451 matches
-
nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îi ceru și lumea Addenda IV, Editura Napoca Star, 2008; Umbra ta, Ruth, Editura Tehnopress, Iași, 2008; Rouă de raze, Editura Napoca Star, Iași, 2009; Nețărmul clipei, Editura Tehnopress, Iași, 2010; Frunze de sânge, Editura Tehnopress, Iași, 2010; Viscol de privighetori, Editura Tehnopress, Iași, 2010; Cât îi ceru și lumea Addenda V, Editura Napoca Star, 2010; Din câte stele, Editura Tehnopress, Iași, 2011; Cer de cer, Editura Tehnopress, Iași, 2011; Stâlpul de foc, Editura Doxologia, Iași, 2011; Umbră de flutur, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în deal, talanga în amurg./ Vino, să privim deasupra, iar măiastra bolt 'albastră,/ Și cum lunaruncă raze, printre ramuri spre fereastră./ Vino, iar, de-mi spune taine, cum mi-ai spus de atâtea ori/ Când vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura din gură șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se recomandă, de asemenea, audiția unei casete muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea vântului, toate în interpretarea originală și inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
să își identifice ascendența în lirica ardeleană („Poeții ardeleni sunt dascălii mei/ [...] Cântecele lor îmi țin, adesea, dor de-acasă”), câteodată sonurile livrești adăugându-se fibrei sale oltenești. De aici își trag seva și izbutitele versuri pentru cei mici (Ceasul privighetorii), unele traduse în 1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri din copilărie”, Pană-Albastră în expediția neterminată, o carte despre un puști-erou contemporan și viața ca o expediție fără sfârșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H. W. Longfellow), București, 1971. Repere bibliografice: Nicolae Tăutu, „Ceasul privighetorii”, TMS, 1967, 12; Mircea Constantinescu, „Pană-Albastră în expediția neterminată”, RL, 1976, 16; Lit. rom. cont., I, 526-527; Cândroveanu, Lit. rom., 220-222; Firan, Portrete, II, 321-322. S. I., A. Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
relația dintre critic și poet (Ă), implicat În momentul nostru literar. Nu sunt puțini poeții care se arată indignați de unele excese ale criticii. Ei au tot timpul impresia că participă la o competiție muzicală unde dețin rolul suav de privighetori (Ă). E un cuvânt de ordine să fim cu toții grijulii de viitorul literelor. Dacă practicienii criticii, improvizați sau nu, fac exerciții de rotire a măciucii deasupra capului În spațiul fragil al poeticii, artiștii care scapă cu capetele nesparte Își caută
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care depindea și satul Umbrărești, nici de clauzele contractuale puse fără știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa Elencu Manu pe temeiul hotarnicei Zberii și a răposatului aga Petrache Negrea”, consemnează și funcționarul statului într-o nouă hotarnică prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache Borș din satul Umbrărești”. În anul 1837, Catrina reclamase pe vecinul ei la privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
40 13.1.│Bloc de locuințe A.N.L., Cartierul Victo- 14.1.│Bloc de locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225423_a_226752]
-
de locuințe A.N.L., Cartierul Victo- 14.1.│Bloc de locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL 1, str. Nicolae Iorga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225423_a_226752]
-
locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL 1, str. Nicolae Iorga │Aria desfășurată construită = 1.504,00 m² │ │ │nr. 17, municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225423_a_226752]
-
Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL 1, str. Nicolae Iorga │Aria desfășurată construită = 1.504,00 m² │ │ │nr. 17, municipiul Râmnicu Vâlcea 1.379.760,00 lei Bloc de locuințe ANL 3, Str. Nicolae Iorga │Aria desfășurată construită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225423_a_226752]
-
40 13.1.│Bloc de locuințe A.N.L., Cartierul Victo- 14.1.│Bloc de locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259352_a_260681]
-
de locuințe A.N.L., Cartierul Victo- 14.1.│Bloc de locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL 1, str. Nicolae Iorga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259352_a_260681]
-
locuințe bl. 4, tronson A+B, Str. Aria desfășurată construită = 1.163,11 m² │ │ │Sucevei nr. 1, orașul Siret Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Aria desfășurată construită = 746,88 m² Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- Bloc de locuințe B2, str. Putna nr. 11, │Aria desfășurată construită = 866,11 m² │ │ │Ansamblul Privighetorii, Cartierul Burdu- 15.1.│Bloc de locuințe ANL 1, str. Nicolae Iorga │Aria desfășurată construită = 1.504,00 m² │ │ │nr. 17, municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259352_a_260681]