ne previne Constantin Noica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care Împărtășesc o altă credință. Un dialog veritabil poate fi realizat Între parteneri egali valoric, situați la același rang, nu unul mai presus decât ceilalți. În materie de spiritualitate, denivelările și palmaresurile axiologice nu-și au locul. Dacă venim cu presupoziția că suntem deasupra sau mai prejos de nu știu cine, atunci șansele definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul lăuntric, ci printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
chemări nu concordă cu „legile” actuale ale unei societăți concurențiale (translate de bună seamă și În spațiul educațional). Suntem Îndemnați la tot pasul să intrăm În competiție, să ne impunem personalitatea, să ieșim În față. Învățământul contemporan este construit pe presupozițiile lipsei de iertare, ale consemnării, sancționării și culpabilizării, iar acest lucru nu conduce decât la o ființă autosuficientă, infatuată și lipsită de libertate. Școala ne Învață cum să ne impunem În fața semenilor, nu cum să fim În serviciul lor. Oare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
reprimate, desconsiderate, blamate. Din păcate, la ora actuală lucrurile se precipită. Valorile perenității, circumscrise Într-un mod specific În școala de până acum, par să intre În recul, În fața tehnologiilor contemporane. Dacă ne raportăm la modelul Învățării cu ajutorul calculatorului, multe presupoziții vechi nu mai pot rezista. Principiile adiacente, presupuse de această tehnică, sunt: tratarea rapidă a datelor, neîntârzierea asupra detaliilor, saltul rapid de la un domeniu la altul, depășirea granițelor disciplinare, relativa pasivitate și ne-memorarea intenționată a informațiilor etc. Noul mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să merg mai departe În nenumărate luni de cercetare În biblioteci și arhive neîncălzite. Cartea Îi este dedicată. Sărut mâna, buni. Introduceretc "Introducere" Statul militar birocratic... a oferit ideilor naționale creuzetul de dezvoltare, dar și forma lor finală ș...ț; presupozițiile utilitariste pe care se Întemeia acest stat și normele de eficiență s-au potrivit cel mai bine orientării raționaliste a intelectualilor formați de instituțiile sale de educație. Anthony D. Smith, Teorii ale naționalismului La jumătatea secolului XX, Simion Mehedinți, geograf
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau cândva la fel de larg Împărtășite În țări extrem de diferite, ca Germania nazistă a lui Hitler și Statele Unite sub conducerea lui Roosevelt. Din acest prodigios corpus de analize lipsesc Însă aproape complet cercetările despre interesul pentru eugenie manifestat În Europa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]