541 matches
-
-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile primordiale: "Șărpe, / șărpe, / cupugnărpe, / te-am apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență de cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume, țipa Leana./ Nea Dumitre, Nea Ioane,/ Duceți-va, dați fuga-n/ Vale după ăl nebun./ Ticu, Bag Samă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pînă atunci. Cum îl frecven-tam pe Jacques Monod în aceeași perioadă, și cum l-am descoperit după aceea în California pe Gregory Bateson, precum și teoria sistemelor, grupul a fost efectiv pentru mine una din cele două surse la care îmi "primeneam" cultura oarecum. Îmi amintesc foarte bine că, după apariția cărții Le hasard et la nécessité, i-am cerut lui Jacques Monod să intre în grup. Apoi a urmat François Jacob. Grupul s-a mai lărgit un pic după aceea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
simte că i se face rău de-a binelea. Pentru a-i demonstra unei paciente că această stare de rău este autoprovocată prin respirații superficiale și rapide, o invit să respire într-o pungă; pentru că aerul din pungă nu este primenit, crește bioxidul de carbon respirat, iar starea de rău și confuzie apare în mai puțin de un minut. Dar de ce vorbim noi de isterie aici? Păi, pentru că atunci când e sub influența excitației sexuale, respirația unei persoane care face dragoste poate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu cele mai multe puncte este, câștigătoare. CERCUL PE ZĂPADĂ Mai multe cerculețe vor fi înfipte pe zăpadă. Copiii, bine îmbrăcați, vor trece ca printr-un tunel, dar târâș. Jocul se desfășoară cu puțin timp înainte de a ajunge acasă, pentru a se primeni. SĂRITURA IEPURAȘULUI Propunătorul ține un cerc la înălțimea de 0,5 m. Elevii, organizați în șir, vor păși și vor trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
cu cele mai multe puncte este, câștigătoare. CERCUL PE ZĂPADĂ Mai multe cerculețe vor fi înfipte pe zăpadă. Copiii, bine îmbrăcați, vor trece ca printr-un tunel, dar târâș. Jocul se desfășoară cu puțin timp înainte de a ajunge acasă, pentru a se primeni. SĂRITURA IEPURAȘULUI Propunătorul ține un cerc la înălțimea de 0,5 m. Elevii, organizați în șir, vor păși și vor trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
vestică - îngust și alungit și Dease în partea nordică. Din partea sudică apele lacurilor mai mici Faber, Raie, Hardisty și Hottah se scurg prin râul Camsell în lacul Urșilor. Datorită aportului mic de apă adus de râuri, precipitațiilor reduse, apa se primenește în totalitate la circa 100 de ani. Transparența lacului este destul de mare din cauza lipsei de suspensii minerale și organice iar căldura înmagazinată este cedată lent. Apele se dezgheață numai în lunile august-septembrie. Zona lacului a fost cunoscută de europeni la
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi". Prima întâlnire cu vrăjitorul alunecă pe un firesc promițător în ochii lui Stoicea: bătrânul acceptă să-l "procopsească". Invitat, apoi, la o masă țărănească, tânărul merge să se primenească la lac, reflectând trufaș: "Moș Călifar un unchiaș hârbuit! Îl scutur de zilele ce i-au mai rămas, dintr-o palmă". Subit, se pornește o ploaie torențială, care-l pune pe erou în fața unei dileme: rămânerea la moară sau întoarcerea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tremurat și-am cerut să mi-l dea jos, să-l iau acasă. L-am luat. Tata, mama, neamurile n-au vrut să l primească, dar cu mine nu era de glumit. L-am luat, l-am spălat, l-am primenit, deși înțepenise. Și i-am găsit rana. Aici, unde începe să acopere părul tâmpla, fusese lovit cu ceva, cu un iatagan, cu o rangă. L-am chemat pe preot. Nu vroia să vină. La cei ce-și iau viața singuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că suferi dar nu înțeleg ce-ți lipsește”, spusese el, iar beiul i-a răspuns: „Înserările de-acasă îmi lipsesc și liniștea lor”. Acum soarele se prăvălise în Dunăre spre apus și aci pe dâmb aerul fierbinte prinse a se primeni de un vânt ce venea dinspre bălți. Înserarea aurie i se păru lui Selin o minune. La Obilești Fuseseră aduși bucătari, cafegii, cofetari și feciori de la Curte pentru ca în sfârșit măria sa să se simtă ca acasă. Doctorul Iacob Pylarino, inspectă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bogați, încânta priveliștea prin casele mari construite din piatră de granit, acoperite cu țigle de ardezie. Acest tărâm montan era renumit prin bogățiile aflate în pântecul generos al pământului:aur, chilimbar și multe cristale prețioase. Creștinii plaiului de vis își primeneau și sfințeau sufletele, în cele două biserici mari și încăpătoare, construite în stil baroc, deservite de doi preoți cu har și cu mare aflare într-u Iisus Hristos împăratul pământean și ceresc al tuturor ființelor. Lăcașul de veci situat la
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
senină. De, cum îi mai samini tu. Da’ nici eu nu eram de lepădat, umblau și după mine fetele-n sat. Dar am chibzuit, am stat și n-am dormit, m-am zvârcolit până într-o seară când m-am primenit și i-am fluierat la poartă. Ehei, ce era să mă întindă bunică-tu, dar mamă-ta, bățoasă, nu l-a lăsat, m-a scos basma curată. Atunci am știut că îi eram drag. Din drag cu drag am ajuns
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-te că a venit Florin să te ia. Glasul blând al mamei m-a făcut să deschid ochii. Aș fi vrut să îi spun că azi nu trebuie să ne vedem, dar am tăcut. M-am dat jos, m-am primenit și am ieșit în ușa chilerului. Florin era cu tata în bucătăria de vară. - Hai, flăcău, ești gata? Îmi zâmbi și îmi făcu pe ascuns cu ochiul. Sării treptele și din doi pași eram la poartă, gata să urc în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și întuneric, întristare și suspin. Mare durere și tulburare. Nu mai era cald. Totul era răcorit și sufla vântul de scotea apa din inima pământului. Atunci, abia atunci, poporul s-a tulburat, s-au temut de răul lor. S-au primenit și au început a striga către Domnul. La strigătul lor a ieșit din pârăul mic un râu mare, o revărsare de ape care nu înghițea nimic. A strălucit lumina și soarele s-a înălțat semeț. Fața popei Cucoș era apă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și fugi zâmbind. - Prostuțule. Muzica răsuna în tot satul. Cârduri de fete și flăcăi își făceau loc pe ulițe până la marginea pădurii. Soarele arunca ultimele sale raze fierbinți și scălda casa Rariței, care era proaspăt lipită și văruită. Femeia se primenea în odaia ei. Animalele erau hrănite, păsările închise, dăduse drumul la un câine. Ei, da’ cine să vină? Satul e pe toloacă la horă. “ Da’ ce o întârzia fata asta? Ce face, coase acum hainele, de ce nu mai iese?” Își
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
utopiilior a fost să rectifice omul. Ce ne făceam dacă Arhimede găsea un punct de sprijin ? Si dacă totul nu este decât un planetar hohot de râs ? Iubirea și arta se străduiesc să facă utopiile locuibile. Important e să-ți primenești din când în când utopiile. Utopiile avortate devin catastrofe. Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile. Stropul de imperfecțiune potențează misterul frumuseții. Fără puțin mister, frumusețea este o eroare. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Nu orice femeie poate transforma frumusețea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
refuzul speranței. Noi credem în Dumnezeu! Dar nu știm dacă și reciproca mai e valabilă. Sufletele pot fi pustiite și de o prea dietetică evlavie. Visul poate fi liftul spre transcendență. O religie dispare, când oamenii nu-și mai pot primeni idolii. Ca orice suveran, și Dumnezeu ne-a dat pe mâna subalternilor. Nu de Dumnezeu mă tem, ci de ambasadorii lui. Rugăciunea - o depeșă fără confirmare de primire. Speranțele noastre continuă să fie pilonii de susținere a cerului. Din nefericire
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Pe mâine, dragule! Te aștept tot aici. Ora șapte e potrivită? Cred că da, dar dacă vezi că nu apar, asta înseamnă că am fost băgat la arest... hă, hă, hă! Nici o grijă, vere. Am glumit. Pe mâine! Dimineața, soarele primenit de roua dimineții îmi dă binețe, zâmbindu-mi galeș. Hodorogit de căruțe împietează gingășia aerului înrourat. Până să mă obișnuiesc cu răcoarea de afară, mă trezesc salutat de ieșean, aflat pe celălalt trotuar. Bună dimineața, vere! Ai făcut ochi? Dacă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
reproducere. Cu cât se pierde din acesta, generația câștigă în inteligență, dar pierde în putere fizică și în putere de reproducțiune. Prin aceasta începe degenerarea. ["MISTERUL CAPITALULUI MIC"] 2275B Care e deci misterul capitalului mic? El se-nvestește repede, se primenește cum se zice, lăsând pururea o mică diferență în urmă. [BUN IMOBIL ȘI BUN MOBIL] 2275B Bunul imobil cere muncă multă și produce puțin, bunul mobil muncă puțină și produce mult. Dar ecuația trebuie să fie neapărat deplină. Bunul imobil
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Voicu și Silvia ne, fiică a comunei. Fanfara de la Valea Mare, cea care a făcut celebră comuna Ivănești are i-a provocat la joc pe țăranii iubitori de tradiție. E peste hotare, și Fanfara „Bârlădeanca“ au întregit suita bucuriilor c Primeniți de sărbătoare, sosesc pe jos, în căruțe sau mașini. Așa mulți oameni n-am văzut pe strada principală a satului Ivănești poate niciodată. La ora 11.00 are loc inaugurarea noului Centru cultural al comunei, o clădire modernă care adăpostește
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
-Aicea? Aghiazmă șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî di Bobotează șî di tăti celea șî când vini cu Postu' mari pentru Paști. Eu am di tăt neamu', di tăt felu', o tot schimb, o tot primenesc. O primenesc duminică dimineața, când râmân cî nu mai am nici oleacă di aghiazmă, scot stecluța, aduc apă nivorghită. Nu vorghesc când ieu apa în sticlă. Mă duc la fântâna me curgătoare aicea di aicea și pun apă în sticlă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî di Bobotează șî di tăti celea șî când vini cu Postu' mari pentru Paști. Eu am di tăt neamu', di tăt felu', o tot schimb, o tot primenesc. O primenesc duminică dimineața, când râmân cî nu mai am nici oleacă di aghiazmă, scot stecluța, aduc apă nivorghită. Nu vorghesc când ieu apa în sticlă. Mă duc la fântâna me curgătoare aicea di aicea și pun apă în sticlă. Scot găleata
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sî știi mata." Nelipsită din ritualul turnării cositorului este apa. Ca element primordial, ea se bucură de toate virtuțile conferite de o valorizare magico-religioasă. Proveniența sa accentuează legătura cu sacrul și rolul pe care îl are în ansamblul ritual: purifică, primenește, curăță. La fel de importantă este și apa nevorbită sau neîncepută. Motivul apei neîncepute este deja unul clasic, analizat în lucrările de etnologie românească. Secvența nr. 14 10.10-10.44 "Dacă mata ti caini cî ti doari ceva aici sau ti doari
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în veșnicia lor. Soarele arde, pământul este rodnic și mănos, marea geme de pești, plantele sunt pline de sevă și animalele vânjoase, râurile curg reci și înspumate izbindu-se de stânci, focul este năprasnic, iar ce piere renaște și se primenește mereu. Până și în perindarea zilelor și a nopților, a luminilor și umbrelor se simte respirația puterii care stăpânește lumea, fiind lumea. Iar ce iese din mâinile oamenilor - case, corăbii, cetăți, arme, veșminte - durează statornic în timp, mereu bine încheiat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
umane și, totodată, a posibilității binelui de a exista în univers la toate nivelele lui. Forțele pe care le pune în joc nu sunt malefice, spaimele pe care le provoacă sunt mai mult ca niște spaime din vis menite să primenească sufletele vinovate sau, pentru cei mărunți, doar glume părintești și clement punitive. Mai mult, odată biruitor asupra răului și a dezordinii, săvârșește un lucru care îl face unic în lumea fantaziei omenești, și anume un act de o superioară moralitate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]