2,086 matches
-
intrăm cu bucurie în paginile cap. IX pentru a lectura versuri ... "Și despre iubire", iar bucuria mea a fost, mai întâi, aceea că am avut privilegiul să redactez preambulul, la care nu fac trimitere imediat, prea multe cuvinte fiind de prisos. Oricum, versuri din „Rugă iubirii” și nu numai, sunt edificatoare cu privire la valențele poetice ale doamnei Olguța Luncașu Trifan: „Îngenunchind, ți-am spus: iubire, vino!/ Tu ai venit, vibrând, cu-aroma-ți dulce./ Cu fluturi albi te-ntâmpinam, divino!/ Pe brațul tău, las
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
specific bucovinean, dar vă asigur că unele persoane au solicitat supliment, în timp ce altele nu au făcut față la tot ce aveau pe masă. Toate felurile de mâncare au fost delicioase, inclusiv desertul. Alte cuvinte referitoare la meniu ar fi de prisos. Credeam că toată lumea va trece la odihnă, în ideea că vizita la Muzeul „Arta lemnului”, plimbarea prin urbe și mâncarea sățioasă din belșug, au fost obositoare, fiecare în felul său. Nici gând! Majoritatea au rămas pe terasă, la cafea, glume
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ale acestei pro¬bleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice și asupra unor tratări ale Sfinților Părinți din Biserica primară. De ase¬menea, postul este si un mijloc de desăvârșire morală, dar și o cale de ajutorare a aproapelui din prisosul adunat prin renunțarea benevolă la consumarea îndreptățită a bunurilor. Fiindcă despre felurile postului sau despre posturile de o zi ori de durată s-a scris detaliat și limpede în multe rânduri și in multe locuri, iar părerile teologilor români cu privire la
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DOAR PREZENT ȘI-UN SINGUR NUME Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Hai, iubite, pe-nserate, fără straie de prisos, Să ne-adulmecăm iubirea, îndrăzneț și păcătos! Tu să-mi scrii pe brațe versuri, eu să te pictez naiv În culori de curcubeie, în nuanțe de rogvaviv. Ploile să ne atingă, să ne mângâie ușor, Tu să mă săruți cu
DOAR PREZENT ŞI-UN SINGUR NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385332_a_386661]
-
nu e chiar așa, căci am observat sus, la balcon, un bărbat mai în vârstă, ce arăta mai mult a simplu țăran decât a intelectual, care flutura flamura tricoloră numai după fiecare evoluare demnă de simbolul nostru național. E de prisos să notez că n-a avut multe ocazii pentru ridicarea Tricolorului. Și dacă tot am transformat, de mulți ani, Ziua Limbii Române, într-un prelung concert, apoi s-ar cuveni ca acesta să fie un spectacol select al celor mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
al inducerii unei panici care nu se justifică. Redăm ample fragmente din articolul apărut pe „poynter.org”, considerând că tot ceea ce argumentează Clark poate fi extrapolat în cazul multor echipe de jurnaliști din lume și că alte comentarii sunt de prisos. „Ca un cititor critic, analizând sloganul lui Donald Trump «Să facem America măreață din nou», observ că acel «din nou» implică faptul că a existat un trecut în care America a fost cu adevărat măreață. Așadar, a fost ea astfel
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
acestora. Cunoscându-l destul de bine, îmi dau seama cât de bine se adeveresc cuvintele rostite de Cornelius din Sfânta Biblie: - „Eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am. Știu să fiu și smerit, știu să am și de prisos; în orice și în toate m-am învățat să fiu și sătul și flămând, și în belsug și în lipsă.” - Sfanta Scriptura, Filipeni, cap. 4, versetul 11. Născut sub semnul Fecioarei, pe data de 13 septembrie 1949, cu luna în
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
acolo, dacă lucrurile nu s-ar fi complicat pe neașteptate peste măsură de mult. Era o cameră dosnică a casei în care locuisem în ultimul an de școală, un fel de debara unde fuseseră depozitate o mulțime de lucruri de prisos, acolo mă retrăgeam să citesc, să scriu și să meditez în deplină singurătate, nederanjat de nimeni, în fața peretelui cu imagini. Acesta era un zid scorojit pe care, în urma desprinderii în bună măsură a stratului de zugrăveală și sub efectul igrasiei
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
la ce te-așteaptă aici, că o să stai oleacă de vreme întru papistășime. Cască-ți ochii, lasă-ți mintea deschisă, să intre cât mai mult în ea; după ce te întorci o s-avem noi grijă să dăm afară ce-i de prisos. Ăștia mai bătrâni n-am avut, la vârsta ta, asemenea noroc. Nici nu visam să învățăm la Roma. Visul nostru era Agapia. Rar de tot, o dată la cinci ani, câte unul mai răsărit era trimis la Muntele Athos, da’ una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe călător decât să-l ajute să se orienteze. Rămase acolo ca o piatră între atâtea alte pietre, cu speranța că sufletul celor ce-l abandonaseră se va înmuia. Rămase acolo mai bine de o oră. Dar totul era de prisos; și în cel mai adânc ungher al ființei sale știa că până și piatra de care se sprijinea ar putea ajunge să fie mai umană decât cei trei asasini indiferenți. Nici măcar nu plângea. Nici măcar nu-și blestema soarta și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pentru tine e rău. Crezi, bineînțeles, că nu am apărut întâmplător. N-ai decât să crezi ce vrei. Dar acum mă duc, fiindcă am treabă. Am privit o vreme pe urmele femeii. M-am gândit că era o muncă de prisos, căci nimeni nu verifica dacă frânghiile erau curate sau murdare. Dar am comis o greșeală că am intrat în vorbă cu ea, pentru că, făcea pe nebuna. Sigur că nu apăruse întâmplător. Biserica e aproape goală. Pe tavan e o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
un compartiment de tren, în el stau două măicuțe, față în față. Între ele, o covată plină cu apă roșie de sânge în care spală frânghiile lungi. Dincolo de fereastră, o văd pe Adél pe peron. A fost într-adevăr de prisos s-o întreb pe femeia aceea străină, iată că ea e aici, mi-am spus eu, și, dacă mă apropii, cu siguranță o să mă vadă. Mă urc pe schele, mai ușor decât aș fi crezut, dar, când să ajung în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
copilul ăsta și să plecați de aici - a spus însă el. Și să-mi trimiteți vederi de la mare, ca să le pun în colecție. — Nu - i-a răspuns Adél și a rostit acest „nu“ astfel încât orice discuție ulterioară să devină de prisos. Iar dumneavoastră, părinte, din decență: Doamne-ajută și drum bun. Păreau foarte jigniți. Înainte să plece, preotul a mai mormăit ceva, cum că el ar fi vrut să lase aici cheile de la biserică, dar că la asemenea oameni nu le lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Bărbații îl consideră din cap până-n picioare femeie, iar femeile, bărbat. Să rămânem la cazul de pe urmă. În carnețel mai apare și expresia M-AM FUTUT. Inițial scrisese „Azi m-am futut, în fine“, dar a șters ce era de prisos. O înșală pe Gizike și i-o spune pe șleau, dar Gizike îi râde în nas: „Și eu pe tine, îngerașule“. E sigur că va ajunge la marginea prăpastiei și în curând scriitor. „25 decembrie. Despre minunatele neajunsuri ale vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
pe frunte, avea două linii verticale aproape invizibile deasupra nasului, acolo unde sprâncenele ei se întâlneau gânditoare. Lee era întruchiparea sentimentelor senine. Vocea ei era liniștită și calmă și fiecare gest eficient. La ea nimic nu părea să fie de prisos. îmi fusese profesoară la Colegiul de Arte în anul al treilea. în primul an o ținusem numai în petreceri, iar al doilea fusese anul experimentelor, cu diverse tehnici de sculptură descoperite la noroc. Spre sfârșitul anului dezvoltasem cu frenezie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
psihiatrii - cu toate că acești inși glumeți și cultivați nu știu nimic sau știu prea puțin despre noi diavolii, la fel de puțin cum știu despre ei înșiși. Acum am devenit șomer, căci Zaharel a fost scos pe tușă ca „preot“. Amândoi avem un prisos de timp care se revarsă în valuri grele peste noi. Și așa se face că noi resimțim ceva foarte greu, ca și cum eternitatea însăși ni s-ar fi pus ca un jug pe umeri. Mai înainte eram un individ vioi, certăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
trupului pe un picior, în timp ce celălalt atingea podeaua doar cu vârful ghetei (de parcă ar fi fost mai scurt), stând, deci, așa ca o femeie, frânt dizgrațios, dar nicidecum caraghios, exprimând cu glasul lui o grabă care-l purta înainte prin prisosul de cunoștințe și sugerând un neglijent dispreț pentru întrebările ce i se puneau, Stein își răpăia plin de sine răspunsurile excelente. Cu gândul la binecuvântatul „treci la loc“, încerca să privească mereu dincolo de clasă - pe fereastră -, mestecând parcă ceva sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Burkeviț, elev de notele doi și trei, începea să se deplaseze, la început foarte lent, apoi din ce în ce mai vertiginos, dinspre mijlocul potcoavei clasei noastre spre capătul ocupat de Eisenberg și de Stein. La început, Burkeviț înainta încet și crispat. E de prisos să spun că, atunci când pune notă, profesorul se ghidează, de obicei, nu atât după cunoștințele elevului care răspunde la lecție, cât după reputația de elev bun pe care acesta a reușit să și-o creeze de-a lungul anilor. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
parcă ultimele cuvinte despre Pușkin și Lermontov i se adresau numai lui. — Dumneavoastră, părinte, interveni Burkeviț cu un glas stins și amenințător, se vede că îi cunoașteți pe Pușkin și pe Lermontov numai din manuale și considerați că e de prisos să-i cunoașteți mai bine, pentru că acest lucru v-ar face inutilă opinia. — Da, îi răspunse ferm părintele, pentru voi consider că e de prisos să-i cunoașteți mai bine pe acești scriitori, așa cum consider necesar că, înainte de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
îi cunoașteți pe Pușkin și pe Lermontov numai din manuale și considerați că e de prisos să-i cunoașteți mai bine, pentru că acest lucru v-ar face inutilă opinia. — Da, îi răspunse ferm părintele, pentru voi consider că e de prisos să-i cunoașteți mai bine pe acești scriitori, așa cum consider necesar că, înainte de a-i dărui unui copil un trandafir, trebuie să-i tai țepii. Chiar așa. Iar acum permiteți-mi să vă mai amintesc o dată tuturor că vorbele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ai plăcut, cu lipsa de tact care îl caracterizează, m-a luat de braț și s-a pornit să-ți arate apartamentul. Trebuie să știi că soțul meu nu este gelos. Această lipsă de gelozie la el vine dintr-un prisos de încredere în sine și din lipsa lui de imaginație. Dar, tocmai aceste sentimente care-l păzesc de gelozie l-ar duce la o cruzime inimaginabilă dacă ar afla de trădarea mea. Soțul meu nu se îndoiește deloc că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
salvez iubirea. În primele zile, deși am observat că dorința ta crește pe măsură ce iubirea ți se stinge, mai nădăjduiam în ceva, mai așteptam ceva. Dar ieri am înțeles că nici dorință nu mai ai, că ești sătul, că sunt de prisos, că nu mai putem continua așa. Îți amintești: nici măcar nu m-ai sărutat, nu m-ai îmbrățișat, nu m-ai salutat. În tăcere, cu calmul unui funcționar care a venit la slujbă, ai început să te dezbraci. Mă uitam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ale acelor iluminări (cînd cititorul va descoperi În gîndurile altora reflectarea propriilor nedumeriri, a gîndurilor sale lăuntrice) - ce-a de-a doua va zăcea Înecată În praf, păstrată nu ca un gînd, ca un spirit, ci ca un obiect de prisos, și mai apoi ca o carte, despre care cititorul se va Întreba, dacă vreodată Îi va pica În mînă, dacă altcineva Înaintea lui o mai deschisese sau dacă se ivise cineva pe lume care să Întindă mîna după ea; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
s-a oprit moara”, „A dejugat la moară rea”, „Trăiește ca găina la moară”; „A ajunsă de la moară la râșniță”, „Cine merge la moară, se umple de făină”, „Moara bună macină orice” etc.49 Aceasta fiind situația morii, e de prisos, cred, să spunem că morile din satele răzășești Filipeni și Fruntești au fost aduse din altă parte sau au venit oameni străini să le facă. Într-adevăr, documentele invocate de mai multe ori, demonstrează existența morilor pe valea Dunavățului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pomenitul local Kiko Calabuig, reporter principal al ziarului El Caso, mai cunoscut sub numele de Scurmărahat, gata să se informeze asupra faptelor de care era nevoie pentru ca cronica sa neagră să ajungă Înainte de Închiderea ediției de azi, unde, e de prisos s-o mai spunem, spectacolul petrecut În local este calificat, cu o mitocănie bombastică, drept dantesc și cutremurător, În titulare de corp douăzeci și patru. Nu-i cu putință, zise tata. Dar parcă don Federico se Îndreptase. Don Anacleto Încuviință cu vehemența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]