1,135 matches
-
mai bună soluție - În optica lui Carol I - era considerată capitalizarea tributului și neutralitatea României, sub egida comună a Puterilor europene <ref id="12">12 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 12/1871, f. 1-36. </ref>. Resorturile intime ale demersului princiar au fost sesizate și de diplomația otomană, care nu va ezita să amenințe cu retragerea ambasadorului său de la Conferința Întrunită la Londra În cazul În care pe ordinea de zi avea să figureze și „chestiunea românească” <ref id="13">13
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de a-i apăra pe creștinii oprimați de otomani, fără nici o intenție de invadare, de cucerire sau de ambiții războinice. Pentru a putea să-i sprijine pe creștini, Rusia avea nevoie de a ajunge la o Înțelegere practică cu Guvernul princiar, o Înțelegere pur militară, fără caracter politic, pentru a reglementa trecerea trupelor rusești pe teritoriul românesc <ref id="33">33 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 2-3. </ref>. În ceea ce privește evoluția situației internaționale, la 3/15 ianuarie 1877
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ruse <ref id="49"> 49 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 6. </ref>. Anumite cercuri diplomatice ruse regretau Încheierea convenției cu România, refuzând orice cooperare armată. Nelidov avea să declare chiar că, În eventualitatea În care Guvernul princiar insistă asupra colaborării militare, convenția era anulată <ref id="50"> 50 Idem, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 4.</ref>. Așadar, temerile cercurilor conducătoare de la București privind intențiile reale ale Rusiei păreau a fi confirmate de cursul evenimentelor
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
p. 323.</ref>, el Însuși interesat În Împiedicarea oricărei tentative din partea rușilor de a ocupa Constantinopolul și Strâmtorile <ref id="82">82 Richard Millman, Britain and the Eastern Question, 1875-1878, Oxford, 1979, p. 372. </ref>. La curent cu inițiativa Guvernului princiar, cancelarul Gorceakov ținea să-i precizeze limpede generalului Iancu Ghica decizia Rusiei de a respinge cu fermitate orice fel de dezbateri, În cadrul viitorului congres european, privind neutralizarea României, o astfel de propunere fiind socotită „o ofensă directă la adresa ei” <ref
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
100-110; textul a fost publicat și În Documente privind Istoria României. Războiul de independență, vol. IX, București, 1954, p. 363-367. </ref>, fără participarea delegatului român și fără ca acesta să aibă cunoștință de stipulațiile respectivului document. Abia la 9 martie, Guvernul princiar afla despre condițiile păcii și nu În urma unei notificări din partea diplomației ruse, ci prin intermediul Jurnalului de St. Petersburg trimis de generalul Iancu Ghica <ref id="93"> 93 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. CXLIV, p. 166. </ref>, ceea ce a produs o
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cu sudul Basarabiei. Totodată, spre disperarea justificată a cercurilor conducătoare de la București, se stipula dreptul de trecere pe teritoriul românesc, timp de doi ani, a trupelor rusești ce staționau În Bulgaria (art. 8). Luând cunoștință de prevederile Tratatului ruso-turc, Guvernul princiar declara urbis et orbi că nu va ceda „decât forței”, iar În Senat, M. Kogălniceanu s-a lansat „Într-o diatribă violentă” la adresa Rusiei, declarând „nul și neavenit” actul Încheiat la San-Stefano <ref id="96"> 96 M.O., nr. 60
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Întărirea poziției acestuia prin noile anexiuni din Asia. Prin urmare, Anglia adoptase o atitudine belicoasă, o parte a flotei sale ocupând Strâmtorile <ref id="107"> 107 Richard Millman, op. cit., p. 382, 387. </ref>, ceea ce avea să dea anumite speranțe Guvernului princiar față de o posibilă sprijinire a revendicărilor românești. Opoziția față de constituirea unui mare stat slav până la Marea Egee și față de achizițiile rusești În Armenia, precum și necesitatea neutralizării Strâmtorilor reprezentau obiective prioritare, pentru care diplomația britanică era gata a se lupta. În schimb
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
IV, p. 94-95. </ref>. În egală măsură, Prințul Carol Anton recomanda fiului său o politică realistă, Întrucât nu erau mari speranțe În adoptarea unei conduite comune a Puterilor europene Împotriva Rusiei <ref id="114"> 114 Ibidem, p. 100. </ref>. Guvernul princiar Își exprima speranța că diplomația vieneză va lua inițiativa În ceea ce privește propunerea admiterii delegaților români la viitorul congres de pace, În acest sens Ion Bălăceanu primind instrucțiuni de a face apel la sentimentele binevoitoare ale contelui Andrássy <ref id="115">115
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
115 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 79. </ref>. Mihail Kogălniceanu sublinia, Într-o altă circulară, că trebuia cu orice preț demontată aserțiunea privind neadmiterea României din cauza faptului că nu i se recunoscuse independența. Ceea ce solicita Guvernul princiar era participarea la Congres nu pe picior de egalitate cu puterile semnatare ale Tratatului de la Paris, ci pentru a-și susține punctul de vedere În tratarea acelor chestiuni care o privesc Îndeaproape. În virtutea vechilor capitulații cu Poarta, România avea dreptul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
tratate. Puterile europene nu pot discuta despre situația românilor, fără români. Tratatul de la San-Stefano era fără nici o valoare, pentru că s-a Încheiat fără participarea noastră <ref id="116"> 116 Ibidem, f. 83. </ref>. Atitudinea lui Carol I și a Guvernului princiar de respingere a Tratatului de la San-Stefano apărea În opinia diplomației vieneze drept „admirabilă”, fiind singura cale de urmat. Oricum, ministrul de Externe austro-ungar afirma că România poate conta pe amiciția și sprijinul diplomației de la Viena În timp de pace și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
său, ci doar „se supune forței” <ref id="120">120 Independența României În conștiința europeană, doc. nr. 40, p. 205-206. </ref>. Pe de altă parte, Brătianu Îi scria, la 3 iunie 1878, reprezentantului român la Viena, Ion Bălăceanu, că Guvernul princiar „nu va ceda nici o părticică din Basarabia, nici chiar pentru cele mai strălucite compensații”. România dispunea de 60.000 de oameni Înarmați, țara fiind pregătită a se ridica pentru a-și apăra dreptul său <ref id="121"> 121 ANIC, fond
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În cele mici ca și În cele mari” <ref id="132"> 132 Ion I. C. Brătianu, România și chestiunea Orientului, În loc. cit., p. 109. </ref>, departe de a ușura sarcina emisarilor români, socotea admiterea acestora, În condițiile În care pretențiile Guvernului princiar erau cunoscute Încă din perioada anterioară, un motiv În plus de a spori dificultățile celor care se confruntau cu delicata operă de pacificare. Cât privește poziția Rusiei, cum era de așteptat, contele Șuvalov respingea, pe de o parte, orice analogie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
aparate pentru a „recrea viața”; până la urmă reușesc și „noua viață” ia forma unei vesele „păsări alchimice” care poate zbura și răspândi „sămânța iluminării” în toate cele patru zări ale lumii. Cea de-a „șaptea zi” este, bineînțeles, duminica. Fecioara princiară aduce la cunoștința tuturor castelanilor inițiați că au devenit „cavaleri ai pietrei de aur”. Rosenkreutz a devenit „rege și maestru” absolut al acestui nou și definitiv „ordin cavaleresc”. De-acum reforma s-a încheiat. Nimeni nu mai are nevoie de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fenomenologia și hermeneutica oferă, cu certitudine, soluția prin care această cruntă nedreptate poate fi reparată, modalitatea de a retrage gândirea educațională din poziția de slugă care i s-a atribuit în rândul Naturwissenschaften și de a-i conferi un rang princiar și atribuții profetice în imperiul științelor spiritului și culturii. 15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologictc "15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic" Dacă fenomenele și procesele spirituale și culturale ale conștiinței sunt complet diferite de fenomenele naturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Louvain, pentru a se fixa pentru următorii zece ani la Bruxelles. Este perioada de maximă europenizare a umanistului O. Prin poziția de politician și diplomat la Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi), cu scriitori și filosofi umaniști (o prietenie epistolară privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se, alături de savanți, erudiți, profesori clasiciști, într-
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
a cărei înrâurire va consacră un poem străbunilor valahi; i-au fost prieteni și Anatole France, Pierre Loti, Maurice Maeterlinck, Gabriele D’Annunzio, Paul Valéry, Paul Claudel, Henri Bergson, Roger Martin du Gard, Colette, Jean Cocteau. Etalând semeț o stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni democratice republicane și, strălucită oratoare, reprezintă decenii de-a rândul, la solemnități, regimul, cineva numind-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se recunoaște atee și
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
a doua a Curții de Apel (1859) ș. a., doar în 1860 ocupând un post mai important, ca membru al Comisiei Documentale. Se căsătorește, în 1858, cu Sașa Prejbeanu, fiica naturală a generalului P. D. Kiseleff, înrudită după mamă cu familia princiară rusă Bagration. Duce aceeași existență de boem aristocrat, scandalizând cu deosebire pe rigidul său tată. După ce i se publicaseră câteva scrieri (fragmentul Fecioara din Orléans în „Calendarul popular pe anul 1852”, poeziile Odă României, Întoarcerea în țară pe Dunăre și
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și cea autohtonă în special, dintre om și eternitate și conturează un profil artistic complex. În cercetarea periplului existențial al lui B. P. Hasdeu O. începe prin a reconstitui genealogia familiei, lămurind fantazările heraldice ale cărturarului legate de ascendența sa princiară. Preocuparea majoră este de a dovedi că formația enciclopedică a lui B.P. Hasdeu, amploarea și diversitatea spiritualității și a creativității sale își au sorgintea în strădaniile literare ale bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Insectar de buzunar, București, 1956; Galeria palavragiilor, București, 1957; Bariera, București, 1959; Aceste zile și aceste nopți, București, 1962; Acordeonistul, București, 1964; O plimbare cu barca, București, 1964; Vara pe verandă, București, 1966; Necunoscutul și iubirea, București, 1968; O sărbătoare princiară, București, 1969; Proză satirică, București, 1969; Teatru, București, 1971; Cântece de alchimist, București, 1972; Fotbalul n-a fost creat de diavol, București, 1972; Ipocrizia disperării, București, 1972; Pâinea la loc fix, București, 1972; Pălăria de pe noptieră, București, 1972; Este corida
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
celebrează ieșirea din adolescență și relativa instalare în maturitate. Somnul, zăpezile figurează domeniul unei revolute purități. Primele drame existențiale sunt dramele celor dintâi iubiri și ale descoperirii incomunicabilității în dragoste. Tonul general este dat de convingerea apartenenței la o genealogie princiară, de sentimentul acut al descendentului zdrențăros care vinde în talcioc steme regale. Versul este liber, puține poezii fiind rimate în întregime. Cel de al doilea volum, Cavalerul din dreptul soarelui (1979), sărbătorește iubirea. Analiza fină a diferitelor ipostaze ale iubirii
BULAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285925_a_287254]
-
caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice, să se întoarcă pasional la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poziție critică atunci când expansiunea protestantă se desfășoară în detrimentul credincioșilor bisericii răsăritene. După ce pune în aplicare un vast program de construcții, de întărire a cetăților din Oradea, Alba-Iulia, Făgăraș, Deva, Gherla, Ordoheiu Secuiesc, Giurgiu, de înălțare de noi castele și curți princiare, Bethlen este preocupat de organizarea învățământului, de înființarea de școli. Între ele și renumita instituție cunoscută sub numele de Collegium Academicum, a cărei primă perioadă de funcționare se desfășoară în Alba-Iulia între anii 1622-1658. Principele se îngrijește să fie trimiși
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
va reveni personal asupra problemei, remarcând (în 1653) faptul că (în conformitate cu Approbata Constitutio, V, paragraful 72) ei pot practica liber comerțul, având totodată dreptul de a se așeza în cetatea Alba-Iulia. Sub Mihai Apafi beneficiază din nou de ocrotirea casei princiare: „... le poruncim la toți, în mod foarte serios, să nu îndrăznească de acum încolo sub nici un motiv să ocărască, să prindă, să păgubească și să ia impozite fie locuitorilor evrei, fie evreilor străini și să nu-i împiedice în negoțul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Încă în Spania, evreii dețineau un monopol al științelor și în special al artei medicale. Continuitatea profesiei care le-a asigurat un oarecare privilegiu pe parcursul fragilului echilibru al diasporei europene o regăsim afirmată în emisfera estică a continentului. La curțile princiare și voievodale numărul lor nu era redus. Activitatea lor se desfășura pe multiple planuri și documentele susțin un atare punct de vedere. În veacul al XVII-lea, principii din Transilvania beneficiau de aceste servicii, acordând anumite privilegii medicilor. Ele se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al XVII-lea, principii din Transilvania beneficiau de aceste servicii, acordând anumite privilegii medicilor. Ele se răsfrâng parțial și asupra celorlalte categorii sociale din rândul evreilor. Interferențele amintite sunt posibile pe fondul extinderii vechii schola de la Alba-Iulia, a înființării bibliotecii princiare, transferată în 1662 la Aiud, cu deosebire ca urmare a studiilor efectuate de mulți tineri la marile universități germane, elvețiene, olandeze, engleze, franceze, italiene. În vremea în care Martin Opitz era invitat să predea la Collegium Academicum, aproximativ o mie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]