711 matches
-
era importantă aici existența unui focar ortodox, care să facă față propagandei catolice. Locuitorii din târgurile moldovenești aveau dreptul asupra unor proprietăți particulare, de care puteau să dispună în funcție de interesul lor particular. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare primea prisaca Comarna de la mânăstirea Moldovița și da în schimbul acesteia cinci fălci de vie cumpărate de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare primea prisaca Comarna de la mânăstirea Moldovița și da în schimbul acesteia cinci fălci de vie cumpărate de la Bilic din Hârlău, de la Toader din Hârlău, de la Dumitru Rău din Hârlău și de la alți doi inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente este întărită cumpărarea unor locuri în pustiu, un loc este dăruit mânăstirii Tazlău ca să își facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sirețel, în ținutul Suceava, iar Neagăuți pe Ciuhur, în ținutul Hotin, la hotarul cu ținutul Iași. La 15 iunie 1431, într-un nou privilegiu erau înșirate toate satele pe care le stăpânea Cupcici: 14 sate, trei locuri pustii și o prisacă. Domeniul s-a format pornind de la Cupca, pe Sirețel, unde era curtea lui Cupcici și satele Camenca, pe Siret, puțin mai jos, unde se varsă Sirețelul în Siret, apoi alte patru sate în colțul de Nord-Vest al Bucovinei, toate formând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai târziu Negoiești, unde își va face curte Mihul. La 2 iulie 1455, Petru Aron îi întărește logofătului Mihul 11 sate aflate deja în stăpânirea acestuia, plus un sat de la gura Pobratei “unde sunt jazi Cârstea și Danciul” și o prisacă cu iezer pe Nistru. Ultimul privilegiu în care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455. Petru comis cumpără de la logofăt două sate Stănigești și Hălmăgești, ceea ce înseamnă că Mihului îi rămâneau 45 de sate, plus trei jumătăți de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Nistru. Ultimul privilegiu în care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455. Petru comis cumpără de la logofăt două sate Stănigești și Hălmăgești, ceea ce înseamnă că Mihului îi rămâneau 45 de sate, plus trei jumătăți de sat, seliști, prisăci, iezere, gârle, mori și țigani. Era unul dintre cele mai mari domenii din Moldova, realizat timp de 30 de ani, din 1424 până în 1455. Așa cum se poate vedea pe hartă, satele acestui domeniu se aflau de la granița cu Țara Leșească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Arbure. Domeniile bisericești S-a afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
S-a afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor sănătate și, după moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se vor așeza acolo, desetina. La 8 februarie 1455, domnul dăruia mânăstirii un pământ pe Topolița, pe care târgoveții încercaseră să îl vândă mai înainte. La 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește mânăstirii satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este reînoit privilegiul pentru iezerul Zagorna. La 1 aprilie 1470, domnul întărește mânăstirii prisaca lui Chiprian, la Botne, cu mânăstirea de la obârșia Vișnivățului și satele: Telebecinți, Bașoteni și Fântârele pe Siret, Testiiana, Dumbrăvița pe Șomuz, Buzați pe Moldova, Gemereștii pe Topolița, Timișești și Crâstienești la gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7 mai 1470, domnul întărea Neamțului dania făcută de “mătușa noastră, Chiajna”, care a dat din ocina sa dreaptă prisaca lui Chiprian de la Botne. Este vorba de reînnoirea unui privilegiu, descriindu-se hotarele prisăcii. La 9 mai 1482, Ștefan cel Mare întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să perceapă vamă la aceste care. La 7 mai 1470, domnul întărea Neamțului dania făcută de “mătușa noastră, Chiajna”, care a dat din ocina sa dreaptă prisaca lui Chiprian de la Botne. Este vorba de reînnoirea unui privilegiu, descriindu-se hotarele prisăcii. La 9 mai 1482, Ștefan cel Mare întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503, domnul dăruie mânăstirii “un sat din satele noastre proprii, anume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl dăruie mânăstirii împreună cu o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin și șase pietre de ceară “din pietrele noastre care ni se cuvin din târgul nostru Neamț”. Pentru această danie, călugării “vor avea să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la toate sfintele duminici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul, moara și seliștea de pe Nechid. La 31 iulie, domnul mai dăruia două prisăci, una pe Lopatna, alta pe Itchil, scutite de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]