7,015 matches
-
administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. ... 18. Prin urmare, având în vedere considerentele mai sus prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, coroborate cu ale Legii nr. 24/2000, astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 12/1990 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
februarie 1994, pronunțată în Cauza Raimondo împotriva Italiei, paragraful 30, a constatat că, în speță, confiscarea efectuată a avut drept scop prevenirea folosirii bunurilor confiscate de către reclamant pentru săvârșirea altor infracțiuni. ... 23. Prin urmare, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor convenționale, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate prin prisma art. 20 din Constituție, și nici a celor cuprinse în art. 44 alin. (1), (2) și (9) din Constituție, astfel că, și din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 641 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270768]
-
dreptului de proprietate și estetica imobilului) nu pot avea o influență în privința valorii impozitului. Majorarea impozitului nu este o plată datorată de proprietar pentru avere (valoarea imobilului), ci reprezintă o sancțiune contravențională deghizată, prin care se pedepsește un comportament pretins nelegal. Or, în opinia autoarei excepției, este vădit neconstituțională obligarea la plata unei sume de bani care, în realitate, nu are natura juridică a unui impozit. Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, impozitul este unic și pentru fiecare impozit
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
interpretarea textelor criticate din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal reiese că legiuitorul a optat pentru o definiție autonomă a caracterului economic al anumitor activități pentru ca acestea să poată fi supuse anumitor impozite datorate de persoanele impozabile. Textul constituțional pretins a fi încălcat, respectiv art. 135, prevede la alin. (1) că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență“, iar faptul că în domeniul fiscal legiuitorul a procedat la o reglementare distinctă a anumitor categorii de
DECIZIA nr. 659 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256728]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a conturat „o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
2020, sau Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 28 aprilie 2021). ... 18. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente în cadrul personalului din aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal și alte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, în
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
că nu se poate cere celui care se pretinde îndreptățit la reparație să aștepte finalizarea unei proceduri administrative - moment ce nu poate fi identificat sau estimat pe baza unor criterii obiective și previzibile - pentru ași valorifica judiciar dreptul la reparație pretins; de asemenea, s-a statuat că, deși, într-adevăr, persoana are posibilitatea de a cere instanței obligarea autorității la îndeplinirea obligațiilor date prin lege în sarcina sa, accesul său la instanță nu este limitat la o atare solicitare - care, prin definiție
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
în vigoare, prelungindu-l pentru încă un an. (...) ... 38. Termenul prorogat, în prezent, până la 1 ianuarie 2018 este unul prohibitiv, împiedicând în substanța sa exercitarea dreptului de acces efectiv la instanță și afectând, astfel, posibilitatea realizării dreptul de proprietate pretins. (...) Cât privește rezonabilitatea termenului, Curtea subliniază că aceasta nu mai poate fi susținută în condițiile prorogării succesive, pentru a doua oară, prin intervenții legislative intempestive ale Guvernului, a termenului care, în redactarea originară a Legii nr. 165/2013, era fixat pentru
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
în ipoteza aceleiași norme juridice. Eventualele aspecte ce țin de aplicarea în concret a normelor criticate de către destinatarii lor nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci a instanțelor judecătorești, în condițiile legii. ... 19. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dreptului la muncă determinată de stabilirea regimului răspunderii disciplinare și a sancțiunilor aplicabile personalului didactic. Astfel cum se poate constata din lecturarea textului art. 280 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, legiuitorul a prevăzut o serie de sancțiuni
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
persoanele aflate în aceeași situație juridică au acces la aceleași căi de atac. Nu este vorba despre valoarea litigiului, ci despre natura sa, astfel încât invocarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 nu se susține. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, amintește că părțile au avut acces la apel în cadrul căruia se judecă din nou fondul, astfel că nu se poate afirma că acest articol ar fi fost încălcat. Referitor la critica raportată la
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, în raport cu prevederile constituționale privind proprietatea publică sau privată, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 25. Cu privire la celelalte prevederi constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că pretinsa încălcare a acestora este dedusă din compararea dispozițiilor art. 5 alin. 1 și ale art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 cu alte prevederi legale, spre exemplu, cele cuprinse în Legea nr. 325/2006, Legea nr. 195/2006, Legea nr. 51/2006
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil, cât și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Invocă și Convenția Organizației Națiunilor Unite adoptată la New York, fără a preciza dispozițiile pretins încălcate. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține - cât privește îndatoririle legate de o anumită funcție sau de un anumit loc de muncă - că există un complex de norme, unele cuprinse în acte normative cu caracter general, privind îndatoririle angajaților
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
cale administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și pe cale judiciară în fața instanței judecătorești, aspect care, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, este contrar prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție. ... 16. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii prin prisma faptului că numai o parte a litigiului, respectiv operatorii economici, iar nu și autoritățile contractante, are obligativitatea depunerii cauțiunii în discuție, Curtea constată că această critică este neîntemeiată, având în vedere
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
prin care Curtea a respins opoziția parțială a Guvernului față de examinarea cererii de către un comitet, ... după ce a deliberat în camera de consiliu, la 28 septembrie 2021, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: INTRODUCERE 1. Cererea privește pretinsa încălcare a dreptului reclamantului la un proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție, din cauza imposibilității acestuia de a obține audierea unui martor al acuzării și a nesemnării deciziei definitive pronunțate în apel de
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
PRACTICA INTERNE RELEVANTE 37. Dreptul (intern), practica internă și elementele de drept comparat referitoare la semnarea hotărârilor judecătorești definitive au fost prezentate în Hotărârea Iancu împotriva României (nr. 62.915/17, pct. 15-27, 23 februarie 2021). ... ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsele încălcări ale art. 6 § 1 și 3 din Convenție 38. Reclamantul se plânge de imposibilitatea de a obține audierea, în cursul procesului, a martorului acuzării Y.T. și de nesemnarea motivării unei decizii definitive de către unul dintre cei trei judecători
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
constau în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Așa fiind, referitor la modalitatea de interpretare și de aplicare concretă a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
precum și la necesitatea realizării unei jurisprudențe unitare a instanțelor de judecată, Curtea a constatat că aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. ... 15. De asemenea, Curtea a constatat că motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, și o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
în vigoare. De asemenea, menționează că autorii excepției nu și-au întemeiat acțiunea pe aceste prevederi legale. ... 51. Referitor la critica de neconstituționalitate a normelor de la art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 vizând instituirea unei pretinse discriminări între diferite categorii de personal plătit din fonduri publice, Guvernul învederează, în Dosarul Curții nr. 2.003D/2020, că nu sunt discriminatorii, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 81 din 18 februarie 2020, și a Curții Europene
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
ianuarie 2012, Curtea a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre 3 elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad
DECIZIA nr. 114 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257320]
-
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura unei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. (...) În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
a instanței de judecată cu un rechizitoriu întocmit de către parchet, neexistând astfel o cerere distinctă, prin care partea civilă să sesizeze direct instanța de judecată, în sensul obligării persoanelor care au fost cercetate penal cu privire la săvârșirea unor pretinse infracțiuni la recuperarea eventualului prejudiciu creat prin faptele acestora. Mai mult, chiar dacă judecarea unei astfel de cauze se soluționează prin raportare la dispozițiile Codului de procedură civilă, trebuie avute în vedere și dispozițiile Codului de procedură penală. Astfel, față
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată“, dacă respectiva hotărâre a Guvernului ar încălca legea sau ar adăuga la dispozițiile legii. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
reprezintă un drept fundamental, legiuitorul fiind liber să dispună cu privire la modul de acordare a acestuia. Din acest punct de vedere, soluția legislativă criticată nu este lipsită de previzibilitate, efectul produs fiind cert și neechivoc, în sensul neacordării dreptului pretins. Ceea ce interesează este, evident, și exigibilitatea dreptului material, fiind cert ca acesta nu se acordă pentru perioadele indicate, potrivit inclusiv Deciziei Curții Constituționale nr. 443 din 21 iunie 2016, iar această problemă a fost tranșată de Înalta Curte de
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]